„În urma acului“ – cîteva note pe marginea expoziţiei de la MŢR

Doina JELA
Publicat în Dilema Veche nr. 523 din 20-26 februarie 2014
„În urma acului“ – cîteva note pe marginea expoziţiei de la MŢR jpeg

„Studiul feluritelor ramuri ale aceluiaşi trunchi etnic este firesc şi dătător de energii pentru cei care-l întreprind. Cultura naţională, în care se varsă în cele din urmă toate informaţiile astfel adunate (…), îl hrăneşte binevenit şi darnic pe fiecare cu bucurii şi întristări care-i adîncesc şi lămuresc identitatea. Atîta timp cît nu vedem în ea nimic deasupra sau diferit de o hrană a sufletului şi a minţii (…), ea trebuie salutată.“

Acesta este gîndul/sentimentul/senzaţia cu care ieşi din expoziţia deschisă între 5 februarie şi 2 martie 2014, în Sala „Irina Nicolau“ de la Muzeul Ţăranului Român. Expoziţia realizează, în afară de această performanţă de a fi „o hrană a sufletului şi a minţii“, „binevenită şi darnică“, de „a-ţi adînci şi lămuri identitatea“, o temerară şi aproape imposibilă transpunere în spaţiul muzeistic a unei aventuri sociologice, etnografice, istorice şi politice, petrecute în urmă cu şapte decenii. Temerară şi aproape imposibilă, fiindcă pentru reconstituirea ei în scris, Sanda Golopenţia, din care am citat mai sus, a avut nevoie de patru ani de muncă şi de spaţiul a două volume masive, însumînd 1500 de pagini, pe care le-a publicat în 2006, la Editura Enciclopedică din Bucureşti, sub titlul Românii de la est de Bug, rezervîndu-şi cu devoţiune exclusiv rolul de editor şi lăsîndu-l pe cel de autor lui Anton Golopenţia (1909–1951), cunoscut (astăzi, tot graţie ei!) sociolog român, membru al Şcolii Gusti, întemeietor şi conducător de instituţii, mort în închisoare, ca una dintre primele victime ale comunismului din elita intelectuală românească. Este vorba anume de o expediţie desfăşurată de-a lungul a doi ani şi o lună, în condiţii de război, între decembrie 1941 şi februarie 1944, avînd drept scop identificarea locuitorilor de origine română din peste 60 de sate de dincolo de Bug, în Ucraina aflată atunci sub ocupaţie germană. Anton Golopenţia, care era, la vremea respectivă, director al Oficiului de Studii din Institutul Central de Statistică, este protagonistul principal al acestei expediţii şi personajul principal al expoziţiei de la MŢR, înconjurat, desigur, de echipa – totalizînd 15 cercetători, toţi sub 30 de ani – cu care pleacă într-o misiune exclusiv ştiinţifică, dar cu implicaţii şi conexiuni de la un punct încolo dramatice, şi peste numai cîţiva ani – tragice.

Spuneam că este neverosimil cum au reuşit curatorii expoziţiei de la MŢR, sub coordonarea, e drept, foarte experimentatei Ioana Popescu, să rezume şi să transpună esenţialul din cele 1500 de pagini de construcţie pe cît de complexă şi exhaustivă, pe atît de minuţioasă, fără să piardă din vedere, nici o clipă, nici mintea, nici sufletul, nici informaţia de o bogăţie imposibil de rezumat, şi nici palpitul nemijlocit al unei vieţi de care ne despart mai bine de şapte decenii.

Scrisă – cum ne-a obişnuit Muzeul, în cei 23 de ani de existenţă a sa – pe hîrtie de sac, cu un scris copilăros, de mînă, cu săgeţi trasate cu cretă colorată, micul portret al personajului principal, ritmînd, muzical, ansamblul, cu mici dosare colorate, legate cu sfoară, spicuind subtil accente, hărţi, fotografii, naraţiunea aceasta remarcabil de sintetică, esenţă de esenţă, nu pierde din vedere nimic. Nu pierde din vedere – ceea ce e o performanţă în sine, dată fiind bogăţia de fapte – naraţiunea principală: existenţa latentă a arhipelagului de românitate de dincolo de Bug, pe care misiunea echipei de la Institutul Central de Statistică vine să-l trezească la viaţă şi la conştiinţă de sine, parcă, ademenindu-i locuitorii cu un anunţ în litere slavone şi cuvinte româneşti, cum că Guvernul român le trimite daruri, lor şi numai lor; aşteptarea aprobării de intrare în Ucraina, în timpul căreia aceşti vestitori, neobişnuiţi să piardă timpul, îşi fac mîna, dincoace, deci, de Bug, în Transnistria; distribuirea cadourilor sub influenţa cărora subiecţii nu doar că-şi declară identitatea, dar permit expediţionarilor să achiziţioneze obiecte atestînd specificul românesc al traiului în zonă; aducerea la Bucureşti, în vederea unei expoziţii, a acestor obiecte; donarea lor către Muzeul de Artă; restituirea lor, după Război, către Uniunea Sovietică, socotite fiind pradă de război; arestarea, anchetarea şi condamnarea protagoniştilor principali; moartea în închisoare a sufletului expediţiei, în mai 1951; asumarea de către Fiică, asemeni unui legat, nu doar sufletesc, ci şi al minţii, a misiunii de a salva, punînd la adăpost de vremuri şi vicisitudini, comoara lăsată de părintele ei (am simţit nevoia să folosesc majuscula, pentru că Sanda Golopenţia, ca fiică a lui Anton şi a Ştefaniei Golopenţia, ilustrează – alături de Măriuca Vulcănescu, sau Monica Lovinescu, sau Monica Pillat, sau Nadia Pandrea, o ipostază a feminităţii care se zideşte sacrificial, tăcută, tenace şi curajoasă, la temelia celei mai importante entităţi în vremuri de restrişte: memoria). Expoziţia de la MŢR nu pierde din vedere nici conexiunile şi intersecţiile acestei misiuni ştiinţifice, în principiu: pachetele-daruri, constînd din sare, zahăr, chibrituri, tutun, săpun, provin de la Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale, condus de către Maria Antonescu, soţia prim-ministrului României; ICS-ul primeşte, pentru misionarii săi, dispoziţii de la Subsecretariatul de Stat al Românizării, Colonizării şi Inventarului Naţional, iar cercetările lor vor fi instrumentate de Comisia de Repatriere de la Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Nici notele uman-tandru umoristice din această aventură nu scapă curatorilor: lista darurilor, deja cu destinaţie atît de selectivă, conţine şi „17 mii de ţigări de calitate pentru autorităţi“; aşa cum nu scapă nici cele tragice, ale istoriei cu I mare: abecedarul scris cu litere slavone, destinat comunităţilor româneşti, tipărit şi distribuit la nici un an de la intrarea în Război împotriva Uniunii Sovietice, conţine deja binecunoscutele elogii la adresa conducătorului de moment, mareşalul Ion Antonescu, judecat, condamnat şi executat doar cîţiva ani mai tîrziu (iunie 1946). În fine, deşi partea covîrşitoare a exponatelor constă, cum spune titlul, din cusături – peretare, ştergare, mîneşterguri, cămăşi –, filmuleţul de nici cinci minute, cu imagini de la o nuntă într-un sat în plină iarnă, fotografiile, colindele transcrise cu acelaşi scris copilăros, şi mai ales sfîrşietorul bocet înregistrat de Constantin Brăiloiu, al mamei care-şi pierduse pe rînd doi copii mici întregesc autenticitatea, fineţea, eleganţa, subtilitatea şi rafinamentul aristocratic cu care MŢR-ul omagiază, încă o dată, cultura şi civilizaţia ţărănească, hrănindu-ne benefic – salvator, aş zice – sufletul şi mintea, şi adîncindu-ne, desigur, fiecăruia dintre noi, cu sau fără ştirea noastră, identitatea.

Echipa de realizatori ai expoziţiei: Simina Bădică, Anamaria Iuga, Rodica Marinescu, Ioana Popescu

Doina Jela este jurnalistă şi scriitoare.

Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.

Adevarul.ro

image
Farmacia din grădină. Rolul legumelor în prevenirea unor boli foarte grave, explicat de un renumit cercetător român
Legumele și verdețurile din grădină au efect terapeutic, cu atât mai puternic cu cât ele sunt produse în sistem tradiţional. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care ne menţin sănătatea
image
Motivul incredibil pentru care au fost terorizați niște români în Mexic. „I-au adus pe unii agitați, cu arme”
Mexic e o destinație exotică la care visează numeroși români, dar fără să știe riscurile la care se expun. În primul rând, de multe ori vameșii mexicani le interzic accesul și îi expulzează imediat ce coboară din avion. Când totuși le este permis să viziteze țara, au parte de surprize neplăcute
image
Eroarea celor care plâng după industria comunistă. Economist: „Avem una dintre cele mai complexe economii din lume”
Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moștenită din comunism, România astăzi una dintre cele mai complexe economii din lume, susține economistul Radu Nechita, citând un studiu de la Harvard. El explică de ce industria comunistă era una falimentară

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.