IATĂ O PRIMĂ ÎNTREBARE: „DUPĂ NINSOARE, MUZICA INTERVINE CU DALTA?“

Publicat în Dilema Veche nr. 312 din 4-10 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

● În Budapesta, o doamnă originară din România, dar care s-a mutat acolo şi are un magazin de artizanat, ne-a spus că turiştii care intră să cumpere de la ea au o primă întrebare, înainte de a se hotărî la ceva (chiar dacă este vorba de un mileu): „Nu cumva e făcut în China?“. (I. P.)

● După Milorad Pavić, acest Borges balcanic plecat dintre noi în decembrie trecut, s-a dus şi Salinger. Cu această ocazie, mărturisesc că nu m-a prins niciodată cultul pentru

aşa cum am iubit Nine Stories, adevărata lui capodoperă. (M. C.)

● Într-o seară, pe Bulevardul Titulescu, am trecut pe lîngă un „Emo – magazin de prezentare“. Era închis şi era întuneric, aşa că n-am putut decît să-mi imaginez pe rafturi niscaiva exponate: colecţie de crize economice, ghid de încălziri globale, kit de depresii locale provocate de ninsoare, ploi şi alte mini-catastrofe urbane, truse de motive anti-autostradă şi colecţii de frustrări postelectorale. Bineînţeles, toate violete. (S. G.)

● Ca o ironie superioară, citeam săptămîna trecută din Muzica pentru cameleoni de Truman Capote, cînd am dat peste această frază: „Haitienii îşi pun morţii la muncă, sînt celebri pentru asta“. (M. C.)

● Un nene (boss la o companie) intervine telefonic într-o emisiune TV şi zice: „Pentru a nu polemiza discuţia, vreau să fac doar cîteva corecţii“. N-am stat să mai ascult dacă o fi polemizat-o. (D. S.)

● Propun o petiţie pentru urgentarea lucrărilor la amărîta de scară rulantă de la staţia de metrou Piaţa Victoriei. Mai bine ar fi cioplit-o cu dalta şi ciocanul de la zero – ar fi durat cu mult mai puţin decît recondiţionarea ei. Nimic mai adevărat în mesajul care se tot aude în diferite mijloace de transport în comun: „Stimaţi călători, plata taxei de călătorie se regăseşte în calitatea serviciilor“. Vreţi să mergeţi pe bani puţini, na-vă scări! (R. T.)

IATĂ O VORBĂ CELEBRĂ:

„CÎŢI ROMÅNI ŞTIU

CĂ FLACĂRA VIOLETĂ CONŢINE

UN DISPOZITIV ÎN SPATELE CĂRUIA SE AFLĂ JALE ORIGINALĂ

PUSĂ ÎN SCENĂ

DE ÎNTREG NEAMUL ROMÅNESC?“

● Apropo de jazz, iată o vorbă celebră: „Boxul e ca jazz-ul, cu cît e mai bun, cu atît e mai puţin apreciat de oameni“. N-o să ghiciţi niciodată cui aparţine. Ei bine, lui George Foreman. (M. C.)

● Cîţi români ştiu că junioara noastră Ferencz Reka a cucerit titlul de campioană mondială la biatlon? Cîţi ştiu cine o antrenează? Radu Paraschivescu, marţi, în Pro Sport, răspundea exact: „Tot atîţia cîţi ştiu cine e preşedintele Elveţiei“. (R. C.)

● Povestea asta cu flacăra violetă conţine, de fapt, mult adevăr: arată că avem de-a face, de fapt, cu nişte parapoliticieni, cu nişte parajurnalişti şi, în general, cu un parapopor. (M. C.)

● O amică a trimis de curînd un pachet în Egipt prin Poşta Română. La început a fost abordată de „ofiţerul vamal“, o doamnă mignonă care, pe un ton grav, i-a spus să deschidă coletul „pentru un prim control amănunţit“, nu care cumva printre cele trei pachete de cafea şi patru de polen să se fi strecurat vreun focos nuclear sau vreun organ uman. După control, a urmat împachetarea. Pe barba destinatarului, pentru că biroul vamal nu „asigura“ „lipici, markeri şi hîrtie“, ci doar un formular pe care, ca să se vadă ceva, trebuia să apeşi cu o forţă de aproape 2G. Terestru, pachetul ar fi ajuns în ţara de destinaţie în… două luni. Cu avionul, în două săptămîni. În tot acest timp (de secol XIX?!), cei de la Apple au lansat ultima sofisticărie în materie de comunicare şi tehnologie, o combinaţie între un telefon şi un laptop, care le bate pe amîndouă, un dispozitiv în spatele căruia se află o întreagă filozofie – iPad-ul. (R. T.)

● Guvernul a aprobat înfiinţarea a două mari companii energetice. Una dintre ele se va numi Electra. Presupun că nu se va „întrupa din jale“… (M. V.)

● Andreea Marin a apărut într-un pictorial în postura Reginei Maria a României. Trecînd peste faptul că, probabil, la auzul veştii, regina originală s-a răsucit în mormînt, tot ce pot să sper este ca un fotograf milos cu nervii noştri să-i propună să pozeze în chip de Regina Maria Antoaneta, după episodul ghilotinei, fără trucaj. De dragul publicităţii, cred că ar accepta. (M. Ş.)

● Am văzut O noapte furtunoasă pusă în scenă de Felix Alexa la TNB şi, cînd auzeam replicile alea cu „poporul“, am avut un moment în care nu ştiam dacă sînt la o piesă în care Dan Puric îl joacă pe Rică Venturiano sau dacă nu cumva spiritul lui Venturiano l-a ales pe Puric să-i fie avatar. (M. C.)

● Se pare că întreg neamul românesc, între vechile hotare istorice, are o mare problemă nerezolvată: cîinii vagabonzi. Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a propus recent eutanasierea lor. Cum noi am aplicat aceeaşi metodă, fără rezultate notabile, aş sugera, ca soluţie comună şi definitivă, podul de cîini de peste Prut. (M. Ş.)

IATĂ O DILEMĂ DE SEZON:

„CINEVA CARE DESCHIDE

O ODĂ PE DIBUITE POATE PRICINUI UN FENOMEN GLOBAL

ÎN GURA MARE?“

● Am şi eu o dilemă de sezon: dacă port fular violet, mai e necesar să-mi fac vaccin antigripal? (M. C.)

● Pe site-ul librăriei Diverta, altfel bine făcut şi cu de toate, la secţiunea „Teorie literară“ putem găsi orice altceva:

de Paul Miron,

,

de Iulian Ciocan. Iată una dintre diferenţele subtile faţă de Cărtureşti, unde există, de la începuturi, cineva care deschide cărţile achiziţionate şi abia apoi le clasează/vinde. Sau, poate, şi cei de la Diverta cred că „teoria strică omenia“? (S. S.)

● Ca unul care, chiar înainte de ’89, am ridicat o odă diminutivului „berică“, substantiv de mare drăgălăşenie în domeniul alcoolicelor, mă văd îndreptăţit să salut cu simpatie şi enormitatea lingvistică „bericioaică“, izvorîtă recent din, desigur, aceeaşi tandreţe faţă de pahar şi conţinutul său. (R. C.)

● Am citit o ştire că a apărut un site clonă la Google în China, după scandalul dintre companie şi Guvernul chinez. Aşa că am intrat pe onorabilul www.goojje.com. Deşi este în chineză, arată exact ca Google: am nimerit pe dibuite unde să scriu ce caut şi cum să dau search. Şi i-am dat să caute „Jos comunismul“. Primul rezultat este un articol de pe Hotnews din aprilie 2009, de la Chişinău. Al doilea este un blog basarabean care se numeşte chiar aşa, „Jos comunismul“. Deci în română merge. Din păcate, nu ştiu să scriu „Jos comunismul“ în chineză. (C. G.)

● Încurajînd bişniţa din Piaţa Obor, am cumpărat ţigări la jumătate de preţ, aduse din Republica Moldova. Amintindu-mi de „pălitura de osîndă“ (pentru lovitura de la 11 metri) şi de „străjer“ (pentru bodyguard), mă aşteptam ca pe pachete să văd mesaje de genul: „Fumatul vătămează sănătatea dvs. şi a celor din împrejurimi“, „Fumătorii mor mai juni“, „Fumatul poate pricinui o moarte molcomă şi căznită“, „Vegheaţi copiii: nu le îngăduiţi să răsufle în fumul dvs.!“, „Fumul poate păgubi virtutea spermei şi scădea rodnicia“. Aiurea! Mesajele erau identice cu cele de pe la noi. Nici dulşele grai nu mai e ce-a fost… (A. P.)

● Încălzirea globală! Încă un fenomen global care ne ocoleşte. Iarăşi sîntem pe ultimul loc din Europa, din lume. Care încălzire globală? (M. M.)

● Mircea Băsescu declară: „Cînd botezi un copil, fie şi copil de ţigan, faci o faptă care te apropie de Dumnezeu“. Cum adică „fie şi copil de ţigan“? Era nevoie de precizare? Aveam dubii că, dacă e copil de ţigan, nu te apropii de Dumnezeu, şi ni le-a risipit la timp? Sau el avea dubii şi s-a autoconvins? Chiar dacă o gîndeşte, trebuia să o zică în gura mare? Asta e din ciclul „Niţică corectitudine politică nu ne-ar strica, totuşi“. (C. G.)

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.