Hoţul şi proştii

În miez de noapte, la OTV, dintre nenumăratele linii şi culori care brăzdează ecranul, se iţeşte un individ bizar. O specie greu de prins în vreun fel de tipare, ceva între clarvăzător, telepat, bioenergoterapeut şi popă. Sau, dracu' ştie, poate, toate la un loc! Aflu din ce stă scris în partea superioară a ecranului că-l cheamă Viorel Pop. Îmi propun să zăbovesc cîteva minute, privindu-i morga bine antrenată, de om care le ştie pe toate. E suficient şi înfoiat ca un curcan căţărat pe o grămadă de lemne. Omul zice că vede şi rezolvă orice, boli, probleme familiale şi destine. La răstimpuri, cu gesturi reflexe, zîmbeşte chinuit, apoi îşi acoperă gura cu mîna, încercînd să mascheze o dantură neagră şi cariată ca o scorbură. Personajul are ceva fascinant în felul lui de a fi, pentru că nu e prost şi se vede că a muncit din greu pentru a ajunge la performanţa de a trage lumea pe sfoară rostind, solemn şi grav, un pomelnic de banalităţi. Are tehnică, aşa că, preţ de cîteva minute, mă distrez copios. Intră în emisiune, prin telefon, Elena. Are o problemă cu spatele şi cu soţul. Pe Viorel pare să nu-l intereseze. El vrea să arate telespectatorilor că le ştie pe toate şi, mai ales, că ştie lucruri pe care fraierii aflaţi la telefon nici măcar nu s-au gîndit că le-ar putea şti cineva. "Elena, ai grijă cu instalaţia de la baie, reparaţia pe care ai făcut-o e cam de mîntuială, o să-ţi creeze probleme!", rosteşte, brusc, marţafoiul. Elena rămîne, cîteva secunde, blocată în receptor, apoi şopteşte, stins, că n-a avut şi că nu are probleme cu instalaţiile sanitare. Ea a dat telefon, ştiţi, pentru problema cu spatele, cu soţul... Numitul Viorel nu bate în retragere, deşi e pus puţin în încurcătură. Teoria probabilităţilor, pe care se vede că şi-a însuşit-o destul de bine, dădea ca aproape sigură situaţia în care cei mai mulţi dintre telespectatorii care telefonează să fi avut, măcar în trecutul apropiat, dacă nu şi în prezent, niscai probleme cu instalaţiile sanitare. Elena n-are, aşa că Viorel bate în retragere, dar atacă, din nou, vorbind despre soţul care - nu-i aşa, Elena? - sforăie. Bingo! Soţul Elenei sforăie într-adevăr. Viorel Pop jubilează şi intră pe contraatac: sforăie, deci nu te lasă să dormi, Elena, nu-i aşa?, prin urmare tu te simţi slăbită, el e şi nervos, pe tine te doare spatele şi mai ai şi problemele acelea, le ştii tu, dar nu le putem discuta acum, la telefon... Elena are, desigur, şi probleme "din acelea", cum au 99,99% dintre femei! Dar e uimită de cîte poate să "vadă" Viorel Pop prin telefon. Închide buimacă, nu înainte de a fi sfătuită să ia numărul domnului Pop din regia de emisie, pentru a stabili un "consult en détail". Urmează Viorica. Are o problemă înfiorătoare: nu ştie, pentru că mama ei a uitat sau pentru că n-a ştiut să-i spună niciodată, la ce oră s-a născut. Viorel o ia prin învăluire. "Eşti născută pe lîngă o apă, nu-i aşa?". Femeia se luminează, da, părinţii ei sînt de undeva de pe lîngă Dîmboviţa. Măscăriciul zîmbeşte bucuros şi se preface concentrat, dar nu-şi poate ascunde un zîmbet larg. Le ştie, dom'le, el le ştie pe toate! Vede prin fire, citeşte destine, vindecă! E un Mudava sau un Mesia poposit în studioul OTV. De cîtă minte e, oare, nevoie pentru a înţelege că, de cînd lumea şi pămîntul, oamenii au căutat să întemeieze aşezări pe lîngă o apă. Un rîu, un lac, un fluviu, o mare. Pe cale de consecinţă puţini trebuie să fie indivizii ale căror obîrşii să n-aibă legătură măcar cu un ochi de apă! Să mai spun că, pînă la minutul în care m-am hotărît să închid televizorul, Viorel Pop - Clarvăzătorul şi Vindecătorul o întreba pe Viorica de moartea cuiva apropiat? Fenomen la fel de des întîlnit ca ploaia, pentru că, nu-i aşa?, oamenii se nasc şi mor şi se întîmplă în 99,99% din cazuri să lase în urmă oameni de care au fost apropiaţi... La urma urmelor, un şarlatan din categoria celui de mai sus nici măcar nu-i de condamnat. A găsit un vad să facă bani. Iar un altul, de lîngă el, îl arată lumii la televizor ca să facă rating. Necazul e cu nătărăii mult prea mulţi şi cu fraierii care se uită în gura lui Viorel Pop, luîndu-l în serios. Fac pariu că, printre ei, se găsesc destui care mai au şi acum, prin sertarele de acasă, chitanţe Caritas sau certificate de investitor la FNI.