Ghilimelele libertăţii presei – un dialog cu Manuela PREOTEASA

Publicat în Dilema Veche nr. 547 din 7-13 august 2014
Ghilimelele libertăţii presei – un dialog cu Manuela PREOTEASA jpeg

Ce mai înseamnă libertatea presei, în anul 2014? Este doar un concept, sau există preocupări reale în ceea ce priveşte o presă obiectivă şi nepărtinitoare?

În vara anului 2011, petrecînd cîteva luni în Anglia, am avut surpriza să trăiesc o lecţie incredibilă despre amestecul de politic, şantaj, presiune publică în mass-media britanică şi despre cît de departe pot duce toate acestea la un loc, din momentul în care primul pas spre compromis este făcut. Interceptarea telefoanelor poate părea o practică „soft“, în special dacă o asociem unui tabloid „hard“ ca News of the World. Ceea ce s-a întîmplat în Marea Britanie a cutremurat opinia publică atît prin dramatismul adus de dovezi, dar, mai ales, prin faptul că o practică perfidă – ştiută, fără a fi expusă – îi unea pe toţi în tăcere. De frică să nu se trezească a doua zi în pagina ziarelor, omerta funcţiona, oamenii din instituţii se temeau să pornească anchete împotriva publicaţiei care juca tare. Să asculţi mesajele vocale ale unei adolescente dispărute, o adolescentă pe care o căuta o ţară întreagă, să îi urmăreşti telefonul, dînd părinţilor şi anchetatorilor senzaţia că mai este o şansă să fie găsită – de vreme ce îşi asculta mesajele – sînt fapte care trec peste limita normală. În 2002, adolescenta Milly Dowler a fost de două ori victimă. Informaţii obţinute prin piratarea mesajelor sale ţineau prima pagină a News of the World. Ascultarea mesajelor i-a derutat pe anchetatori, dînd speranţe false că aceasta era încă în viaţă, deşi, în realitate, fusese ucisă. Cît de departe poate merge goana după exclusivităţi? Şi cîte mesagerii vocale – din mediul politic, din alte medii – au fost ascultate de News of the World sau de alte publicaţii cu aceleaşi practici? Anchetatorii estimau numărul la aproximativ 6000 de mesaje şi aproximativ 600 de persoane – din diverse medii, casa regală, guvern, politicieni, vedete etc. Cînd aceste lucruri au fost dezvăluite cu dovezi, în iulie 2011, săptămînalul cu 168 de ani de existenţă s-a închis. În timpul audierilor de la Comisia de justiţie prezidată de Lordul Leveson şi în timpul procesului, dezvăluirile au cutremurat societatea britanică. Piratarea telefoanelor era o practică frecventă în redacţia tabloidului.

Recent, după trei ani de investigaţii complexe, au fost pronunţate primele verdicte. Directorul general al publicaţiei, Rebekah Brooks, a fost achitat, în timp ce redactorul-şef de atunci al tabloidului News of the World, Andy Coulson, a fost condamnat la patru ani de închisoare. Se mai confruntase cu acuzaţii similare în 2007, cînd unul dintre editorii săi, Clive Goodman, şi un detectiv particular angajat de ziar au primit condamnări pentru interceptări ilegale. Coulson a susţinut atunci că nu ştia nimic, dar a demisionat de la News of the World; la scurt timp, devenea director de comunicare al partidului conservatorilor şi, ulterior, al premierului David Cameron. De la Deep Throat încoace, se pare că obţinerea informaţiilor prin orice tehnici se intersectează cu politica şi invers.

Nu doar actualitatea verdictului (pronunţat recent) m-a făcut să amintesc de cazul News of the World, cît efectul de domino al practicilor ilicite şi necesitatea de a face distincţie între libertatea în limitele legalităţii.

Din 2002, au trecut nouă ani pentru a fi dezvăluite, în Marea Britanie – cu dovezi –, acţiunile ilegale. Nu vorbim de un caz, două, izolate, de o greşeală a unui jurnalist, ci de practici instituţionalizate – ale unei redacţii, ale unei organizaţii. Cu toate acestea, nu managerul a primit condamnare, ci redactorul-şef, din lipsa unor dovezi clare că Rebecka Mary Brooks ar fi ştiut de aceste practici (în cazul lui Andy Coulson, exista cel puţin un e-mail care îi dovedea implicarea). Poate că ne este greu să asimilăm News of the World presei, dar, inevitabil, ne întrebăm cît de departe poate să ducă omerta instituţională cînd o instituţie autointitulată de presă şantajează, profitînd de poziţia ei de audienţă.

Cum aţi caracteriza gradul libertăţii presei din România, comparativ cu alte ţări din UE?

Pentru a-i defini libertatea, trebuie mai întîi să (re)definim presa. Într-o societate democratică, libertatea nu poate fi susţinută în afara acestor limite. Aşadar, ce înseamnă presa – acea presă care acţionează legal, în interes public? Dacă ne uităm în legea CNA, în Codurile deontologice existente (şi există cîteva, inclusiv unul unificat, adoptat şi în vigoare, pînă nu de mult, la nivel de ramură), nu există, din păcate, nicăieri definit interesul public, deşi este protejat de actele şi legile pe care le-am amintit. Fără a defini, nu prea ştim ce înseamnă mass-media. Fără să avem o privire clară asupra mass-media, nu prea avem cum să îi evaluăm libertatea. Veţi spune că libertatea presei a fost evaluată, an de an, în România; da, aşa este, dar ce te faci cînd lucrurile o iau de-a-ndoaselea şi, în loc de profesionalizare şi credibilizare, avem o situaţie răsturnată, cu suspiciuni de şantaj, falsuri, fraude?

Accentuez, putem critica/judeca doar acele instituţii mass-media care acţionează onest şi legal pentru interesul public, nu pe cele care folosesc alte mijloace. Dacă nu le excludem pe acestea din urmă din tabloul mass-media, colorăm cu steguleţe de alertă o hartă eronată a presei.

Războiul informaţional dus în culise, ameninţarea şi presiunea publică asupra persoanelor care nu acceptă condiţiile impuse de nişte grupuri autointitulate „media“ perturbă echilibrul democratic. Dacă Watergate dădea jos un preşedinte, aducînd la lumină interceptări ilegale, cazul interceptărilor ilegale a „lovit“ în sistemul unui mogul media, un sistem care îşi crease o forţă mai puternică decît instituţiile. Fenomenul a depăşit cadrul profesional şi nu poate fi limitat prin judecăţi de ordin deontologic. În aceste pretinse grupuri „media“ s-ar putea să descoperim curînd nu doar piratarea mesajelor/documentelor/dosarelor, dar şi fabricarea acestora. Aceasta este latura periculoasă – ieşirea din profesional şi migrarea în cu totul alte zone, ilicite.

Prin urmare, cînd ne punem problema gradului libertăţii presei de la noi, accentuez că libertarea presei/mass-media trebuie să fie maximum garantată prin Constituţie, prin aplicarea legilor şi trebuie să fie sfîntă atît timp cît acţionează în legalitate. Tot ceea ce depăşeşte acest cadru poartă alt nume decît presă, mass-media; sînt doar grupări care acţionează la fel cu alte grupuri infracţionale. Nu de mult, un minimogul ne recomanda „întăriţi-vă statul“, şi peroraţii de la persoane suspecte vedem încontinuu pe micul ecran.

S-a vorbit multă vreme de moguli de presă şi interesele lor politice… care mai este situaţia acum?

Aşa cum spuneam anterior, este important să ne întrebăm „Cine este, cu adevărat, presa?“ Presa cu acţiuni legale. Trebuie să ţinem cont de prezumţia de nevinovăţie, de aceea, pentru orice acţiune, sînt necesare dovezi indubitabile, fără drept de apel.

Sigur că, la prima vedere, tabloul presei pare destul de tulbure. Un fost patron de televiziune – deja în închisoare, un altul, politician la vîrf – cu emoţii mari, un altul – cu mascaţii la uşă, peste tot senzaţional, chiar şi manele transmise în regim de „must-carry“, aceasta să fie harta interesului public?

Nu, nu cred că aceasta este „presa“, ci cred că mai degrabă este aceea pe care ne-o construim fiecare dintre noi, adesea folosind tehnologia şi dînd „like“, „share“, abonîndu-ne la articole de calitate, la fel cu cele ale unor publicaţii de afară etc. Cred într-un grad mare de rezonabilitate a publicului tocmai descris. Există în România oaze de jurnalism adevărat, indiferent de dimensiunea instituţională, de mediul prin care transmit, de echipe, de organizare, de gradul de acoperire etc. Aceste „oaze“ merită toată atenţia noastră (să le adăugăm în lista noastră de „prieteni“). Restul? Nu, nu sînt jurnalişti, nu sînt instituţii de presă, sînt altceva. I-aş numi mercenari, dacă nu mi-ar fi teamă că îi jignesc pe mercenari. Jurnaliştii sînt, prin natura statutului lor, oneşti, sau nu sînt deloc.

Tehnologia nu mai permite azi scuza lipsei de acces la informaţii, pînă la cazuri extrem de grave, în care accesul efectiv la canal ajunge să fie obstrucţionat, cum se întîmplă în Turcia. Sînt regiuni în care canalele sînt controlate de cei de la putere, şi această tendinţă este cu adevărat îngrijorătoare.

Doar privind statisticile despre consumul de ştiri în rîndul tinerilor, ne dăm seama că mass-media şi-au pierdut sensul de dicţionar – acela de medii audio-vizuale clasice şi/sau text. Mediul reinventează formatul, nu automat şi conţinutul.

Asistăm la explozia mediului online, s-a spus de mai multe ori că viitorul presei este pe Internet. Care sînt provocările, aici?

Provocările mediului online shimbă mult. Modul de receptare a informaţiei este diferit, jurnaliştilor li se cer tot mai mult abilităţi tehnice, e necesar să filmeze, să înregistreze, să difuzeze concomitent pe o serie de canale, să editeze imagine sau sunet, să fie rapizi şi analitici, să fie formali şi informali totodată. Graniţa dintre on-the-record şi off-the-record se disipează; la fel, graniţa între informaţie verificată şi informaţie din surse nesigure. Sub presiunea tehnologiei, baza ştirii – logica selecţiei şi a ierarhizării – s-a schimbat. Imaginaţi-vă că un singur ziar – poate unul mic, aproape necunoscut – scrie despre Ziua Mondială a Apei (22 martie) sau despre Ziua Internaţională a Pămîntului (22 aprilie). Pentru canalele generaliste poate informaţia nu are o mare valoare de ştire şi este ignorată, iar atunci toate accesările de pe motoarele de căutare se duc către articolul de pe acel site mic („long tail“) şi articolul are mii de citiri.

Jurnalistul nu mai scrie cu gîndul la interesul publicului său, ci pentru aşa-zisa coadă lungă pe motorul de căutare, are în minte tag-uri, rapiditate, mai degrabă decît exclusivităţi, răspunsuri la posibile comentarii din subsolul articolului şi camere pentru a înregistra video. Documentarea online pare a avea posibilităţi infinite, cu toate provocările care apar şi în această privinţă (de exemplu, dreptul la uitare – un cetăţean tocmai a cîştigat în instanţă dreptul de a-i fi uitată, ştearsă din motoarele de căutare povestea, care, odată consumată, şi el absolvit de vină, nu mai avea sens, în opinia lui şi a instanţei, să fie de găsit pe Google).

Tehnologia a eliberat informaţia, mai rămîne să îi elibereze pe jurnalişti (!). Cred că, pentru cei cu imaginaţie, talent, dedicare şi onestitate, tehnologia deschide calea pentru oportunităţi noi de comunicare. Aş propune să fim creativi, să ne reinventăm modelele, să ne căutăm valorile, pentru că mijloacele de expresie sînt uriaşe. Fără ghilimele.

Manuela Preoteasa este jurnalist, fondator şi publisher din 2006 al publicaţiei online EurActiv.ro, parte din reţeaua pan-europeană EurActiv. În 2014, a iniţiat, împreună cu OCCRP-RISE Project, proiectul „Who are the gatekeepers?“, singurul proiect din Europa selectat şi premiat de Knight Foundation în cadrul competiţiei globale Knight News Challenge (detalii http://www.knightfoundation.org/blogs/knightblog/2014/6/23/19-projects-win-knight-news-challenge-strengthening-internet).

Printre studiile recente realizate: „Romania: Mapping Digital Media“, 2011 (co-autor Iulian Comănescu), „Economia mass-media“, 2012 (coautor Raluca Radu), EUMAP „Television Across Europe“, 2008, respectiv 2005, capitolele cu privire la România, editor „Business of Ethics, Ethics of Business“ (2005), participant în studiul „Media Accountability and Transparency in Europe“ (2010-2013).

Acest articol face parte din Proiectul „Safety Net for European Journalists“ (http://www.balcanicaucaso.org/) şi a fost realizat cu ajutorul Uniunii Europene. Conţinutul acestui articol intră sub responsabilitatea Osservatorio Balcani e Caucaso şi Dilema veche, şi nu trebuie considerat că ar reflecta în vreun fel opiniile Uniunii Europene.

a consemnat Adina POPESCU 

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

Beniamin Netanyahu. FOTO Getty Images
Democrația nu se cumpără la kilogram. Dar se poate confisca
Activitățile teroriste nu ar trebui să-ți permită nici măcar să-ți cumperi un falafel. Cu atât mai puțin să finanțezi o campanie electorală.
image png
Voyager 1 a ajuns la o zi-lumină de Pământ. Ce mister cercetează și ce mesaj poartă pentru alte civilizații
Sonda Voyager 1 a NASA, cel mai îndepărtat obiect creat vreodată de om, a atins pe 18 noiembrie un prag simbolic fără precedent: o distanță de o zi-lumină față de Pământ.
image png
Cum a dus o artistă româncă până în Africa de Sud amintirile copilăriei. „Nu sunt doar niște flashback-uri”
Descoperă povestea artistei Anca Popa, ilustratore româncă stabilită în Cape Town, și cum a transformat nostalgia satului românesc în cartea „Amintiri din copilărie”. Un interviu emoționant despre artă, curaj, curiozitatea de copil și puterea amintirilor care ne definesc.
ambulanta  foto shutterstock jpg
Trei eleve au ajuns băute la școală după ce au consumat o sticlă de vodcă. Reacția unui părinte: „Școala fără anestezie e ca nunta fără lăutari”
Trei adolescente din municipiul Roman au ajuns la școală în stare de ebrietate, după ce au consumat împreună o sticlă de vodcă.
displeased man lying bed ignoring his girlfriend who is text messaging mobile phone jpg
De ce bărbații sunt mai tăcuți după o zi grea. Șapte explicații pe care femeile ar trebui să le cunoască
De ce unii bărbați sunt mai tăcuți după o zi stresantă? Află șapte explicații psihologice pentru retragerea emoțională și cum poate afecta relația de cuplu.
Lucian Pahontu foto inquam webp
USR vrea să interzică SPP să mai culeagă informații. „Ce face domnul Pahonțu cu informațiile pe care le culege?”
Serviciul de Protecție și Pază (SPP) ar urma să aibă exclusiv atribuții de protecție și pază a demnitarilor români și străini și a familiilor acestora, fără să aibă competențe de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, potrivit unui proiect de lege inițiat de un deputatul USR.
Pornografie infantilă Foto Arhiva Adevărul
A amenințat patru minore că le va trimite familiilor fotografiile intime. Tânăr de 19 ani, reținut pentru șantaj
Un tânăr de 19 ani, din județul Olt, a fost reținut pentru 24 de ore, fiind acuzat că a obținut online imagini cu conținut sexual explicit de la patru fete minore.
harta romaniei s ar putea schimba radical pana la 26 de judete ar putea disparea daca se aplica modelul curtilor de apel 1118128 webp
Revolta liderilor PSD: “Nu vă atingeți de județe!”. Câte comune ar vrea comasare voluntară
Liderii PSD din țară i-au transmis un mesaj ferm președintelui Sorin Grindeanu: “Nu vă atingeți de județe!”. Discuția vine în contextul în care PSD încearcă o amplă reformă administrativă, care vizează nu doar comasarea unor comune, ci chiar a unor județe.
benzinarie jpg
Cât au ajuns să coste benzina și motorina în România. Unde se găsesc cei mai ieftini carburanți pe 18 noiembrie
Prețurile carburanților continuă să scadă ușor în România. Miercuri, 18 noiembrie, cel mai mic preț pentru un litru de benzină standard este de 9,28 lei, în timp ce motorina poate fi cumpărată cu minimum 10,59 lei pe litru, potrivit datelor publicate de Peco Online.