Europa şi arabii

Şerban Filip CIOCULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 379 din 19-25 mai 2011
Europa şi arabii png

- interviu cu Şerban Filip CIOCULESCU -


De ce vă preocupă ce se petrece în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord – MENA? De ce să-i preocupe pe cititori?

MENA este un decupaj geopolitic foarte important, şi nu de azi, de ieri. Să spunem că am fi trăit în secolul al XVI-lea şi ar fi trebuit să răspund acestei întrebări; din postura de european şi bun creştin, desigur m-aş fi gîndit la expansiunea aparent inexorabilă a Imperiului Otoman şi la charisma cumplită a lui Soliman Magnificul, un echivalent mai „luminos“ al lui Bin Laden. Dar şi mult mai înfricoşător, pentru că, orice s-ar zice, Califatul islamic mondial visat de recent-împuşcatul conducător al organizaţiei Al-Qaeda are şanse infinit mai mici de a fi realizat decît a avut acel imperiu musulman eurasiatic dorit probabil de Soliman! Oare este legitim să „cuplăm“ Levantul (Orientul Mijlociu sau Asia vestică) cu Africa de Nord? Aparent, nordul Africii şi Golful Persic nu au în comun decît vecinătatea geografică, în realitate există o religie predominantă – islamul – şi nişte riscuri şi ameninţări la adresa securităţii europene şi euroatlantice destul de pregnante: terorism, state eşuate, imigraţie masivă, explozie demografică şi „exces“ de populaţie foarte tînără, trafic de armament şi substanţe periculoase, numeroase regimuri nedemocratice şi corupte etc. În timpul mandatului fostului preşedinte american George Bush jr., strategii americani foloseau expresia Marele Orient Mijlociu spre a descrie regiunea aceasta, dar acum sintagma pare discreditată.

MENA trebuie să ne preocupe deoarece constituie o vecinătate directă a Uniunii Europene, un areal din care riscurile şi ameninţările pot „migra“ către Europa, în condiţiile în care globalizarea aduce nu doar interdependenţă economică între naţiuni, ci şi fluxuri de bunuri, idei, persoane, ca şi droguri, arme, substanţe periculoase ce străbat graniţele tot mai permeabile ale Europei… Nici nu mai insist asupra poziţiei de principal depozit de petrol al lumii şi una dintre marile zone gazeifere. Competiţia pentru acces la resurse între SUA, UE, China, India, Japonia se va acutiza pe măsura epuizării acestora, fapt ce va spori importanţa MENA în calculele polilor de putere.

A nu da atenţia cuvenită regiunii respective poate genera o miopie strategică faţă de fenomenele negative menţionate sau faţă de oportunităţile economice, iar conştientizarea lor după producerea efectelor este tardivă. A te face că nu ştii şi a adopta „politica struţului“ nu poate fi o soluţie nici pentru România. Dacă dorim să ne construim un profil de politică externă demn de un stat UE aflat în rîndul puterilor mijlocii, nu putem să ne concentrăm doar asupra flancului estic, chiar dacă ne simţim mai apropiaţi de interesele Republicii Moldova decît de ale Egiptului, să zicem. Nu doar decidentul de politică externă, ci şi simplul cetăţean informat trebuie să cunoască potenţialul avantajelor şi dezavantajelor legate de vecinătatea sudică a UE. Să ştie de unde provine petrolul importat de România, de unde vin imigranţii şi potenţialii terorişti, dar şi doctori sau ingineri de succes. În plus, solidaritatea strategică dintre membrii UE semnifică şi că nu putem lăsa doar Franţei, Italiei şi Spaniei grija de a gestiona aceste riscuri, izolîndu-ne ca într-un turn de fildeş. UE nu are nevoie de blatişti, nu?

Cum vedeţi integrarea unor state ca Tunisia sau Maroc în UE?

Părinţii fondatori ai Comunităţilor Europene nu au prevăzut limite geografice ale extinderii acestora, de aceea tratatele europene nu cuprind referiri la limita maximă a expansiunii entităţii postmoderne numită azi UE. Teoretic, se pot integra cu succes state care au socializat pe deplin valorile şi principiile europene, care îndeplinesc „criteriile de la Copenhaga“ – democraţie, stat de drept, economie de piaţă şi care aplică acquis-ul comunitar. Însă mai există o condiţie sine qua non: ţările candidate trebuie să fie agreate de ceilalţi membri ai Uniunii, deoarece primirea ca atare necesită unanimitate în Consiliul European. Deja sînt probleme serioase legate de candidatura Turciei, stat care se chinuie de cîteva decenii să convingă „reticentele“ Franţa şi Germania că este un membru al familiei europene, dar fără mult succes. Marocul este un regat condus de un monarh conservator, dispus totuşi să accelereze ritmul reformelor politico-sociale, în timp ce Tunisia se află pe „val“ în rîndul statelor ce au trecut cu succes de prima etapă a revoluţiilor ce au dus la răsturnarea unor regimuri dictatoriale. Chiar dacă, treptat, ambele ar deveni democraţii electorale adevărate, state de drept, iar reformele aplicate de guverne ar creşte semnificativ nivelul de trai al populaţiilor, este puţin probabil că ar exista o majoritate de state europene dispuse să le integreze în familia lor, şi cu atît mai puţin unanimitate.

Va conta, cred, în mare măsură soarta Turciei: în cazul în care acest stat va reuşi finalmente integrarea şi va fi un success story, se va vorbi probabil mai favorabil de perspectiva primirii şi a altor state musulmane. Momentan, perspectiva este una foarte îndepărtată, simpla ei menţionare le provoacă europenilor (inclusiv românilor) zîmbete de neîncredere sau chiar stări de iritare, deoarece „brandul de ţară“ al celor două state implică imagini preponderent negative în mentalul colectiv european: islam, violenţă comunitară, sărăcie, imigraţie ilegală. Repet, în plan geografic nu există limite clare ale extinderii, aşadar ne putem imagina UE ca un soi de imperiu postnaţional, benign, bazat pe economie şi valori, ajungînd să cuprindă părţi din Africa de Nord, Orientul Apropiat, Caucaz. Însă aceasta este, cel puţin deocamdată, un exerciţiu de imaginaţie, o proiecţie strategică.

Personal, nu ştiu cît de bine e să se continue lărgirea UE prin includerea unor populaţii aparţinînd unor arii culturale atît de diferite de ceea ce numim „moştenirea iudeo-creştină“ şi greco-romană a Europei. Cred că aspectul pur economic – obţinerea unei pieţe unice mai mari, sporirea bazinului de forţă de muncă mai ieftină, accesul la energie – nu trebuie să treacă înaintea aspectelor geografic şi cultural-civilizaţional, deoarece o Europă prea eteroclită va fi inerent una mai slabă, mai divizată, cu tensiuni interne.

Desemnează ceva noţiunea de Eurabia? E de temut?  

Noţiunea de Eurabia, folosită probabil încă din anii ’70 ai secolului al XX-lea în Europa de Vest (ca titlu al unui jurnal publicat de preşedintele Asociaţiei pentru Solidaritate Franco-Arabă, Lucien Bitterlin), a fost recent redescoperită de Bat Ye’or, o franţuzoaică de origine egipteană, specializată în studiul regiunii Orientului Mijlociu. Numai că respectiva priveşte evoluţia Europei într-un mod foarte alarmist şi conspiraţionist. Practic, sugerează că vechea Europă iudeo-creştină lasă loc uneia postmoderne, slăbite în plan cultural, relativistă şi noncombativă, în care elementul islamic se insinuează tot mai periculos. Mai mult, crede că ex-preşedintele francez Charles de Gaulle, deziluzionat de pierderea coloniilor şi de hegemonia economică a Americii, a decis în anii ’60 o alianţă cu musulmanii, cu arabii, ca să contracareze jocul în doi al SUA şi URSS. Practic, prin „Dialogul Euro-Arab“ ar fi deschis cutia Pandorei pentru imigraţia musulmană masivă, antisemitism şi antioccidentalism. Francezii şi britanicii care au redecupat Orientul Mijlociu după Primul Război Mondial, anulînd o parte din promisiunile făcute liderilor arabi de Lawrence al Arabiei cînd s-au răsculat contra hegemoniei otomane, au fost conştienţi că exista un conflict latent între propria lor civilizaţie creştină, cu forţă expansionistă, şi islam, religia celor colonizaţi, asupriţi, dar cu amintiri încă proaspete de cuceritori.

Actualmente, musulmanii (nu doar arabii) vin în Europa nu în calitate de cuceritori ai Spaniei şi sudului Italiei, cum au făcut în secolele imediat de după apariţia profetului Mahomed sau mai tîrziu sub forma turcilor otomani ajunşi la porţile Vienei. Nici în calitate de subiecţi coloniali ai metropolelor vestice, ci ca inşi dornici de un nivel de viaţă mai bun. Înainte de a pleca, adesea în mod periculos şi improvizat, spre Europa, ei îşi construiesc mental o Europă ca tărîm al fericirii şi bunăstării, punînd cap la cap povestiri ale celor care au stat acolo, imagini de pe Internet sau de la televizor. Practic, Eurabia ar reprezenta atît o Europă în care elementul islamic devine foarte puternic, cît şi o posibilă sinteză culturală iudeo-creştino-islamică. Veţi spune, o struţo-cămilă, extrem de improbabilă! Care ar fi piedicile acestei sinteze? În primul rînd, credinţa majorităţii musulmanilor europeni în superioritatea religiei lor, una în care profeţii evrei şi Isus Cristos, considerat de creştini fiul lui Dumnezeu, sînt doar profeţi, plasaţi sub Mahomed, cel care a revelat spusele lui Allah. Deşi inferiori în plan socioeconomic, cel mai adesea, musulmanii europeni compensează prin credinţa în superioritatea lor religioasă şi morală. În acest fel devin adesea intoleranţi şi se izolează de majoritari. În cazuri extreme devin agresivi, chiar terorişti. Islamiştii nu înţeleg decît vag separaţia dintre stat şi biserică, specifică lumii europene vestice, şi ajung uneori să considere Sharia ca fiind codul juridic suprem, în dauna codurilor legale din statele unde trăiesc.

Împărţind lumea în Dar al Islam (Casa islamului) şi Dar al Harb (Casa războiului), conform unei interpretări simpliste a Coranului, extremiştii ajung să considere că duşmanul îl reprezintă chiar populaţia creştină majoritară, în mijlocul căreia trăiesc. Obişnuiţi să se supună doar Shariei (legii sacre islamice descrise în Coran şi în faptele profetului Mahomed – Hadith), ei respectă doar parţial sau aproape deloc legile laice ale statelor europene, sau o fac, dar din pură constrîngere, de formă. Ajung să considere murdar tot ce provine de la necredincioşi. În schimb, beneficiază cu plăcere de nivelul de trai crescut al Europei, în ideea că la un moment dat aceste teritorii vor face parte dintr-un mare Califat islamic. Evident, există şi moderaţi printre musulmani, sau indivizi laici (musulmani „sociologici“) care detestă un asemenea mit politic nociv, dar extremiştii tind să fie mai vizibili. Şi din păcate legitimează extrema dreaptă europeană, islamofobă şi antiimigraţionistă. De fapt, extremiştii din ambele tabere au nevoie organic unii de ceilalţi pentru a se legitima!

(Puteţi citi discuţia integrală, în FP România online)

Şerban Filip Cioculescu este conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti, şi cercetător la Institutul de Studii Politice, de Apărare şi Istorie Militară.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

image png
Cum a ajuns Marian Neacșu (PSD) să coordoneze 15 ministere și 11 structuri guvernamentale. Guvernul explică noua împărțire a puterii
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a explicat miercuri seară de ce vicepremierului Marian Neacșu i-au fost acordate atribuții extinse de coordonare și avizare în cadrul Executivului condus de Luca Niculescu.
liliana ruse facebook jpg
Jurnalista Liliana Ruse, mărturisire dureroasă despre lupta cu un cancer rar. „În curând nu voi mai putea munci”
Jurnalista și prezentatoarea Digi24 Liliana Ruse traversează o perioadă extrem de grea, după ce a fost diagnosticată cu o formă rară de cancer. Tratamentul pe care îl urmează este unul agresiv, iar efectele chimioterapiei îi afectează inclusiv mobilitatea.
podul crimeea jpg
Rusia acuză Olanda ca e de partea Ucrainei, după atacul asupra Podului Kerci. „Moscova a fost informată în mod corespunzător”
Ambasada Rusiei în Țările de Jos a acuzat miercuri, 18 noiembrie, autoritățile de la Haga că se implică în conflictul din Ucraina, după ce a redistribuit o postare a companiei Destinus despre atacul cu rachete RUTA asupra Podului Kerci din Crimeea.
CEDO - Curtea Europeană a Drepturlor Omului FOTO Shutterstock
Un avocat român, exclus doi ani de la CEDO după ce a folosit cauze inexistente și citate inventate de inteligența artificială
Un avocat român a primit interdicție de a reprezenta sau asista justițiabili în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), timp de doi ani, după ce a depus documente cu numeroase trimiteri juridice false, generate cu ajutorul inteligenței artificiale și neverificate corespunzător.
image jpeg
Traian Băsescu FOTO Mediafax
Băsescu dezvăluie ce ar trebui să urmărească România la întâlnirea Trump-Putin-Xi Jinping: „Cele două tratate trebuie repuse în funcțiune”
Întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping ar putea deschide calea unor negocieri importante pentru securitatea internațională. Fostul președinte Traian Băsescu a explicat ce ar trebui să urmărească România.
Tehnica (2) jpg
Au început mai devreme pregătirile pentru Parada de 1 Decembrie de la București. Câți militari vor defila
Reprezentanţii MApN au anunţat că personalul care va participa la Parada Militară Naţională a început pregătirile în unităţile militare din garnizoana Bucureşti. Peste 2.000 de militari vor participa la Parada Militară Naţională de 1 Decembrie din Bucureşti,
raluka bartos protevelion jpg
S-a dat startul filmărilor pentru Protevelion 2027! Raluka și Pavel Bartoș, gazdele ediției. Ce rol vor avea Cătălin Oprișan și Drăcea
Filmările pentru Protevelion 2027 au început, iar PRO TV pregătește o ediție cu multă muzică, umor, invitați cunoscuți și momente speciale. Raluka și Pavel Bartoș vor prezenta petrecerea dintre ani și promit o seară plină de surprize. Mesajul ediției din acest an este „Cum te prinde, aşa rămâi! Hai
pompieri smurd fb jpg
Fetiță de 10 ani, spulberată pe trecerea de pietoni de o șoferiță de 19 ani. Copila a fost proiectată în alte două mașini
O fetiță de 10 ani se află în stare gravă la spital după un accident produs pe o trecere de pietoni din municipiul Bistrița.