Europa „adevăraţilor“ sau Europa cu adevărat?

Publicat în Dilema Veche nr. 600 din 13-19 august 2015
Europa „adevăraţilor“ sau Europa cu adevărat? jpeg

Un tînăr grec se duce la consulatul Australiei pentru a cere viză:

– De ce vreţi să vă părăsiţi ţara?

– Din două motive. În primul rînd, mă tem că Grecia va ieşi, în cele din urmă, din UE şi se va afunda în sărăcie şi haos…

– E complet absurd, îl contrazice funcţionarul. Grecia va rămîne în UE şi va aplica disciplina financiară.

– Ăsta e al doilea motiv. 

Exodul creierelor 

Bancul, variantă a unuia din ultimii ani sovietici, circulă la Atena, potrivit filozofului sloven Slavoj Zizek. Şi reflectă resorturile unui exod fără precedent de la cel înregistrat imediat după al Doilea Război Mondial. Dintre sutele de mii de tineri emigranţi, ambasada Greciei la Berlin estimează că, în ultimii cinci ani, 120.000 s-au stabilit în Germania. Între 10.000 şi 20.000 s-au îndreptat spre Australia, unde exista deja o comunitate numeroasă – Melbourne e considerat al treilea mare oraş grecesc după Atena şi Salonic. 

Nu e o noutate în istoria acestei ţări de emigraţie: 11 milioane de greci trăiesc pe teritoriul ţării lor, în vreme ce diaspora greacă se cifrează la 6,5 milioane de persoane. Ineditul constă în faptul că pleacă masiv tineri super-calificaţi, inversînd tendinţa ultimelor decenii, cînd numeroşi greci s-au întors să trăiască acasă. Fug de o realitate tot mai dezolantă, după ani de entuziasm şi prosperitate – întreţinute artificial şi nociv, după cum s-a văzut prea tîrziu. Fug dintr-o societate ajunsă la limita supravieţuirii şi lipsită de speranţă. 

Epitaful lui Kazantsakis, în care mai vedeam acum doi ani, pe ţărmul Cretei, o urmă de nădejde, rămîne, în actualele condiţii, doar o ironie cruntă: „Nu sper nimic. Nu mă tem de nimic. Sînt liber“. Lipsa de speranţă potenţează, acum, o singură libertate: aceea de a emigra. O ştim, pe pielea noastră, şi noi, românii. Din păcate, pe termen lung, hemoragia energiilor unui popor are consecinţe mult mai grave decît povara unei datorii. Chiar dacă pe termen scurt reprezintă o supapă pentru tensiunile sociale şi o modalitate de suplimentare a banilor ce intră în ţară.  

Un acord născut din frică  

Fără o abordare curajoasă, într-o perspectivă amplă, a crizei greceşti, acordul încheiat cu Eurogrupul în 13 iulie nu va însemna decît amînarea unui faliment: nu doar al statului grec, ci şi al ideii europene, pentru care Grecia reprezintă călcîiul lui Ahile, oricît s-ar amăgi creditorii externi cu absenţa unui efect de contagiune, odată preluate datoriile băncilor de către state. Eşecul Greciei – de la adoptarea pripită a monedei comune în 2001, urmată de o creştere economică artificială, bazată pe credite destinate consumului, la cei cinci ani de austeritate brutală şi inadecvată – este şi eşecul Europei. 

În primul său interviu după depăşirea momentului critic postreferendum, preşedintele Comisiei Europene recunoaşte: „Am evitat ce era mai rău, dar nu pentru că am fost excesiv de înţelepţi, ci pentru că ne-a fost teamă. Frica e cea care a făcut posibil acordul. După frică vine întotdeauna o uşurare“. Şi continuă, plastic, Jean-Claude Juncker: „Noul guvern grec era pe cale de a se sinucide din frică de moarte. Am evitat moartea şi am făcut tot posibilul pentru a evita sinuciderea“. 

Cum vor valorifica liderii greci şi europeni acest răgaz sprijinit pe sentimentul de uşurare de care vorbeşte preşedintele Comisiei? Se poate construi ceva viabil, mînaţi fiind de frică? Inclusiv de frica resurecţiei vechilor demoni – cum e naţionalismul – a resentimentelor istorice şi a baricadării îndărătul diferenţelor clădite pe specificitatea fiecăruia, toate acestea dinamitînd solidaritatea atît de necesară proiectului european? 

„Europenilor nu le place Europa, care are o problemă de comunicare. Construcţia europeană, născută din voinţa popoarelor, a devenit un proiect de elită, ceea ce explică falia dintre opinia publică şi acţiunea europeană“, observă Juncker, avertizînd: „Dacă zona euro s-ar descompune, totul ar putea fi contestat“. 

La rîndul său, Donald Tusk atrage atenţia: „Sînt îngrijorat mai ales de riscurile de contagiune politică şi ideologică. Uneori, mi se pare că unii politicieni şi cîţiva intelectuali sînt gata să repună totul în discuţie în Europa – tratatele, dar şi modul tradiţional de a gîndi Europa, construcţia europeană şi valorile noastre (…) După părerea mea, atmosfera, astăzi, e foarte asemănătoare celei din 1968, în Europa. Simt o stare de spirit, poate nu revoluţionară, dar de nerăbdare. Însă cînd nerăbdarea devine un sentiment colectiv, ea poate duce la revoluţie. Şomajul masiv al tinerilor este, probabil, cauza cea mai clară şi vizibilă“, constată preşedintele Consiliului European. De aceea, crede Tusk, sînt necesare discuţii mai degrabă pragmatice şi realiste decît spectaculoasele dezbateri intelectuale. „În Europa, avem prea mulţi Rousseau şi Voltaire şi prea puţini Montesquieu“, a conchis fostul premier polonez. 

De la Uniunea monetară la Uniunea politică 

Dincolo de aceste preferinţe, cei doi lideri europeni, Juncker şi Tusk, s-au implicat masiv şi eficient în derularea negocierilor cu Atena. Iar aceste luări de poziţie postacord demonstrează o conştientizare şi o asumare a problemelor continentului. În sfîrşit, după anii şi ocaziile irosite de ezitantul tandem Barroso – Van Rompuy. Crizele nu trec de la sine. Din păcate, a trebuit ca bulgărele de zăpadă să devină avalanşă pentru a-i trezi pe diriguitorii Europei. S-a ajuns la momentul de răscruce în care UE ori face pasul spre federalizare, ori începe să dea înapoi sub presiunea crizelor ce umflă pînzele extremelor, din Scandinavia pînă la Mediterana. 

Coşmarul unei euro-reuniuni cu extrema dreaptă nordică de o parte a mesei, faţă-n faţă cu cea stînga radicală sudică, nu mai e atît de improbabil dacă avem în vedere, de pildă, intransigenţa faţă de liderul Syriza a guvernului finlandez. Guvern care se bazează pe o coaliţie parlamentară ce depinde de „Adevăraţii Finlandezi“ (17,6% la alegerile legislative din aprilie), un partid populist, eurosceptic şi anti-imigraţie, al cărui preşedinte e ministrul de Externe al Finlandei.

Aceasta e provocarea: ori Europa „adevăraţilor“ de tot neamul, ori adevărata Europă. Care are şansa de a transforma criza greacă în declanşatorul unei relansări a proiectului european, dacă va reuşi să treacă de falsa dihotomie disciplină-solidaritate. 

Iar aceasta înseamnă, într-o primă etapă, restructurarea unei datorii nesustenabile şi sufocante, respectiv aplicarea unor reforme care să elibereze Grecia de demoni precum frauda fiscală, evaluată la 10% din PIB, şi productivitatea muncii, cu 22% sub media UE. E revelator ce spune Juncker: „Am fost foarte surprins ca un conservator înrăit ca mine să fie cel care trebuie să impună noului guvern grec să impoziteze armatorii şi pătura bogată a societăţii greceşti“. 

E nevoie, totodată, de o viziune amplă şi curajoasă asupra viitorului Uniunii Europene. Se vorbeşte, în ultimele săptămîni, de o guvernare proprie zonei euro, menită să stimuleze integrarea economică şi bugetară. Cîştigă teren ideea că salvarea uniunii monetare depinde de consolidarea uniunii politice. E un fapt imposibil fără relegitimarea proiectului european. Şi fără reconstituirea „forţei morale care a constituit puterea Europei în alte vremuri“, după cum atenţionează Jacques Delors, artizan al trecerii de la Comunitatea Economică Europeană la UE. O forţă morală care depinde, în primul rînd, de recîştigarea, prin soluţii efective, a încrederii cetăţenilor europeni, vlăguiţi de şapte ani de recesiune şi austeritate, de stagnare şi pesimism.  

Horia Blidaru este consilier politic la Parlamentul European. 

Foto: wikimedia commons

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

imagine principala   GlucoSuport Shutterstock png
Obiceiuri zilnice pentru un metabolism echilibrat: alimentație, mișcare și odihnă
Felul în care ne organizăm ziua are un impact direct asupra sănătății. Mesele luate în grabă, orele lungi petrecute la birou, lipsa mișcării și somnul insuficient sunt obiceiuri care se instalează treptat, fără să le acordăm prea multă atenție.
Ambasadorul Egiptului în România Agenda Internațională 0976 jpeg
Ambasadorul Egiptului, despre tensiunile din Africa, războiul din Gaza și noua alianță militară din Orientul Mijlociu. „Avem o vastă experiență în combaterea terorismului”
Relațiile româno-egiptene, securitatea regională, războiul din Gaza și noile alianțe militare au fost temele discutate cu ambasadorul Egiptului la București, Mohammed Moustafa Orfy, în podcastul „Agenda Internațională”.
generated e64209b3 b12b 492e 9531 cc84af0c1904 png
Îți pui mintea la încercare? Sudoku, integrame și un quiz de 27 de întrebări te așteaptă pe platforma „Adevărul”
Cititorii Adevărul își pot testa zilnic logica, răbdarea și cunoștințele printr-o serie de jocuri disponibile gratuit în secțiunea „Jocurile zilei”.
seism jpeg
Cum au trăit românii seismul puternic de astăzi. „A început să se plimbe patul cu mine. Nu se mai termina”. De ce unele telefoane au indicat magnitudinea 6,5
Un zgomot puternic, paturi care se legănau, mobilier care se clătina și telefoane care au început să sune în toiul nopții. Așa descriu românii experiența cutremurului cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea.
cutremur seism seismograf foto Shutterstock
Cutremur de magnitudine 5,7 în România, miercuri dimineață! Seismul s-a simțit puternic în București și în mai multe județe. ISU a trimis echipaje în mai multe regiuni ale țării
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 a zguduit România miercuri dimineață, 18 noiembrie 2026, la scurt timp înainte de ora 03:00. Seismul, produs în zona Vrancea, la o adâncime de peste 120 de kilometri, a fost resimțit în numeroase regiuni ale țării, inclusiv în București.
image png
Delegații comerciali ai UE vizitează China. Ce se poate schimba? China la zi
În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui interviu, publicat de 时代周报 (Shídài zhōubào, Time Weekly), al cărui autor este 马欢 (Ma Huan).
zodii zodie horoscop istock jpg
Trei zodii care își depășesc toate limitele în perioada 19-28 noiembrie. Se bucură de cea mai strălucitoare aură. Norocul le surâde, iar obstacolele dispar din calea lor
Finalul lunii noiembrie vine cu vești bune pentru trei semne zodiacale. Între 19 și 28 noiembrie, acești nativi pot descoperi soluții acolo unde până acum vedeau doar probleme, au parte de oportunități neașteptate și găsesc puterea de a merge mai departe indiferent de provocări.
Economii la factura de energie ENGIE jpg
Câștigă 239.000 de lire pe an, dar fac economii la orice. Obiceiurile la care a renunțat un cuplu pentru copii
Un cuplu de britanici câștigă 239.000 de lire pe an, dar face economii la orice. La ce au renunțat doi părinți pentru viitorul copiilor
Raed Arafat Foto Captură video Guvernul României jpg
De ce nu primesc românii RO-Alert înainte de cutremure. Explicațiile lui Raed Arafat și IGSU după seismul de miercuri dimineață
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a explicat de ce autoritățile nu transmit mesaje RO-Alert în cazul cutremurelor.