Darul libertăţii

Publicat în Dilema Veche nr. 152 din 22 Dec 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Din p─âcate, lumea ├«n care tr─âim este o lume ├«n care interpretarea evenimentelor a ajuns s─â fie cel mai mult pre┼úuit─â. Oamenii cump─âr─â opinii. Anali┼čtii neamului le livreaz─â. Presa de tip nou este o pres─â a comentariilor. A b├«rfelor. Informa┼úia primar─â e ieftin─â, e de g─âsit peste tot: pe telefonul mobil, pe site-urile de Internet, ├«n ziarele sau revistele gratuite. ├Än asemenea condi┼úii au ├«nt├«ietate la microfon sau ├«n paginile ziarelor cei care interpreteaz─â actualitatea. Pentru ei e comod ┼či ieftin, iar s─â ai opinii e c├«t se poate de normal ┼či e... liber. Prin urmare, oricine poate spune orice, oric├«nd ┼či oriunde. Paradoxal, libertatea unui adev─ârat jurnalist are limite. Limite impuse de asumarea unui statut profesional care oblig─â la responsabilitate pentru orice cuv├«nt scris sau rostit. Dar ├«ntr-o lume media ├«n care difuzarea rapid─â a informa┼úiei a devenit cel mai important lucru, s─â avem pardon, c├«t timp mai r─âm├«ne pentru verificarea ei? Despre care pres─â liber─â vorbim: o pres─â liber─â ├«n care nu mai conteaz─â ce spui, ci doar s─â fii primul care spune? O pres─â liber─â ├«n care se rostesc p─âreri despre evenimente ├«nainte ca ele s─â se fi ├«ncheiat? O pres─â liber─â ├«n care opinia isteric─â ┼či datul cu p─ârerea ├«nlocuiesc analiza rece, calculat─â ┼či lucid─â? Animalele se nasc libere. Oamenii se nasc liberi. Ne deosebe┼čte con┼čtiin┼úa. Prin urmare, nu-i suficient s─â ┼úi se dea un dar, ci e mult mai important s─â ┼čtii ce s─â faci cu el. Teoretic, to┼úi ziari┼čtii s├«nt liberi. S├«nt liberi s─â scrie ce vor ┼či cum vor. ├Än timp, din p─âcate, prea pu┼úini rezist─â ├«n fa┼úa asaltului din ce ├«n ce mai puternic al armadei de pseudoinforma┼úii ┼či pseudoevenimente. Presiunea e uria┼č─â, cei slabi clacheaz─â: libertatea lor de profesioni┼čti se transform─â ├«n libertatea pr─âd─âtorilor. Redevin animale dornice s─â v├«neze. Con┼čtiin┼úa dispare ┼či apare tabloidizarea. Faptul important devine fapt divers. Scara valorilor se inverseaz─â, libertatea presei se schimb─â ├«n libertatea de a face bani difuz├«nd informa┼úii de larg consum. O afacere ca oricare alta judec├«nd ├«n termeni de pierderi ┼či profit. ┼×i totu┼či, ce ne salveaz─â? Sau, mai bine zis, exist─â vreo ┼čans─â de salvare? Una dintre ele, experimentat─â cu relativ succes ├«n democra┼úiile avansate. Dac─â ajungem la un acord, fie ┼či numai temporar, ├«n ceea ce prive┼čte dificultatea de a vorbi despre o pres─â liber─â ├«n condi┼úiile lumii de azi, putem deschide o parantez─â despre jurnalist, ca om liber. Nimeni, dar absolut nimeni nu-l poate obliga pe cel care-┼či asum─â exercitarea unei astfel de profesii s─â ├«ncalce deontologia jurnalistic─â. Altfel spus, s─â r─âm├«n─â captiv ├«ntr-o institu┼úie de pres─â ├«n care interesele politice, economice sau de putere s├«nt ├«n contradic┼úie cu crezurile ┼či aspira┼úiile sale. Are oric├«nd ┼čansa de a r─âm├«ne de partea publicului care nu vrea s─â devin─â dependent de pseudo-┼čtiri, cu riscul de a nu beneficia foarte rapid de avantajele celebrit─â┼úii ┼či, prin rico┼čeu, de o bun─âstare material─â ├«n acord cu celebritatea. Experien┼úa demonstreaz─â ├«ns─â c─â ┼či ziari┼čtii s├«nt oameni ┼či c─â orice om are ├«n cele din urm─â un pre┼ú. Prin urmare, istoria consemneaz─â doar timide ├«ncerc─âri de r─âstignire pe altarul libert─â┼úii de exprimare, ale unor confra┼úi. N-am s─â insist, a┼čadar, ├«n aceast─â direc┼úie. (fragment din conferin┼úa public─â ┼úinut─â la Teatrul Na┼úional, duminic─â, 10 decembrie)

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.