Cum se plantează o pădure

Publicat în Dilema Veche nr. 455 din 1-7 noiembrie 2012
Cum se plantează o pădure jpeg

– powered by Tăşuleasa Social –

Totul a început cu o simplă invitaţie şi, cum sînt cam îndărătnic şi destul de sceptic, ţin minte că a fost nevoie de ceva muncă de convingere ca să merg taman pînă la poalele muntelui Tăşuleasa, aproape de Pasul Tihuţa, acolo unde membrii asociaţiei, ajutaţi de cîţiva voluntari, au construit un campus pentru tinerii care, într-un avînt ecologic romantic, vor să salveze Mama natură de natura umană.

Între timp am locuit în acel campus ca o tabără de creaţie pentru cercetaşi, i-am cunoscut pe oamenii implicaţi cu pasiune şi talent în acest proiect, am văzut mii de voluntari muncind şi, mai nou, m-am alăturat acţiunilor lor schimbînd, precum în versurile proletcultiste de altădată, pixul cu sapa. Tăşuleasa Social este mai mult decît o poveste ong-istă de succes, este un basm real în care mii, zeci de mii de copii şi tineri harnici şi entuziaşti întind pădurilor o mînă de ajutor. În cei trei ani de cînd sînt „tăşulist“, am văzut proiectul crescînd şi ducînd la bun sfîrşit acţiuni tot mai îndrăzneţe şi mai importante (despre care Dilema veche a scris în mod constant); a devenit parte din viaţa mea şi din felul în care percep acum natura şi oamenii. În fiecare an aştept cu nerăbdare să fiu invitat la acţiunile lor, iar drumul nu mi se mai pare atît de lung. Pentru că acum, vorba cîntecului, I’m a believer!

Tăşuleasa Social. The Beginnings

Înfiinţată în 2001 în Bistriţa-Năsăud, Asociaţia Tăşuleasa Social – condusă de Alin Uhlmann-Uşeriu, un tip din genul celor discret-providenţiali, oricum unul dintre cei mai harnici, mai generoşi şi mai dedicaţi oameni pe care-i cunosc – a început prin a-i învăţa pe elevii de la liceele din zonă ce înseamnă şi de ce e important să fii voluntar. Asociaţia şi-a propus să schimbe mentalităţile tinerilor şi să-i implice în problemele de mediu de lîngă casele, satele, oraşele lor. Şi au făcut de toate în aceşti 11 ani: au oferit peste 100.000 de cadouri de Crăciun familiilor defavorizate social din Bistriţa-Năsăud, Bihor şi Mureş; au distribuit medicamente (în valoare de peste 1.000.000 de euro) pentru spitale, centre sociale şi aziluri de bătrîni; au participat la renovarea şi dotarea şcolilor şi a grădiniţelor rurale; au vaccinat copiii împotriva hepatitei; i-au ajutat pe sinistraţii inundaţiilor, dar, mai ales, au conştientizat comunităţile de efectul dezastruos al defrişărilor abuzive şi necontrolate şi al depozitării deşeurilor în natură, de importanţa reciclării, astfel că, în următorii ani, au desfăşurat ample acţiuni de împădurire, ecologizare şi programe de educaţie ecologică. Adică cam tot ceea ce statul nu e în stare să facă.

Rezultatele, în cifre, ale campaniei „Verde 003“, derulate la nivel naţional, sînt impresionante: cîteva mii de voluntari au adunat 70 de tone de gunoi de pe munţi, din păduri şi din albiile rîurilor, au curăţat 450 de kilometri de maluri de apă şi, pînă în prezent, au plantat peste 160.000 de puieţi. În urma programului „Paşaportul verde“, spre exemplu, aproape toţi localnicii din Poiana Negri, Lunca Ilvei şi judeţele Suceava şi Bistriţa-Năsăud reciclează plasticul. În cei 11 ani de activitate, asociaţia a implicat în acţiunile sale peste 11.000 de voluntari, dintre care 3500 au venit şi în campus, în taberele educative.

Dar asta nu e totul, pentru că apropierea constantă de arte a transformat acest proiect de voluntariat într-un Tăşuleasca Social-Art Campus, unde se adună, an de an, tot mai mulţi lideri de opinie şi artişti: violonistul Alexandru Tomescu, pianistul Horia Mihail, trupa Urma şi Ada Milea vin şi le cîntă tinerilor voluntari; Marcel Iureş pune în scenă one-man show-uri; Cosmin Bumbuţ a fotografiat majoritatea acţiunilor, iar imaginile sale au ajuns expoziţii; lucrările caricaturistului Ion Barbu au personalizat decorul din campus; iar scriitorii Attila Bartis, Mircea Cărtărescu, Dan Coman, Ana Dragu, Marin Mălaicu-Hondrari, Florin Iaru, Dan Lungu şi Cecilia Ştefănescu, precum şi jurnaliştii Eugen Istodor, Radu Naum şi Cătălin Ştefănescu sau sportivul Ivan Patzaichin au vizitat campusul, au scris despre şi au participat la acţiunile asociaţiei.

Pedagogia pădurii

Momentul în care Tăşuleasa Social a devenit pentru mine familiarul „Tăşu“ s-a întîmplat anul trecut, cînd asociaţia şi voluntarii ei au plantat, săpat şi construit o pădure şi un lac ca o sala de clasă în aer liber unde ţi se predă tot ce trebuie ştiut despre pădure. Alături de (ceilalţi) copii m-am dat cu tiroliana peste lac, m-am învîrtit printr-un labirint construit în perimetrul celui mai gros copac din lume, apoi m-am plimbat şi de-a lungul celui mai înalt copac din lume reconstituit pe orizontală, am cîntat la un xilofon din lemn, am verificat momentele importante ale Istoriei cu fiecare inel al unui trunchi de stejar secular în secţiune, am învăţat ce trebuie făcut cînd te muşcă o viperă şi cum deosebeşti un molid de un brad, am sărit la groapa de nisip egalînd recordul vulpii sau am învăţat să cînt (vorba vine!) din frunză... şi multe altele.

„Pădurea Pedagogică“ se întinde pe o suprafaţă de trei hectare, conţine 34 de elemente practice care îi ajută pe tineri să înţeleagă relaţia apei cu oamenii şi pădurea, îi învaţă diferitele specii de copaci, rolul fiecărui animal în natură şi relaţia tuturor acestor elemente cu omul, îi învaţă la ce sînt bune lemnul şi apa sau cum pot fi folosite în mod responsabil, dar le vorbeşte şi despre energiile alternative produse de vînt, apă şi soare, precum şi despre cultura organizaţională, respectarea regulilor şi respectul faţă de mediu. Pînă acum, 1300 de copii şi tineri din Dorna Candrenilor, Vatra Dornei, Suceava, Bistriţa, Cluj, Bacău şi Bucureşti, dar şi din Germania, Turcia, Spania, Finlanda, Anglia, Franţa şi Olanda au făcut în „Pădurea Pedagogică“ training despre natură.

Anul acesta nu m-am mai dus la Tăşu să văd ce se mai face (ce-i drept, m-am mai dat o dată cu tiroliana peste lac), ci m-am dus să fac eu însumi ceva. În urmă cu două weekenduri, pe 20 octombrie, alături de scriitorii Dan Coman, Ana Dragu şi Dan Lungu, regizoarea Ivana Mladenovic, fotografii Mircea Reştea şi Andrei Dăscălescu (şi autor al unui documentar despre Tăşu), muzicienii Maria Răducanu, Pedro Negrescu şi formaţia Robin and The Backstabbers, plus alţi 400 de copii şi tineri voluntari din Bistriţa, Dorna Candrenilor, Vatra Dornei, Bucureşti şi Cluj, am ajuns cu toţii, dis-de-dimineaţă, pe un deal din Şieu Măgheruş (Bistriţa Năsăud), unde am plantat împreună 8000 de puieţi de stejar, paltin şi salcîm. După acest efort colectiv de împădurire, Maria Răducanu şi Pedro Negrescu, apoi şi Robin and The Backstabbers ne-au cîntat în aer liber, la poalele dealului, lîngă puieţii proaspăt plantaţi, sub un soare de toamnă aproape dogoritor.  A fost cel mai frumos concert open air ever, continuat seara, în campusul Tăşu, la lumina focului de tabără.

Măcar în paranteză fie spus, împădurirea, precum şi celelalte proiecte au fost posibile datorită parteneriatului pe termen lung cu Coca-Cola HBC România; Don Lothrop, un investitor american privat, fiind celălalt important susţinător al asociaţiei. Ţin să spun asta pentru că doar 20% din banii de sponsorizări ajung la ONG-urile din ţară, iar legea sponsorizării este oricum atît de prost făcută, încît, dacă o echipă de fotbal îşi poate afişa sponsorul pe bannere, ONG-urilor li se interzice acest lucru. Laura Sgîrcitu, coordonator Responsabilitate Socială la Coca-Cola HBC România, a vorbit, la conferinţa de presă ţinută sub nişte copaci, despre „strategia de a crea nuclee de societate civilă responsabile“, iar Don Lothrop, îndrăgostit pînă peste cap de România („cel mai frumos din Europa“), s-a arătat entuziast de felul singular în care asociaţia „găseşte punctul comun prin care îi uneşte pe români“. Alin Uhlmann-Uşeriu, mintea & sufletul asociaţiei, a vorbit din nou despre comportamentul abuziv faţă de pădure – se estimează că după ’89 au fost tăiate ilegal peste 40.000 de hectare –, despre faptul că amenda pentru o căruţă de copaci tăiaţi ilegal este mai întîi un avertisment, apoi o sumă echivalentă cu cea pentru nepurtarea centurii de siguranţă şi despre dezastruosul proiect de lege care ar scădea vîrsta de tăiere a copacilor de la 120 la 80 de ani. Iar primarul din Dorna Candreni a sprijinit, ca şi în alte dăţi, acţiunea, 280 de copii voluntari provenind, de altfel, din comunitatea locală. Din fericire, Tăşuleasa Social funcţionează ca o şcoală alternativă despre natură, unde copiii din zonă (inclusiv ai hoţilor de lemne) sînt educaţi prin programele „Pădurii Pedagogice“ (cursurile durează pînă la şapte zile), unde sînt învăţaţi cum şi de ce e esenţial să coexiste cu copacii. În cifre, numai în ultimul an, 1300 de copii din toată ţara au participat la 25.000 de ore de training despre pădure.

Am devenit voluntar datorită oamenilor de la Tăşu, „acest SMURD ecologist“, după cum bine l-a descris Dan Lungu, tovarăşul meu de plantat salcîmi.

Mai multe la tasuleasasocial.ro

Urmărţi aici o galerie foto de la împădurire.

Alte articole din arhiva Dilemei vechi despre Tăşuleasa social aici, aici şi aici.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Nord Stream FOTO Shutterstock
S-a scurs peste jumătate din gazul din conductele Nord Stream
Peste jumătate din gazul aflat în gazoductele Nord Stream 1 şi 2, avariate de un presupus sabotaj în Marea Baltică, s-a scurs deja în atmosferă, au anunţat miercuri autorităţile daneze, relatează AFP.
Ursula von der Leyen FOTO EPA EFE jpg
Noi sancţiuni împotriva Rusiei propuse de Comisia Europeană, printre care şi plafonarea preţului la petrol
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, astfel încât "Kremlinul să plătească" pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin 'simulacrele' de referendumuri din teritoriile ocupate.
Simona Halep, EPA jpg
Cadou de 65.000 de euro pentru Simona Halep, de ziua ei: „M-am îndrăgostit”
Jucătoarea de tenis și-a sărbătorit marți ziua de naștere, când a împlinit 31 de ani. Ea a primit o mașină roșie, plină cu flori, din partea sponsorului.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.