Cu ochii-n 3,14

SE PARE CĂ O PETRECERE ÎNCEPE CU MARE ZARVĂ DUPĂ CE UN ÎNGER A LUAT DECIZIA RADICALĂ PENTRU A-ȘI MENȚINE DESTINAȚIA

● Se pare că, după aproape 80 de ani, faimoasa formulă davai ceas a fost înlocuită cu davai telefon. Telefonul are și ceas. (A. M.)

● O regăsire fabuloasă și înduioșătoare, semnalată în Der Spiegel: un pensionar britanic, Paul Bishop, a primit un colet din Spania care conținea ceva ce pierduse în urmă cu 11 ani într-un orășel turistic, Benidorm, după o petrecere nebună cînd, amețit de prea multă băutură, a deversat într-un tomberon. Un amic l-a întrebat atunci, stupefiat: „Da’ unde ți-s dinții?” – povestește azi cel care și-a recuperat, după mai bine de un deceniu, grație autorităților spaniole, proteza pierdută în tomberon. (S. G.)

● Se întîmplă uneori să te izbească, pe nepregătite și cu forța evidenței, un adevăr la care nu te-ai fi gîndit, după ce-l vezi etalat pe caroseria unui vehicul în mers: „Casa începe cu o ușă“. Iar ceva mai încolo, dintr-un panou legat de un stîlp îți sar în fața ochilor o întrebare și o sugestie: „Îți vinzi casa? Sună-l pe Printz“. (D. S.)

● Herodot despre obiceiurile tracilor: „Tracii care locuiesc mai sus de crestoni au următoarele obiceiuri. Fiecare ține mai mult de trei neveste; cînd moare unul dintre ei, o mare zarvă se iscă printre femei și griji serioase printre prieteni, ca să afle care dintre ele a fost cea mai iubită de bărbatul ei. Celei alese i se face următoarea cinste: copleșită de laudele bărbaților și ale femeilor, ea este sugrumată lîngă mormînt de cea mai apropiată rudă, apoi este înmormîntată împreună cu bărbatul. Celelalte încearcă o adîncă durere, deoarece pentru ele este cea mai mare rușine să nu fie alese” (apud Radu Oltean, în Geții lui Burebista și lumea lor). (M. C.)

● Dacă se întîmplă să fiți prin Little Rock (capitala statului Arkansas, dacă nu știați) între 19 aprilie și 15 mai, să mergeți la teatru! Arkansas Repertory Theatre anunță o producție a musical-ului Into the Woods de Stephen Sondheim, în care vocea personajului Uriașa, văduva răzbunătoare a Uriașului învins de Jack după ce a urcat pe vrejul de fasole, este a lui Hillary Clinton. Personajul nu apare pe scenă, iar vocea se aude din off, fiind așadar preînregistrată. Fosta Primă Doamnă a Americii, fostă senatoare, secretar de stat și nefericit candidat la președinție, a fost, înainte de a fi toate astea, Prima Doamnă a statului Arkansas. Deci, dacă aveți drum pe-acolo, mergeți să vedeți musical-ul și la întoarcere povestiți-ne și nouă cum sună Hillary Clinton în rol de văduvă răzbunătoare – și chiar în locul în care și-a trăit tinerețea. (S. V.)

● Un bărbat din Vrancea a fost condamnat pentru deținere de droguri după ce polițiștii au găsit în curtea acestuia o plantă de canabis. Explicația lui a fost următoarea: „Este dată de la Dumnezeu. Vine cîte un înger și o udă în fiecare zi”. Cred că nu mai are rost să ne întrebăm ce fumează omul ăsta. (A. P.)

● Consiliul Local al orașului englez Cornwall a decis să fie smulse, cu tot cu rădăcină, cam 1.000 de narcise răsărite în jurul locurilor de joacă din oraș. Scandalizați, cetățenii au cerut explicații. Li s-a spus că experții au evaluat siguranța locurilor unde se joacă copiii și au recomandat smulgerea narciselor (atenție! – cu rădăcini cu tot, ca să nu crească altele) pentru că anumite părți ale frumoaselor flori ar putea fi otrăvitoare și, dacă copiii le mănîncă, ar putea face diaree, așa că, sub impunătoarea și indiscutabila motivație „For health and safety concerns”, Consiliul Local a luat decizia radicală. După proteste, Consiliul s-a mai înmuiat: narcisele aflate la fața locului rămîn, dar oamenii să nu cumva să mai cultive altele! Din două, una: ori copiii din Cornwall sînt bizari și mănîncă narcise, ori adulții – experți și consilieri locali deopotrivă – sînt cam idioți. (S. V.)

● New York Post a scris că Roman Abramovich, patronul clubului de fotbal Chelsea, ale cărui conturi bancare sînt înghețate în SUA și în Marea Britanie, ar cere cu disperare împrumuturi de la prietenii săi importanți pentru a-și menține salariile pentru personalul său, care ar fi de 750.000 de dolari pe săptămînă. Se pare că nu a reușit să-i obțină. (A. M. S.)

● Dmitri Rogozin, directorul Roscosmos,  a spus că rușii vor putea lansa pe cont propriu o misiune cu destinația Marte „în cîțiva ani”, dacă partenerii europeni vor refuza în continuare colaborarea cu Rusia. Oare să citim „misiune“ sau invazie pe Marte? (A. P.)

PĂI, CUM SĂ MAI AFIȘEZI CEL MAI FRUMOS FEL DE VIAȚĂ PE UN DRUM CARE SE CHEAMĂ „SOBRU ȘI CONCIS“?

● Aflu, de pe un site de știri, că „Putin ar face baie în extract din coarne de cerb”. Păi, de ce n-ar face? Ca dictator, își permite orice. Eu, de pildă, aș face baie în apă caldă. (M. M.)

● Un efect nebănuit al invaziei rusești asupra lumii tehnologice: faimoasele stații de lucru IBM din generația „Z” sînt nevoite să suporte o operațiune urgentă de rebranding. Cum să mai afișezi infamul „Z” astăzi, în timpul războiului din Ucraina? Carcasele serverelor „Z15”, mai ales, care afișează logo-ul „Z” din abundență, trebuie redesenate cu grijă, iar întreaga familie de calculatoare „Z” va deveni „zSystems”. Zorro, Zaraza, Zoe, Zița: capul la cutie, în curînd urmați voi! (M. P.)

● Tot Herodot despre alte obiceiuri ale tracilor: „La ceilalți traci există următoarea rînduială: își vînd copiii pentru a fi duși peste hotare. Pe fete nu le țin din scurt, ci le lasă să trăiască cu bărbații pe care îi vor, dar pe femei le păzesc strașnic; își cumpără femeile de la părinții lor pe bani grei. Ei socot tatuajul ca semn de distincție, iar a nu fi tatuat, ca lipsă de noblețe; la ei, trîndăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului, îndeletnicirea cea mai umilitoare; a trăi de pe urma războiului și a jafului este cel mai frumos fel de viață. Acestea sînt cele mai de seamă datini ale lor”. (M. C.)

● Pe 1 aprilie, un bărbat din satul Filipești, în vîrstă de 55 de ani, beat și cu permisul suspendat, s-a prezentat la sediul Poliției orașului Ianca, anunțînd că a lovit cu mașina o pasăre pe un drum din Brăila. Suprarealism curat. (A. M. S.)

● Pe bulevardul Chișinău e un magazin care se cheamă „Carne cinstită“. Funcționează la fel de bine și în postul Paștelui. Reclama te duce însă cu gîndul și la revers. Cum ar fi, adică, o carne necinstită? Cred că știm foarte bine. (A. M.)

● Vinificatorul occitan „Le Roc des Anges” a lansat – pentru piața românească, cel puțin – vinul Cioran! Numele vinului, mărturisește producătorul, e obținut prin anagramarea lui rancio („rînced”, în spaniolă), un tip de vin oxidat, cu gust lemnos, de nuci și de unt rînced. „Cioran” – explică comerciantul – „este și scriitorul omonim, cu un stil ascuțit, sobru și concis. Găsim acest temperament în vinul nostru…” De la mucegaiul nobil al brînzeturilor la rîncezeala cioraniană a vinului. Pasul a fost făcut. (M. P.)

Foto: M. Pleșu