Cu ochii-n 3,14
IMPLICAT ÎN STOPAREA LECTURII CA OBICEI GENERAL, OMUL DE CONSUM A ÎNCEPUT SĂ CREASCĂ VERTIGINOS ÎN TOIUL NOPȚII, OBLIGÎNDU-TE SĂ SCHIMBI PLANETA
● O specie tropicală de copac, înalt de peste patru metri și descoperit la începutul anului în Camerun, a primit denumirea Uvariopsis dicaprio în onoarea actorului Leonardo DiCaprio, activist de mediu implicat în stoparea tăierilor de lemn din pădurea tropicală Ebo. Cît pe ce ca DiCaprio să primească acest copac înaintea primei sale statuete Oscar. (M. C.)
● Cu elan pionieresc și festivism găunos, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, anunță că „de Ziua Națională a Lecturii, celebrată pe 15 februarie, programul tuturor școlilor se va modifica astfel încît, indiferent de disciplina prevăzută în orar, de la ora 11 la ora 14 vor fi organizate activități de lectură la care să participe toți elevii. Personalul didactic le va recomanda școlarilor să aducă o carte preferată şi să citească timp de 15 minute. Obiectivul activității este promovarea lecturii ca obicei cotidian”. În tot cazul, evenimentul va fi un prilej de bucurie pentru toți copiii: vor avea o scuză nobilă să chiulească de la „disciplina prevăzută în orar” între orele 11 și 14, și vor prinde muște cu ceaslovul în cadrul unui exercițiu „cotidian” care va avea loc o dată pe an, vreme de 15 minute. (M. P.)
● Sînt convins că fanii români ai lui Putin nu vor un regim putinist în România. În general, românii sînt fericiți cu pesedismul – nu vor nici mai mult, nici mai puțin. (S. V.)
● Ce poate ține omul într-un ghiozdan? Aflăm dintr-un anunț publicat pe site-ul Biroului de Obiecte Pierdute, Furate sau Găsite: „Pierdut ghiozdan negru. În el era papuci albaștri Novipro, pantaloni de lucru și o bluză neagră și carne de porc“. (D. S.)
● Conform informațiilor publicate de Banca Națională a României, indicele ROBOR, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobîndă variabilă, a început să crească vertiginos. Poate că a sosit momentul ca guvernatorul BNR Mugur Isărescu să învețe de la Patriarhul Daniel cîte ceva despre cum se poate menține un curs BOR neschimbat vreme de două mii de ani. (M. P.)
● Cînd un robinet de chiuvetă îți dă de furcă în toiul nopții, curgînd neîncetat și obligîndu-te să schimbi în mod regulat paharul pus dedesubt, ajungi, într-un mod empiric, să valorifici „partea goală a paharului”. (S. G.)
● Vineri, 11 februarie, președintele Joe Biden a anunțat toată planeta că rușii vor începe invazia militară în Ucraina miercuri, 16 februarie. Este ziua în care revista noastră se tipărește pentru ca joi, 17 februarie, să ajungă în mîna dumneavoastră. Așadar, dumneavoastră veți ști ce nu știu eu acum: dacă Biden a avut dreptate sau nu. Altfel, cu glas un pic temător, îndrăznesc să vă dau totuși întîlnire săptămîna viitoare. (S. V.)
CINEVA POATE SĂ FURE UN NUME DIN PORTBAGAJ ȘI NIMENI SĂ NU SIMTĂ NEAȘTEPTATA LIBERTATE OFERITĂ DE UN NOU NIVEL AL TRANZACȚIILOR
● În California (SUA), Mary Margaret Kreuper, o călugăriță pensionară în vîrstă de 80 de ani, a furat, timp de un deceniu, 835.000 de dolari din contul școlii unde era directoare. Ce-a făcut cu banii? Nu, nu i-a oferit de pomană unor oameni nevoiași. Ci i-a jucat (și pierdut) la păcănele. Ea fost acuzată de delapidare și spălare de bani și condamnată – judecătorul a dat dovadă de clemență – la un an și o zi de închisoare. Vestea (bună) din poveste e că o școală americană are la dispoziție atît de mulți bani încît cineva poate să fure aproape un milion de dolari și nimeni să nu simtă lipsa fondurilor timp de zece ani. (M. M.)
● Dreamdeco.ro îmi trimite insistent reclame la lenjeriile de pat „Casa Pucioasa”. Ceea ce poate părea un nume nepotrivit la locul nepotrivit ascunde totuși un avantaj real: dacă, dintr-un regretabil accident, vi se întîmplă ca lenjeria de pat să înceapă să pută, puteți da vina liniștiți pe „Casa Pucioasa“. (M. P.)
● Un botoșănean a găsit un bărbat dormind în mașina lui. Inițial, acesta a crezut că a fost victima unor hoți. După ce a auzit un sforăit a deschis capota portbagajului și a dat peste un bărbat care se culcase. Intrusul din portbagaj a fost amendat cu 1.000 de lei pentru încălcarea normelor de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, precum şi cu 500 de lei pentru că nu purta mască de protecţie în contextul epidemiologic actual. (A. M. S.)
● Într-o seară de la începutul anului, care se anunța friguroasă și liniștită, locuitorii orașului chinezesc Chongzuo au privit pe geam și au urmărit cum pe străzile dintre casele lor, vreme de cîteva ore, au alergat optzeci de struți copleșiți de neașteptata libertate oferită de îngrijitorul zăpăcit al unei ferme din apropiere. Poliția a pus capăt maratonului urban al struților înainte să fie desemnat un cîștigător. Asta în timp ce, în Arabia Saudită, patruzeci de cămile erau descalificate la un concurs de frumusețe din cauza Botoxului injectat în buze de proprietarii lor. (M. C.)
● Am descoperit, într-un magazin de haine, un nou nivel al vehiculatului concept de „asumare”. Probînd un palton, care nu-mi venea nicidecum, încercam s-o conving pe vînzătoare că haina îmi este prea mare, arătîndu-i linia umărului, felul cum îmi atîrna la spate etc. Doamna, privindu-mă dezarmant, îmi spune, cu o voce hotărîtă, să-l cumpăr: „Îmi asum că vă vine excepțional!”. (S. G.)
● S-au închis socotelile marilor case de licitații pe 2021. N-a fost un an rău! Cei trei mari ai lumii licitațiilor (Christie’s, Sotheby’s și Phillips) au anunțat un total al tranzacțiilor de 15 miliarde de dolari, cu Sotheby’s și Christie’s reprezentînd împreună cam 90% din acest volum. Este o creștere sensibilă față de anul 2020, iar specialiștii acestor case de licitații spun că ea se datorează mai ales intrării pe piața licitațiilor a unei noi generații de colecționari cu mare apetit: la Phillips, mai mult de jumătate dintre cumpărătorii din 2021 au fost clienți noi, la Sotheby’s – 44%, iar la Christie’s – 35%. Nu-i de mirare că, dintre segmentele de piață, creșterea cea mai spectaculoasă au avut-o așa-numitele NFT-uri (non-fungible token, pe românește „jetoane nefungibile“). Nu mă puneți să explic ce-s astea (ceva ce se definește ca fiind „o unitate de date unică dintr-un registru contabil informatic numit blockchain”) – după o jumătate de oră de documentare tot nu pot înțelege. În orice caz, chestii de genul lucrărilor de Picasso, perlelor reginei nu știu care sau Cadillac-ului lui Elvis vor deveni piese tot mai puțin căutate, căci banii noilor colecționari merg torențial spre NFT-uri. Să fie primit! (S. V.)
Foto: M. Pleșu