Cu ochii-n 3,14

Publicat în Dilema Veche nr. 852 din 6 - 12 august 2020
Cu ochii n 3,14 jpeg

E BINE, PERSOANELE ÎNALTE AU ÎNȚELES CĂ NU E MOMENTUL SĂ MAI CREADĂ CĂ TRECUTUL POATE FI PLĂCUT, PREZENTUL POATE AVEA FARMEC, IAR VIITORUL POATE FI O ÎNTÎMPLARE

 Proba scrisă a examenului de titularizare. Dintre cei 27.000 de profesori înscriși, 32 au fost eliminați pentru că au încercat să copieze. Sancțiune: ei nu vor fi repartizați pe posturi în unitățile de învățămînt în următorul an școlar. E bine. Dar e și o pierdere: tocmai ei, care au încercat să copieze, ar fi putut fi dați de exemplu („Așa, nu”) în școală. (M. M.)

 Un studiu al cercetătorilor polonezi spune că persoanele înalte, de peste 1,80 metri, sînt mai predispuse îmbolnăvirii cu noul coronavirus. Mi se pare o concluzie logică, de vreme ce în gena COVID-ului stă năravul de liliac zburător. (S. G.)

 Am constatat în ultimii zeci de ani că taximetriștii bucureșteni sînt frecvent adepți ai unor diverse teorii ale conspirației și își stupefiază adesea clienții cu tot felul de inepții. Zilele acestea n-am mai văzut însă nici măcar un singur taximetrist fără masca fixată regulamentar pe față. Adică, de data asta, nu mai e de glumă, au înțeles și ei că nu e momentul să mai creadă cine știe ce prostii, în joc fiind chiar sănătatea lor. Aș zice că, la nivel popular, acesta ar fi unul dintre cele mai importante argumente în favoarea existenței coronavirusului. (A. M.)

 La un moment dat am pierdut șirul statuilor dărîmate de-a valma de apostolii lumii impecabile moral, cei care cred că trecutul poate fi corijat, prezentul poate fi coordonat, iar viitorul poate fi controlat. La mine în sat, de unde scriu această notă informativă, există, de-o parte și de alta a aleii din fața școlii, un ansamblu cu șase busturi: Caragiale vizavi de Sadoveanu, Eminescu vizavi de Creangă și Dinu Săraru vizavi de Adrian Păunescu. Numele acestora din urmă, ale căror capete sînt mai mari decît capetele celorlalți, nu este trecut pe soclu și mă tem că, la un moment dat, cineva va avea suficient umor să corecteze acest neajuns scriind Mircea Horia Simionescu și Leonid Dimov. (M. C.)

 Preşedintele statului Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a spus că a fost infectat cu noul coronavirus, dar că nu a avut nici un fel de simptome şi deja s-a vindecat. Lukașenko recomanda oamenilor să nu intre în panică: „Trebuie doar să lucraţi. Mai ales, la ora actuală, în sate. Este plăcut să priveşti la televizor cum oamenii muncesc pe tractoare, nimeni nu vorbeşte despre virus. Tractorul îi va vindeca pe toţi! Pămîntul vindecă pe toată lumea!”, declara Lukaşenko în martie. E adevărat că, între timp, parabola cu pămîntul a căpătat semnificații noi. (A. M. S.)

 COVID-ul se propagă ca unda de val. Pe nesimțite îți atinge orbita. Recent i-a căzut pradă dirijorul Camil Marinescu. Personalitate complexă, cu har și farmec. Sunetul muzicii sub bagheta domniei-sale îl plasează printre cei mai talentați muzicieni din generația sa. Și, în plus, cuvîntul de învățătură care, inserat cu discreție, avea substanță, avea farmec, era inițiatic și tămăduitor. COVID-ul ne-a luat sunetul muzicii și cuvîntul. Invitație pentru anticovidieni: Simfonia 7 de Bruckner – la pupitrul dirijoral, maestrul Camil Marinescu. La Ateneu, un loc va rămîne mereu liber. (R. M.)

 D’ale COVID-ului românesc. Ziarul Libertatea îl întreabă pe directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile cum de avem cam același număr de noi cazuri de COVID-19 (puțin peste o mie) într-o zi în care avem 7.000 de teste și în ziua următoare, cînd avem 21.000 de teste. Interviul e de un comic total, cu bîlbîieli de elev de clasa a II-a prins cu lecția neînvățată și cu explicații încurcate despre week-end-uri, spitale și pacienți ce trebuie „serviți“, iar concluzia e colosală: „E o întîmplare!“. În alt interviu, Radio Europa Liberă îl întreabă pe zeul Arafat dacă mai este obligatoriu transportul bolnavilor de COVID-19 cu izoleta, așa cum era în starea de urgență. Răspunsul e și el antologic: „Nu mai avem izolete, așa că nu mai e obligatoriu“. Profesionist, Radio Europa Liberă ne amintește că, în mai, ministrul nu-știu-care raporta fălos că au intrat în folosință „primele izolete producție românească 100%“. Eterna și fascinanta… (S. V.)

MAI LIPSEȘTE SĂ AVEM O CONTRIBUȚIE LA APROPIEREA MURMURULUI DE ISPRAVĂ

 Progresăm: noile automobile Dacia achiziționate de Poliția Română sînt inscripționate ca în Germania. Iar plăcuțele cu nume de străzi din București sînt, știm deja, copiate după cele pariziene. Mai lipsește să avem o rată de reproducere a coronavirusului în stil italian. Integrare europeană pe românește. (M. P.)

 Lia Olguța Vasilescu și-a surclasat întemeietorul, pe verticală. Numele său este inscripționat în Parcul Romașcanu din Craiova, la loc de cinste, deasupra plăcuței „Nicolae P. Romanescu (1898-1899)”, dar la aceeași rubrică: „Primarii Craiovei”. De ce un atare inventar trebuie expus în Parcul Bibescu, și nu, eventual, la gazeta de perete a primăriei doljene, nu putem ști. Și care este aportul substanțial al L.O.V. la valorificarea culturală a acestui spațiu iar ne scapă. Credem însă că infinit mai utilă și meritorie cultural ar fi menționarea, în parcul cu pricina, a celor care într-adevăr și-au adus o contribuție esențială la edificarea lui: prințul Bibescu, arhitectul peisagist de origine franceză Édouard Redont, primarul Nicolae Romanescu, primarul Ulysse Boldescu (1890-1894). Dar dacă numele L.O.V. tronează de-acum, nu ne-ar mira și o propunere, în așteptare de statuie cu efigia edilei, care să consemneze pentru eternitate perioada de glorie 2012-2017, cît L.O.V. a tras frîiele financiare ale capitalei din Bănie. Atenție însă! Statuile se dovedesc de-acum tot mai vremelnice. (R. M.)

 Pe 13 februarie 1945, la Paris, Pablo Picasso a ieșit să-și plimbe cîinele în apropierea locuinței sale de pe Rue des Grands-Augustins. Nu făcuse prea mulți pași cînd (în dreptul numărului 19 de pe Rue de Savoie) a fost oprit de agentul 4341 și amendat cu 20 de franci. Motivul amenzii: cîinele nu avea botniță și nu era ținut în lesă. Pe 5 iulie 2019, în cadrul unei licitații organizate de Christie’s, tichetul amenzii a fost pus în vînzare, fiind estimat la 500-700 de euro. Aș vrea să cred că Muzeul Prefecturii de Poliție din Paris și-a exercitat dreptul de preempțiune. (D. S.)

 Străzi pline de armonii și de senzații auditive din București, sectorul 1: Intrarea Mandolinei, Intrarea Murmurului, Intrarea Tarafului, strada Acordeonului, strada Ariei, strada Dirijorului, strada Duetului, strada Lăutei, strada Menuetului, strada Muzicuței, strada Piculinei. (A. P.)

 Un colet conținînd cîteva pachete de boabe de cafea ajunge pe aeroportul din Milano. Coletul vine din Medellín, iar numele cafelei este Santino D’Antonio. Vameșii italieni, fani ai seriei John Wick cu Keanu Reeves, știu că Santino D’Antonio este numele mafiotului din film. Animați de o curiozitate dreasă cu suspiciune, aceștia desfac pachetele și, cu dexteritate și multă răbdare, spintecă fiecare dintre cele 500 de boabe de cafea pe care, cu dexteritate și multă răbdare, niște columbieni de ispravă le umpluseră, asemenea măslinelor cu migdale, cu 150 de grame de cocaină. Polițiștii pleacă spre destinația pachetelor, o mică tutungerie din Florența, și denumesc operațiunea Caffe’ Scoretto (cafea nedreasă), un joc de cuvinte derivat de la băutura „caffe’ corretto” (cafea dreasă), un espresso dres cu sambuca, lichiorul de anason. În Florența, un biet bărbat moleșit aștepta la umbră cafeaua umplută, doar că, spre ghinionul lui, nu-l chema John Wick. (M. C.)

Foto: M. Chivu

Cea mai bună parte din noi jpeg
„Te pot suna un minut?“
Am încercat să înțeleg de unde provine această anxietate și am descoperit cîteva posibile cauze.
Zizi și neantul jpeg
Primăvară și sărbători
În timp ce lumea de atunci își răcea gura în dezbateri intense, industria de Sf. Valentin înflorea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Pisica
A fost atît de specială încît eu, timp de trei ani, n-am știut dacă sînt om sau pisică.
E cool să postești jpeg
Normalitatea anormalității noastre
Zilnic, doar în Capitală, zeci de oameni sînt mușcați de cîini, vagabonzi sau care, chipurile, au stăpîni care îi lasă „liberi”.
p 20 WC jpg
Religia între pandemie şi război
De cîţiva ani încoace, avem de trăit două crize acute, globale.
Theodor Pallady jpeg
Rezonanța culturală a lemnului
Tot ce e cu adevărat tradițional măsoară acest eon silvestru, inaugurat după descoperirea focului, care îi este deopotrivă origine și capăt.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un cuplu a divorțat după ce au descoperit că fiecare avea o aventură online cu celălalt sub nume false. Probabil au divorțat ca să poată fi, în sfîrșit, împreună și să-și consume adulterul. (M. C.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?

Adevarul.ro

image
14 ani fără uriașul Marian Cozma: Povestea crimei și ce s-a întâmplat cu ucigașii de etnie rromă
Un handbalist uriaș, la propriu și la figurat, s-a stins, la Veszprém (Ungaria) după un incident șocant.
image
Jurnalist Pro TV reținut pentru 24 de ore. Marius Buga este acuzat că a violat un minor dintr-un centru de plasament
Jurnalistul Marius Buga (42 de ani), corespondentul Pro TV în Dâmbovița și unul dintre cei mai vechi colaboratori ai televiziunii, a fost reținut de procurori într-un dosar ce vizează acte sexuale cu un minor.
image
La ce trebuie să fim atenți când cumpărăm o locuință ca să nu cadă la primul cutremur
Dr. Ing. Lucian Melinceanu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri din România a explicat pentru „Adevărul” la ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm o locuință.

HIstoria.ro

image
Care este cea mai valoroasă pictură din România?
Muzeul Național Brukenthal prezintă, pe pagina de Facebook, cea mai importantă lucrare a colecției de pictură a instituției sibiene, achiziționată de baronul Samuel von Brukenthal, colecție care a stat la fondarea primului muzeu deschis publicului din România (1817).
image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.