Cu ochii-n 3,14

CONTINUĂ SĂ APARĂ IDEEA NETEDĂ ȘI TARE CĂ SE ÎNTORC ALTE ARME ÎMPOTRIVA CELORLALTE PĂRȚI ALE SECOLULUI

● De nouă ani, un belgian de 65 de ani primește pizze pe care nu le-a comandat. Și asta se întîmplă la toate orele din zi și din noapte. A făcut reclamații la poliție și n-a plătit niciodată aceste comenzi. Cu toate astea, ele continuă să apară. Căile pizzelor pot fi și ele tare încurcate. (A. M. S.)

● Viena. Pentru a susține sectorul HoReCa, grav afectat de criza coronavirus, Primăria a împărțit cetățenilor aproape un milion de vouchere cu valori de 25 sau 50 de euro fiecare. Ideea e simplă și eficientă: autoritățile vor să stimuleze consumul pentru a relansa producția. Totul e să nu relanseze și epidemia la coadă, la Schnitzel. (M. M.)

● Avem încă proaspătă în minte nebunia cu dispariția hîrtiei igienice din magazine de la începutul pandemiei de coronavirus. Ei bine, știați că hîrtia igienică a fost inventată abia în 1880? Pe atunci, era netedă și tare. În timpul epidemiei de gripă rusească din 1890, lumea încă nu era obișnuită cu așa ceva, deci oamenii au avut o problemă mai puțin. Adică nu exista nevoia. Nu fiți curioși ce se folosea înainte de inventarea ei. (A. M.)

● Doi veri au evadat dintr-o închisoare din Roma, dar au promis că se întorc, „cît mai repede posibil”, după ce își rezolvă niște probleme de familie. S-a întîmplat în Italia. Nu i-a așteptat nimeni, ci au fost prinși și aduși înapoi. (A. M. S.)

● Adaptarea celebrelor desene animate The Looney Tunes la lumea mult mai sensibilă din prezent a făcut ca scenele antologice cu puști, gloanțe și dinamită să rămînă o amintire. Oficialii Warner Bros. susțin că nu au interzis neapărat violența, doar au înlocuit armele de foc cu unele albe: o coasă, un cuțit, ba chiar și un cîrlig. Mai avem puțin și nici Tom nu va mai fi aruncat în aer de Jerry. Sînt însă în siguranță alte arme întoarse împotriva motanului: toporul, ciocanul, burghiul, capcana pentru șoareci, fierul de călcat. (A. A. D.)

● Pe la 1830, Școala Vasiliană avea următoarea structură: o clasă elementară în care se învățau: citirea, scrierea, numărația și rugăciunile; o clasă normală în care se predau gramatica română „pînă la verburi”, geografia Europei, cele patru operații aritmetice, cunoștințe generale și religia; gimnaziul, profilul de umanioare, în care se studiau retorica, introducerea și partea întîi a elocuției, istoria universală pînă la Constantin cel Mare, fracțiile zecimale și numerele complexe, latina, geografia celorlalte părți ale lumii și religia. În plus, se organizau și cursuri complementare, în care se predau Codul Civil, limba rusă, greaca veche, franceza, germana, caligrafia și desenul. Cum vi se pare? (R. M.)

● Faimosul teatru de operă Liceu din Barcelona a celebrat încheierea stării de urgență în Spania printr-un concert inedit. Cum restricțiile referitoare la prezența spectatorilor în săli continuă, El Liceo s-a redeschis pentru plante. În chiar prima zi de după starea de urgență, pe scena legendară pe care au cîntat absolut toate starurile operei secolului XX, de la Callas la Gheorghiu, a urcat un cvartet care a concertat pentru o sală plină de plante. Pe fiecare loc al sălii se afla cîte un ghiveci cumpărat de pe piața locală. A fost de ajuns să aflu că în programul concertului s-a cîntat „Chrysanthemums“ (elegia instrumentală compusă de Giaccomo Puccini în 1890, în noaptea de după aflarea veștii morții prietenului său, prințul Amedeo de Savoia, care a fost chiar și rege al Spaniei pentru trei ani) ca să înțeleg cam care a fost atmosfera. Excelentă alegere, într-un fel! Teatrul Liceu a comunicat că, după ce au audiat concertul exclusiv dedicat lor, plantele au fost donate diferitelor spitale din capitala Cataluniei. (S. V.)

LĂSAȚI SIMPATIA PENTRU CINEVA (ATÎT PENTRU FEMEI, CÎT ȘI PENTRU BĂRBAȚI) SĂ ZBURDE INTEGRAL PRIN ȘIRUL DE ZILE

● „Internarea este o privare de libertate”, declară Avocatul Poporului Renate Weber. Lăsați bolnavii să zburde liberi prin parcuri, să se îmbulzească veseli prin magazine și metrouri! Iar dacă vreun suferind va dori vreodată să fie internat – la nebuni cu el sau direct la pușcărie! (M. P.)

● Radu Cosașu, nuvelistul care mi-a publicat pentru prima dată în viață, licean fiind, un text pe hîrtia unei gazete (și chiar în Dilema), extremistul de centru cu care împart antipatia pentru maniheism și simpatia pentru proza lui Anton Holban sau scheciurile cu Stan și Bran, tocmai a primit un premiu special în cadrul Galei Premiilor Gopo. Cred că e un moment nimerit să reproduc aici unul dintre îndemnurile sale elementare: „Ia totul în tragic și nimic în serios!”. (M. C.)

● Pe un zid din stația de metrou Piața Romană cineva a scris „Nu uita, băiatul e flexat”. Nu știu dacă „a fi flexat” e de bine sau de rău, dar cred că e o sintagmă numai bună de folosit cînd vrei să exprimi o opinie vagă în legătură cu cineva sau ceva. (S. G.)

● NASA oferă 20.000 de dolari celui care va proiecta o toaletă spațială pentru astronauții care vor fi trimiși pe Lună în 2024. Toaleta ar trebui să funcționeze impecabil atît în microgravitație, cît și pe suprafața lunară, să aibă o greutate mai mică de 15 kilograme, să consume mai puțin de 70 de wați, să fie adaptată atît pentru femei, cît și pentru bărbați. Să nu uităm că în 1972, la prima aselenizare, astronauții purtau scutece. (A. P.)

● Prima secvențiere a genotipului unui organism eucariot pluricelular a fost realizată integral în România la Facultatea de Biologie a Universității din București. Pentru mine e știrea acestei demente prime jumătăți a anului. (M. C.)

● Cum spuneam, nu mă roade invidia, cu atît mai puțin cînd e vorba de clauze testamentare. Dar cînd documentul devine public… De exemplu, la dl Iliescu, prin sintagma vagă „cîteva terenuri”. Acest nehotărît „cîteva” naște automat compasiune: nu multe, „cîteva” carevasăzică. O nimica toată… Da, ați citit bine, e vorba de „terenuri”, mici, mari, D-zeu știe… Dacă reintroduci sintagma la locu-i, în șirul de bunuri lăsate moștenire, aproape că te cuprinde mila. Sărăcie lucie, proletariat scăpătat… Bun partid, bună tocmeală, chilipir chiverniseală. (R. M.)

● Acum mai bine de un veac, un amestec de pandemie, teoria conspirației și isterie în Gazeta Transilvaniei (Anul LXXIV, Nr. 29, 8 Februarie 1911), într-o notă cu titlul „Ravagiile ciumei“: „Din Petersburg se telegrafiază: La Charbin toate râurile sunt pline de bacteriile ciumei. La Fudsjadjan au fost arse până acum 4000 de cadavre, alte 2000 sunt răspândite pe străzi. La Huangtscheng au murit de ciumă 3400 persoane. Până acum numărul morților se ridică în Mandciuria la 50000. La Londra au sosit știri, că Chinezi vor să-și pue în aplicare planul transportând cadavrele celor morți de ciumă în casele europenilor, cari nu au fost atinse de groaznicul flagel. […] Chinezii, cari nu mai găsesc de lucru de săptămâni de zile, au venit să ceară ajutorul autorităților. Guvernul a scos armata pentru a risipi pe turburătorii ordinei. Aceștia au aruncat însă asupra soldaților măruntaele și bucăți din cadavrele celor morți de ciumă. Mai mulți soldați s’au îmbolnăvit de ciumă. Din Charbin sosește știrea, că și acolo s’a format o societate secretă, care și-a propus misiunea de a transporta cu orice preț ciuma în Europa. În acest scop Chinezii tae capetele celor morți de ciumă, pe cari vor să le transpoarte prin contrabandă în Europa. Din unele părți se răspândește vestea, că ciuma ar fi trecut în Rusia europeană. Astfel în ținuturile Kirghizilor, în gubernia Astrakan precum și în șase sate dintre fluviul Wolga și Ural s’a constatat 30 de decese de ciumă de la 4-8 Februarie stil nou“. (D. S.)

Foto: Matei Pleșu