Cu ochii-n 3,14

ATUNCI CÎND SÎNT
SUB INFLUENȚA NOPȚII MAJORE,
OAMENII CU NUMĂRUL
DE ÎNREGISTRARE 492
PREFERĂ SĂ PĂSTREZE
DISTANȚA RECENTĂ 

● Un studiu ştiinţific a descoperit că, atunci cînd sînt treji, şoarecii preferă liniştea; dar dacă sînt pe cocaină, preferă jazz-ul. Chiar mă întrebam. (M. C.)

● Un bărbat din Florida, în vîrstă de 66 de ani, arestat pentru că a condus sub influenţa alcoolului, a încercat să-i convingă pe poliţişti că n-a băut în timp ce conducea, ci doar cînd maşina era oprită la semafor. (C. Ş.)

● Mi se blochează cardul într-un bancomat. E aproape miezul nopții, apăs toate tastele, îl zgîlțîi – și nimic. În cele din urmă, după vreo două minute, îmi scuipă doar cardul. A doua zi, sun la bancă și aflu că, din păcate, mi se debitase și suma. Procedura e complicată, trebuie depusă o cerere, banii se pot recupera în maximum 45 de zile. O concluzie destul de tristă ar fi că, în România, pînă și bancomatele fură… Așadar, noaptea ca hoții. (A. P.)   

● Spațiul verde din Drumul Taberei, cel puțin zona Orizont-piață, miroase tot mai mult a cîmp. Asta e de bine. Mărăcini, mulți (e adevărat, miros foarte frumos și sînt splendid colorați), ochiul-boului (galbenul, o nuanță estivală la modă), rapiță, coada-șoricelului și mușețel, trifoi cu multe foi, iarbă crescută în voia Domnului, numai bună de păscut (pe cînd și niște ierbivore în zonă?), pe scurt… peisaj patriarhal de vacanță. Ce să mai mergem la țară? Colț de natură sălbatică la ușa blocului… Tufele de trandafiri au dispărut de mult, au rămas doar butoaiele cu leandri, tot mai adaptați la schimbările climatice majore. Să recunoaștem, și la acest nivel, Primăria s-a dovedit a avea o viziune protocronică. (R. M.)

● Mereu e motiv de bucurie cînd o excepție confirmă regulile nașpa: am fost, de curînd, la „Taxele şi impozitele“ sectorului 2. Acolo, la ghișeu, în fața unei cozi agitate, o doamnă de vîrstă spre a treia explica fiecăruia ce are de făcut, cu răbdare, eficiență și bunăvoință. Oamenii ascultau şi sistemul funcționa. (I. P.)

● Un flamingo cu numărul de înregistrare 492, scăpat de la Zoo Wichita în vara lui 2005, a fost zărit bine-mersi în sudul Texasului. Cei de la Zoo au declarat că nu-l vor aduce înapoi de vreme ce a supravieţuit singur vreme de 13 ani. Nu e primul flamingo care evadează: în 1988, un flamingo pe nume Pink Floyd a scăpat de la Zoo Utah şi, după ce a fost văzut de cîteva ori, se presupune că ar fi murit acum cîţiva ani. (M. C.)

● Greierii de anul ăsta parcă sînt mai guralivi decît în alți ani. Așa că am căutat informații. Termenul științific pentru „țîrîit“ este stridulație. Cu toate că greierii nu au voce, „țîrîitul“ pe care îl auzim este produs de masculi prin frecarea aripilor. Greierii au trei motive pentru care „țîrîie“: pentru a interacționa cu femelele, pentru a impresiona o femelă căreia i-au atras atenția, pentru a comunica cu ceilalți greieri care ar trebui să păstreze distanța. Acum, că știu că sînt puși pe petrecere, o să-mi fie și mai simpatici. (A. M. S.)

● Detalii: la vizita recentă a lui Donald Trump în Marea Britanie, Regina Elizabeth a II-a a ales să poarte o broşă care i-a fost dăruită de soţii Obama. (C. Ş.) 

POATE V-AȚI ÎNTREBAT
CÎTE NENOROCIRI AVANSEAZĂ MEREU CĂTRE O PLOAIE LA MICROFON
MULT MAI RAPID
DECÎT OFERTELE OTRĂVITE 

● Poate v-ați întrebat cîte cuvinte trebuie să știm ca să vorbim bine o limbă străină. BBC a făcut acest lucru și a consultat mai mulți lingviști. Concluziile: elevii care au studiat în cadru tradițional au în medie un bagaj de 2000 de cuvinte. Putem înțelege 75% dintr-o conversație anglofonă dacă știm 800 de leme (familii de cuvinte) foarte utilizate. Pe de altă parte, este nevoie să știm 3000 de cuvinte pentru a urmări un dialog și 8000 pentru a citi un roman sau un articol de ziar. (A. M. S.)

● „Una dintre marile nenorociri ale învăţămîntului este că scopul nu e văzut atît în dezvoltarea intelectuală a elevului, cît cu deosebire în puterea de înmagazinare a cunoştinţelor. Este o mare greşeală. Cunoştinţele n-au nici un rost dacă în timp ce sînt înmagazinate nu înseamnă şi un eficace exerciţiu de dezvoltare şi perfecţionare a funcţiilor intelectuale. În consecinţă, profesorul trebuie să chestioneze, să facă apel şi să noteze puterea de judecată şi de înţelegere a elevului şi mai puţin pe cea de memorare.“ N. Mărgineanu, „Principii științifice de clasificare și notare școlară“, în Revista generală a învățământului, mai-iunie 1932. (M. C.)

● Specialiștii în neuroștiințe de la Yale au anunțat că au putut revitaliza creierul unui porc mort, recuperat de la un abator. Fericire mare pentru cei care speră să trăiască etern, fiindcă aceiași specialiști au anunțat că operațiunea se poate face și cu un creier uman, dacă tehnologiile vor avansa un pic. Și, cum știm, tehnologiile avansează mereu cîte un pic. Saltul de la porc la om nu este prea mare, asta o știu și nespecialiștii. Altfel, o viață are omul, și aia eternă… (S. V.)

● „Cordul a fost transplantat la Tîrgu Mureş, ficatul – la Bucureşti, rinichii – la Cluj. […] România a început să dea plămîni. […] Plămînul trimis la Viena a fost anunţat către Eurotransplant.“ Nu e vorba de înmormîntarea regală a organelor și nici de o snoavă suprarealistă; e relatarea grăbită și stîngace, pe un site de știri, a situației dramatice și complicate a transplantului de organe din România. (M. P.)

● Se pare că cercetătorii ruși au găsit formula stadionului de folosință scurtă: după o ploaie torențială, stadionul Volgograd Arena, special construit pentru Campionatul Mondial de Fotbal, s-a dezintegrat. Dacă n-ar fi gurile rele care să critice proasta executare, ar putea fi considerat un succes al tehnicii pentru eficientizarea spațiului. (S. G.)

● După imaginile cu mardeala de la Tîrgu Neamț, nu mai e nici o îndoială de ce astfel de înregistrări nu mai sînt prizate de făcătorii de legi și coduri și de ce dosarul Mineriada a fost expediat mai la toamnă. Topoarele (tăișul lor) nu mai sînt probe la dosar. Rămîn doar cozile lor să depună mărturie, în direct, la microfon, despre adevărul faptelor. (R. M.)

● „Cel mai trist aspect al vieţii în acest moment este faptul că ştiinţa adună cunoaştere într-un ritm mult mai rapid decît poate societatea deprinde înţelepciune.“ Isaac Asimov a spus asta prin anii ’80. (M. C.)

● Una dintre ofertele unei firme de servicii funerare din Berceni: „Organizări parastas și colivă“. (D. S.)

● În biblioteca unei universităţi din Danemarca au fost găsite trei cărţi otrăvite, datînd din secolul al XIV lea, cu copertele pline de arsenic. Parcă aşa mai înţelegi aversiunea unora faţă de citit. (C. Ş.)

Foto: Şerban Georgescu, Marius Chivu