Cu ochii-n 3,14

CICĂ LA UMBRA
UNEI STELE COMESTBILE
SE VOR REZOLVA TOATE PROBLEMELE NOASTRE MINORE
CARE-ȘI SCHIMBĂ CULOAREA
LA DESTINAȚIE 

● Cică Parlamentul European vrea să „desființeze“ ora de vară. Pentru noi, n-ar fi o mare nenorocire, avînd în vedere faptul că iarna, în România, a devenit un soi de vară mai răcoroasă. Astfel, faimoasele vorbe cîndva „iarna nu-i ca vara“ vor ajunge să nu mai aibă chiar nici o noimă. (A. P.)

● Din revista Rebus pe februarie: „Orizontal: 1) Bizara șansă de-a muri la umbra unei stele. 2) Orgă de lux la scenă deschisă – Amăgiri insidioase într-o tentativă de ambuscadă. 3) Pedestraș înrolat sub stindardul zeiței Caissa – Motiv de răsfăț pentru plozii altora (reg.). 4) Hamal ce trage la lopată pe terenuri inundate – Mimoză întreținută pe bani frumușei de un grădinar cu fustă. 5) Cheie de pătruns în magazia de litere – Devieri scrutate sub lupa behavioriștilor. 6) Copcie de încheiat un veston cuirasat – Postura orbului poposit la Brăila“. (A. M. S.)

● Anul ăsta, parcă de Sfîntul Valentin nu am mai văzut destule inimi. Sau, din cele care se găseau, ori erau cam diforme (cele comestibile), ori prea ostentative, fie prea standardizate. Doar într-un loc am găsit unele mai delicate și în culori posibile, care m-au dus întrucîtva cu gîndul la dragoste. (I. P.)

● De Valentine’s Day a plouat de dimineață pînă seara. Și noaptea a plouat. Cineva se întreba dacă nu cumva, în consecință, prin noiembrie se vor rezolva ca prin minune toate problemele noastre demografice. (A. M.)

● România are cele mai multe mame minore din UE. Iar noi încă stăm să dezbatem dacă educaţia sexuală în şcoli este la fel de necesară precum predarea religiei. (M. C.)

● Un oraş din Olanda testează un nou tip de „zebră“ special concepută pentru pietonii neatenţi, distraşi de telefoanele mobile. Pe trecerea de pietoni sînt încorporate leduri care-şi schimbă culoarea, odată cu semaforul. Poate cineva ar trebui să se gîndească şi la o aplicaţie mobilă de traversat strada. (M. M.)

● Un entomolog din California a comandat prin poştă 500 de gîndaci de care avea nevoie pentru o cercetare. Aceştia n-au mai ajuns însă la destinaţie, în zonă avînd loc mai multe furturi din cutiile poştale. Vă imaginaţi ce feţe trebuie să fi făcut hoţii cînd au deschis pachetul? (C. Ş.) 

CICĂ DACĂ POATE EXISTA
FOLCLOR PARALEL, POATE EXISTA
ȘI UN FAPT ȘTIINȚIFIC
SAU ALTCEVA MAI PUȚIN ȘTIUT

● Dna Viorica Vasilica Dăncilă filozofează: „Dacă poate exista un precedent, poate exista și un al doilea precedent“. Adevăr grăit-a. Și dacă poate exista prima motostivuitoare, poate exista și a doua motostivuitoare. (D. C.)

● „Din ce țară veniți?“, întreabă un ofițer al serviciului de imigrări britanic. „Din România“, răspunde imigrantul ilegal pakistanez. E o situație cu care poliția britanică se confruntă relativ frecvent. Ridicarea, în ianuarie 2014, a restricțiilor de pe piața muncii britanică pentru români și bulgari le-a inspirat imigranților de origine pakistaneză, care încearcă să se stabilească ilegal în Anglia, o nouă strategie: exploatînd prejudecățile – devenite, se pare, folclor global – cu privire la tenul închis și la aspectul „mediteranean“ al românilor, ei se declară într-o veselie cetățeni români, legitimîndu-se cu cărți de identitate românești, mai ușor de procurat sau de falsificat decît orice pașaport. (M. P.)

● Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a anunţat că instituţia pe care o conduce înfiinţează Compartimentul pentru Integritate şi Anticorupţie, iar asta în condițiile în care Cherecheș însuși este inculpat pentru luare de mită. Curat statul paralel! (C. Ş.)

● O turmă de mistreţi a năvălit pe străzile Braşovului şi cineva a comentat pe Facebook: „E imaginea României, o poză de moment istoric, 100 de ani după ce mistreţii şi rinocerii păreau izolaţi în trecut.“ În sprijinul acestei metafore, iată un fapt ştiinţific mai puţin ştiut: din cauză că laptele nu este distribuit în mod egal prin cele 12 sfîrcuri ale femelei, purceii mistreţului se luptă pentru pozițiile cele mai bune, stabilind, astfel, o ierarhie în rîndul fraților. Ca în partide, Parlament, Guvern. (M. C.)

● Prezidenţiale 2019: Kövesi vs. Firea. (Sau Codruţa vs. Găbiţa.) (M. C.)

● Jurnalistul italian de investigaţii Gianluigi Nuzzi a descoperit că doar 7% din banii strînşi prin acţiunile caritabile de Maica Tereza au ajuns la oamenii sărmani, restul fiind depuşi în vistieria Vaticanului. Nu e prima dată cînd Maica Tereza se dovedeşte a fi fost doar o figură de marketing. Încă din anii ’80, Richard Dawkins a denunţat aşa-zisele ei acţiuni caritabile. Dar, în fond, ce altceva sînt aşa-zişii sfinţi şi oscioarele numite moaşte dacă nu elemente de marketing spiritual în marea schemă piramidală a donaţiilor caritabile de la ghişeul bisericilor neimpozitate de stat? (M. C.) 

CONFORM UNUI STUDIU ÎNALT,
CICĂ AL ȘAPTELEA AN
A FOST FRUCTIFER

● După ce comuniștii l-au etichetat drept „legumă burgheză“, sparanghelul a devenit azi, conform unui studiu, factor de risc în dezvoltarea cancerului. Îmi e din ce în ce mai dragă leguma asta prigonită. (S. G.)

● „Demnitar (înv. dignitar) < fr. dignitaire (după demn < lat. dignus, calitatea de a fi demn; capabil, destoinic. Despre oameni sau purtarea lor: Care impune respect; respectabil; rezervat, sobru, mîndru – o ținută demnă). Înalt funcționar al statului, persoană învestită cu o demnitate, persoană care deține o demnitate importantă.“ Sursa: Șăineanu. Tot la Șăineanu sintagma: „demnitate regală“. Puteți întocmi un Top 10 (+ ?) demnitari care să se înscrie în parcursul etimologic/terminologic de mai sus? (R. M.)

● Se mai întîmplă şi lucruri bune. După ce în toamna anului trecut i s-a decernat Premiul Leteo în Spania, iarna asta Mircea Cărtărescu a fost anunţat drept cîştigătorul Premiului Thomas Mann în Germania. Ceea ce face din 2018 al şaptelea an consecutiv în care acest minunat scriitor român primeşte un mare premiu internaţional. (M. C.)

● Cînd a fost premierul Japoniei în România, l-au trimis la Muzeul Satului. Acum, cînd a fost Tudorel Toader în Japonia, l-au chemat de urgență înapoi. O fi apucat măcar să viziteze vreun muzeu? (D. C.)

● Pe un panou publicitar de la metrou, o exclamație: „Cîți români, atîtea obiceiuri de a sărbători iubirea!“. Iar sub exclamație, spre exemplificare, unul dintre obiceiurile românești de sărbătorire a iubirii: „Pom fructifer + plic îngrășămînt înrădăcinare 5 g per pachet“. (D. S.)

Foto: E. Farkas