Cu ochii-n 3,14
E INADMISIBIL,
CONSUMUL DE FERICIRE
A LUAT AVÎNT,
ÎN CIUDA ENORMELOR DISTANȚE
DINTRE CALENDAR
ȘI EXPRIMĂRILE CU MOȚ
● La învestirea Guvernului, Liviu Dragnea își declara încrederea în seriozitatea miniștrilor, despre care spunea că i-a văzut zîmbind foarte rar. După încercarea președintelui Iohannis de a vorbi cu protestatarii care îi cereau demisia, o doamnă a declarat, revoltată, unui reporter: „A venit la noi cu același zîmbet cu care s-a dus și în Parlament. E inadmisibil, în atribuțiile unui președinte nu intră să rîdă“. Dacă aș specula, aș spune că zîmbetul e interzis pe linie de partid. (S. G.)
● O fundație pentru protecția animalelor mă informează pe e-mail că 28 ianuarie a fost Ziua Mondială de Abolire a Cărnii. „Consumul de carne este complet nenecesar, omul fiind prin structura lui vegetarian şi, mai mult, aduce mari probleme de sănătate omului consumator.“ Fraților, mai deschideți manualele de biologie de gimnaziu, cînd dați comunicate de presă, ca să verificați dacă într-adevăr omul este „prin structura lui vegetarian“, înainte să ne trimiteți pe toți la păscut! (A. P.)
● Liviu Dragnea: „În România, din fericire, viaţa există zi de zi.“ Cine-a zis că inginerii nu pot fi şi filozofi? (C. Ş.)
● Meserii dispar, meserii apar. De curînd, mai ales în Statele Unite și în Japonia, a luat avînt îndeletnicirea zisă „cuddler“. Adică „îmbrățișător“ – o persoană care îmbrățișează, dezmiardă, alintă, fără nici o conotație sexuală. Există deja versiunea „profi“ – tariful este cam de 80 de dolari pe oră –, dar există și versiunea „voluntar“. Tot mai multe spitale și centre de recuperare americane au nevoie de „cuddlers“, pentru că îmbrățișarea și mîngîierea fac mult bine oamenilor aflați în suferințe de orice fel. Nu sînt puțini voluntarii care au răspuns acestei chemări. Vă îmbrățișez și eu, voluntar, firește… (S. V.)
● Euronews a postat un clip de treizeci de secunde cu Piaţa Victoriei luminată de telefoanele celor trei sute de mii de protestatari adunaţi duminica trecută în Piaţa Victoriei. „No Comment“, scria pe burtiera unde erau trecute data şi locul: „05.02.2017, Bucharest“. Cînd l-am văzut eu, clipul avea peste nouă sute de mii de vizualizări, mai mult de unsprezece mii de share-uri, 13 K de like-uri, iar comentariile străinilor sunau cam aşa: „Lumea ar trebui să înveţe de la voi, oameni buni! Staţi uniţi şi luptaţi!“, „Oau, România! Sînteţi un exemplu pentru lumea-ntreagă. Vă doresc victoria!“, „Am devenit fanul vostru, români. Aşa, fiţi un exemplu pentu noi toţi“, „Lumea v-a privit şi continuă să vă privească. Bravo!“, „Lumea are nevoie de mai multe ţări ca voi“, „Şi totul paşnic… Respect total pentru voi!“, „Meritaţi să vi se facă dreptate. Sînteţi incredibili!“… O anume Jean Taylor a scris: „Uimitor! Tot norocul din lume vă doresc“ şi, după ce a primit cincizeci de like-uri, a revenit: „Sînt şi mai uimită că urarea mea de noroc a contat pentru voi. Umanitate! Încă ne pasă unii de alţii în ciuda enormelor distanţe dintre noi“. La un moment dat n-am mai putut citi, că mi se umeziseră ochii şi erau peste patru sute de comentarii. (M. C.)
● Tot horror (din numărul trecut): Se știe că în postul Crăciunului se consumă mult pește, „dezlegările“ sînt marcate prin simbolul creștin în orice calendar bisericesc. De la o vreme însă te întrebi dacă nu cumva „postul“ a devenit rîvnă, și nu reculegere întru eliberare și ispășire. Pînă la ultimul Crăciun, în piețe puteai cumpăra „pește proaspăt“, așa scria pe etichete. În 2016, în piața Drumul Taberei și la Gorjului, oferta era mai tentantă: „pește viu“. Și chiar așa era: în bazinele special amenajate, înotau sub ochii pînditori bietele viețuitoare. O mînă vajnică însă înșfăca exemplarul indicat cît se poate de concret cu arătătorul, îl năpustea pe un tocător și cu un baros eficient îi înmuia moalele capului cu trei lovituri bine țintite. Apoi, încă pîlpîind din urechile-i clăpăuge, făptura era aruncată în punga de plastic a enoriașului mulțumit de captură întru binecuvîntare în numele Domnului. Amin. (R. M.)
● Pe de o parte creativitatea, umorul şi inventivitatea lexicală a pancartelor cetăţenilor plătitori de taxe care au protestat civilizat în stradă; pe de altă parte clişeele, sărăcia de lemn şi exprimările agramate ale guvernanţilor infractori care i-au sfidat fără ruşine chiar şi cînd în stradă se adunaseră peste jumătate de milion. Dacă România este în vreun fel ruptă în două, AICI e ruptura, nu altundeva! (M. C.)
● Există obiecte sau piese vestimentare care se dovedește, pur şi simplu, că nu pot sta în garderoba ta: n-a fost să fie… Pentru mine, una – căciulile negre, tricotate, cu moţ. Am cumpărat trei, puţin diferite, şi pe toate le-am pierdut. Numai cu ursul chinezesc galben din copilărie, botezat generic Blăniţă, mi s-a mai întîmplat aşa. (I. P.)
CEEA CE SE ÎNTÎMPLĂ
PE VREMURI DE PACE
SUB INFLUENȚA ARMELOR CUIVA E O DOVADĂ ÎN PLUS CĂ S-A AȘTERNUT,
ȘI LA NOI, TULBURAREA
● Liderul PSD spune că ceea ce se întîmplă în Piața Victoriei din Bucureşti este un miting politic, pentru că oamenii sînt aduşi în autobuze, cu trenuri. Asta arată organizare, nu un miting spontan. L-aş întreba pe liberul PSD cîte autobuze, cîte trenuri sînt necesare pentru a aduce 50.000-100.000 de oameni. Restul sînt din localitate. Obiceiul nu se duce. (D. C.)
● „Taie-le rădăcinile, acoperă-le cerul, distruge-le tradițiile, dezbină-i, fă-i să se rușineze de ceea ce sînt! Astfel, nu va trebui să lupți pentru a-i cuceri, pentru că, speriați de ceea ce vor fi devenit, te vor implora pe tine să vii și să-i salvezi de ei înșiși!“ (Sun Tzu, Arta războiului). E noul cover photo al contului de Facebook al Liei Olguța Vasilescu. Pe vremuri de pace, unii devin filozofi peste noapte. (A. M. S.)
● Nu doar sute de mii de români, bulgari, moldoveni şi alte naţii ale Pămîntului au fost alături de noi la recentele proteste. Pe una dintre pancarte apărea, mîndru, vulcanianul Spock: „Live long and protest!“ Şi el o fi fost sub influenţa armelor psihotronice? (C. Ş.)
● La intrarea trupelor naziste în Viena, în 1938, Egon Friedell, un evreu austriac, filozof și scriitor, strigă, înainte să se sinucidă sărind pe fereastră, din politețe vieneză și de frică să nu cadă pe capul cuiva: „La o parte, vă rog!“ (M. P.)
● Un slogan strigat la protestele de la Sibiu, dar și de la București: „Klaus, / Bagă-i la Zuhaus!“. O dovadă în plus că ne-am globalizat, că trăim în satul global. (M. M.)
● Pe un vehicul care transportă marfă, un producător de pîine își proclamă excelența: „Pîinea anului 2016“. Frumoasă ideea asta, un an – o pîine. Dar mă încearcă regretul că n-am destulă ținere de minte ca să mai știu care era pîinea anului 2015. O fi fost aceeași sau alta? Ca să nu mai zic de pîinea anului 2003, peste care s-a așternut de mult uitarea. (D. S.)
● În Anglia există, de 17 ani, un spital pentru ursuleţii de pluş. Lista de aşteptare este de patru luni. Cam aşa e şi la noi, doar că la spitalele şi clinicile pentru oameni… (C. Ş.)
● Ce s-a mai întîmplat în România săptămîna trecută. Tipul din apartamentul căruia s-au proiectat mesajele pe clădirea BRD din Piaţa Victoriei a fost chemat la poliţie pentru „tulburarea liniştii publice“. Judecătoarea Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Voiculescu, a fost dată afară din magistratură. Firma care a împărţit pancarte gratis în Piaţa Victoriei a primit azi controlul Gărzii Financiare. PSDragnea, această organizaţie infracţională al cărei ideal de guvernare e dictatura! (M. C.)
Foto: Dana Catona
