Cu ochii-n 3,14

Publicat în Dilema Veche nr. 667 din 1-7 decembrie 2016
Cu ochii n 3,14 jpeg

NU ERA VORBA CĂ TRE’ SĂ NE SIMȚIM ÎNTR-O ZONĂ VULCANICĂ PLINĂ
DE USCĂTURI (APROAPE UNIVERSALĂ)? 

● A fost, așadar, „Black Friday“ – Vinerea Neagră. Unii negustori au lungit-o și ne-au dat (așa am văzut în reclame) „Weekendul negru“. Sună ca dracu’ în românește! La ce să ne mai așteptăm? Săptămîna neagră, luna neagră, anul negru? Nu era vorba că tre’ să gîndim pozitiv? (M. V.)

● Primărița Capitalei promite și face comparații, c așa-i e Firea: cică de Crăciun va amenaja patru zone de mare interes, astfel încît „bucureștenii și turiștii să se simtă ca la Viena“. Ca să ne simțim ca la Viena și în restul anului, îi sugerez, de pildă, să facă și-un transport public ca lumea. Și multe altele. Și să apară mai rar la televizor – că primarul Vienei nu se repede una-două să-l vadă lumea pe ecran, ci își vede de treabă. De-aia l-au ales oamenii mai multe mandate la rînd. (M. V.)

● O femeie s-a alăturat unui grup plecat în căutarea unui turist rătăcit într-o zonă vulcanică din Islanda doar pentru a constata, cîteva ore mai tîrziu, că persoana căutată era chiar ea. Îmi imaginez cît s-a bucurat cînd s-a găsit! (M. C.)

● Mașina oprește dintr-o frînă îndesată lîngă bătrînica sprijinind gardul, într-o poziție nu foarte confortabilă. „Uite, ți-a trimis mama asta (o mînă se alungește pe ochiul de geam lăsat în grabă și-i întinde o pungă de plastic legată fedeleș), mă ierți, știi, mă grăbesc, nu mai cobor…“ Și la fel de nervos repornește, în trombă. Bătrîna rămîne nemișcată, privind în gol, mult timp după… Cînd acești nepoți vor fi la rîndu-le bunici, nu vor mai ști ce să le povestească celor mici. Dar, cine știe, poate atunci lighioanele vor prinde glas și vor povesti chiar ele cum au întîlnit-o pe Scufița Roșie, în anul de grație 2016… lîngă parc, în Drumul Taberei, în pădurea noastră cea plină de uscături. (R. M.)

● Trenul către Braşov s-a dovedit un fel de Turn Babel: se vorbeau acolo multe limbi, printre care greaca şi chineza, engleza fiind oricum aproape universală. De asemenea, nivelul revistelor vîndute prin vagoane a crescut considerabil: printre ele erau Psychologies şi National Geographic. Pînă şi surdomuţii care încercau să-ţi plaseze pixuri şi lanterne s-au profesionalizat: îţi dau un bilet cu povestea lor scrisă poetic de mînă şi, dacă nu vrei ceva, nu se mai enervează. (I. P.

SURPRINZĂTOR, NICI SCHIMBAREA FIERBINTE, CU AROMĂ DE GREȘEALĂ, NU MAI E CE A FOST ODINIOARĂ

● Am găsit la supermarket „Sufletzelle cu gem“. Surprinzător, sînt de post. N-aș fi zis! Atîta doar că, deși un suflețel are doar 21 de grame (de la Iñárritu citire), are și 90 de kilocalorii. Deci, grijă mare, că se depun… (C. Ș.)

● Mi-am luat un castron de plastic pe eticheta căruia scrie „bol cristal“. Ori e un caz de „vrabia mălai visează“, ori nici plasticul nu mai e ce a fost odinioară. (S. G.)

● În Austria există o localitate pe nume Fucking (Futai, cum ar veni), unde singura infracţiune înregistrată vreodată este furtul plăcuţei cu numele, amplasate la intrarea în localitate. Pentru a economisi banii cheltuiţi cu înlocuirea plăcuţelor furate în mod constant, Primăria i-a chemat pe cetăţeni să voteze schimbarea numelui localităţii, dar aceştia au votat împotrivă: adică Fucking în continuare! (M. C.)

● În Kenya există această zicală: „Eşti atît de prost, că le dai găinilor să bea apă fierbinte ca să facă ouă fierte.“ (M. C.)

● În Japonia există îngheţată cu te miri ce arome, printre care (selectiv) aromă de cerneală de sepie, aromă de arici de mare, aromă de sos de soia, aromă de bere şi aromă de carne de cal. Recunosc că mie mi-ar plăcea o îngheţată cu aromă de praz! (M. C.)

● Le Canard enchaîné a împlinit 100 de ani. Unul dintre cei doi redactori-șefi, Erik Emptaz, spune: „Cea mai mare parte a revistelor au comis redutabila greșeală de a pune pe net trei sferturi din conținut gratuit și de a-și obișnui cititorii să aibă, astfel, informații mai mult decît suficiente. E greu să-i dezobișnuiești. Este înțelepciunea centenarilor.“ Pe ei, cititorii îi cumpără în continuare doar de la chioșc. (A. M. S.

DA, E CEA MAI MIȘTO SCHIMBARE
(A ȘAPTEA),
AȘA CĂ E BINE PE DRUM

● „Ție îți place germana?“, întreabă o puștoaică blondă. „Da, e cea mai mișto limbă ever! Mult mai tare ca engleza!“, îi răspunde băiatul, fără să sesizeze ironia din propriile cuvinte. (C. Ș.)

● Primesc, de la un necunoscut, un mesaj pe e-mail. Îmi spune că a scris deja trei romane. Îmi spune că editorii (cică a contactat patru) nu vor să i le publice. Pentru că – explică el doct – sînt atît de bune încît ar schimba cu totul ierarhiile şi canoanele literare, iar oamenii din edituri se tem de schimbare. În fine, passons… „Dacă acceptaţi să fi-ţi agentul meu“ – continuă el – „şi convingeţi o editură să-mi publice cartea, sînt dispus să vă ofer 5% din valoarea contractului.“ La cîtă imaginaţie are, omul chiar ar putea deveni scriitor. Cu condiţia să se pună la punct cu gramatica. (M. M.)

● În stația de metrou Izvor, un șir întreg de bănci sînt ocupate de puști de clasa a șasea sau a șaptea. Aproape toți au chipurile luminate de ecranele telefoanelor mobile. E săptămîna Școala Altfel. (C. Ș.)

● Au fost constatate nereguli cu privire la transplantul de organe. Așa că au fost sesizate organele. (M. V)

● Ultimele cuvinte, pe patul de moarte, ale cîtorva personalități: Bertolt Brecht: Lăsați-mă în pace! (către fiica sa Hanne); Luis Buñuel: Mor!; Paul Claudel: Doctore, credeți că a fost cîrnatul? (către medicul curant); Winston Churchill: M-am plictisit de toate; Agrippina: Loviți-mă în burtă! (către asasinii trimiși de fiul ei să o ucidă); Johannes Brahms: O, ce bun e, mulțumesc! (către o soră medicală care i-a oferit un pahar de vin); Immanuel Kant: E bine. Ajunge. (M. P.)

● Un camion pe drum și-n camion, grămadă, niște saci de plastic. În saci, frunze uscate – resturile toamnei ce trecu. Erau gunoierii de la Administrația Domeniului Public, iar pe camionul lor scria așa: „Muncesc, iubesc, trăiesc în sectorul 4“. (D. S.)

Foto: Cristina Ştefan (sus), Mirel Bănică (jos)

mirel banica JPG jpeg
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Criza energetica curent gaze energie FOTO Shutterstock jpg
O nouă ordine europeană creată de criza energetică: o Italie puternică și o Germanie bolnavă
Criza energetică instalată după izbucnirea războiului din Ucraina generează o nouă ordine europeană, în care state puternice, precum Germania, devin plăpânde din cauza dependenței de gazul rusesc.
Liderul centralei nucleare Zaporojie, Igor Murașov, a fost răpit de forțele ruse. Foto: Twitter
Șeful centralei nucleare Zaporojie, răpit de forțele ruse, susține un oficial ucrainean
Forțele invadatoare l-au răpit, vineri, pe directorul general al centralei nucleare Zaporojie, Igor Murașov.
01 Lucrari tronson 5 autostrada sibiu pitesti foto Denis Grigorescu jpg
Autostrada Sibiu-Pitești: de ce sunt întârzieri pe tronsonul cinci
Deși au început de peste un an, lucrările la tronsonul cinci al autostrăzii Sibiu-Pitești sunt în întârziere din cauza companiei italiene care execută această lucrare majoră.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.