Cu ochii-n 3,14
ALDE ROMÃNIA (CA STILIZARE SUBLIMĂ A CEVA) ŞI SINEA MEA de avarie SÎNT MAMĂ ŞI FIICĂ * În foarte sobrul Frankfurter Allgemeine Zeitung, pe prima pagină a ediţiei din 19.02, nu tu Berlinală, nu tu aviară, nu tu "scandalul caricaturilor" - nu: o poză, trimiţînd la "foiletonul" din p. 28, cu Neil Diamond, şi titlul (profund "ageist"!) "Methusalem mit Guitarre"! Dacă şi nea Nelu Diamantu e "Matusalem", atunci ce să mai zici de alde Willie Nelson sau de-al nostru Gică Petrescu?! Sincer, sînt şocat... (a. l. ş.) * O veste, să zici, cît de cît bună pe prima pagină a Ziarului financiar: la noi, salariile au înregistrat, în 2005, cel mai înalt ritm de creştere - cu 38% în euro mai mult faţă de 1989. Vestea nu e bună, susţin specialiştii. Cum, nici asta nu e bună? Atunci ce-o fi bine în România? Asta: cu Steaua şi Rapidul ne situăm pe primul loc în clasamentul coeficienţilor UEFA. Nu ştiţi ce-s coeficienţii UEFA? Nu contează. (R. C.) * Bazîndu-se pe studii serioase privitoare la imaginarul Antichităţii, psihologul american Galdino Pranzarone, de la Universitatea statului Virginia, susţine următoarea idee de incontestabilă şi chiar organică poezie: "inima, ca lăcaş veşnic al iubirii, e o stilizare sublimă a posteriorului feminin". Concret (vezi 7 plus din 16 februarie): "lobii gemeni ai versiunii stilizate a posteriorului unei femei corespund foarte mult cu ventriculele şi atriile inimii anatomice". Grecii - care numai de pudibonderie nu sufereau - consacraseră un templu celei numite, fără jenă, "Afrodita, Zeiţa cu un Fund Frumos". Ştiu bine la ce vulgarităţi ne poate duce mintea, ziceţi ce vreţi: eu, de cîte ori voi mai contempla "problema", în unduirile ei, o voi numi "teoria lui Pranzarone". (R. C.) * Ştiţi ce făceam pe 14 februarie, pe la prînz? Păi, cam ce face un analist politic serios ca mine de Sf. Valentin, adică stăteam în redacţie şi citeam stenograma Biroului Permanent de la Camera Deputaţilor, de pe 13 februarie, cum intri în site-ul www.cdep.ro, două click-uri pe stînga. Şi îmi spuneam în sinea mea: mă, analistule, uite ce transparenţă! De-asta îmi place mie democraţia. Şi sinea mea era de acord cu mine. În aceeaşi seară, ştiţi ce făceam? Iar vă gîndiţi la prostii. Nu, citeam Ziua de a doua zi pe Internet. Şi Ziua zicea: "Ziua a intrat în posesia stenogramei şedinţei Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor în care s-a decis retrimiterea solicitării de percheziţie a caselor lui Adrian Năstase". Uau, ce performanţă pe Ziua, să intre atît de misterios în posesia a ceva ce putea găsi oricine pe Internet. O fi avut două surse independente? (C. G.) * Marţi seară, la ştiri, un accident uşor (o coliziune), fără sînge, dar cu scandal. Profund afectată de avarie, pasagera uneia dintre maşini (o doamnă cu basma pe cap şi avînd pe dînsa cîteva straturi de fuste) strigă enorm, ca într-o tragedie de la începutul lumii, către şoferul celeilalte maşini: "Bă, te mănînc în mine, te înghit!". (D. S.) * În cazul că vă întrebaţi ce-o mai fi făcînd Big Brother prin lume (căci la noi i-a mers prost), aflaţi că în Italia se difuzează, începînd cu 20 ianuarie, ediţia a şasea. Cu audienţe măricele: transmisia din 20 ianuarie a avut 7.633.000 de spectatori, ceea ce corespunde unei cote de piaţă de 36,46%. Principala noutate a ediţiei este că două participante sînt mamă şi fiică, iar la dorinţa realizatorilor ele a trebuit să menţină secret acest lucru. Vă ţin la curent, ciao! (M. V.) NU E O NOUTATE FAPTUL CĂ PRIMELE 4.400 DE ZECIMALE CU PIERSICI ŞI VANILIE PENTRU DOAMNE RAFINATE AR REZOLVA PROBLEMA SCURTĂTURII ÎN DOAR CÎTEVA ORE * Nu e o noutate faptul că franceza a pierdut teren la Bucureşti. Te-apucă totuşi amocul cînd auzi, la ştirile Antenei 3, ceva despre "canarul sălbatic" mort de aviară, le canard sauvage, cum îi zic cei de pe TV5 raţei sălbatice. Iar cine şi-ar imagina că la TVR lucrurile stau mai bine înseamnă că n-a văzut filmul Nathalie, difuzat duminică seară pe TVR2, unde bonne femme era tîrfă, iar capote nici mai mult, nici mai puţin decît sex oral. E doar prezervativ, doamnelor şi domnilor, chiar în limbaj hiperoral. (S. S.) * Un australian s-a antrenat o săptămînă pentru a putea "recita", timp de două ore şi jumătate, în faţa unui consiliu de matematicieni, primele 4.400 de zecimale ale lui Å¡. Dar recordul absolut aparţine unui psiholog japonez, care a ştiut primele 83.000 de zecimale. Cu acestea, amîndoi au dovedit a fi Cu ochii-n 3,14. (M. C.) * Pe cursa Swiss Zürich-Bucureşti a fost, în general, bine, deşi "trataţia" a fost mult sub cea de acum o lună, Bucureşti-Zürich - adică iaurt cu piersici şi vanilie (puah!) şi "muffins" (puah-puah!). Ober-stewart era un nene la vreo 47 de ani (adică de vîrsta mea), care nu putea sta locului, tot timpul simţea nevoia să se plimbe pe culoar, întrebînd: "Gut? Ja? OK? ‚a va?" (că elveţienii mi ţi-s poligloţi)... Lîngă mine stătea un tip mustăcios şi negricios, genul "Al-Qaeda", care citea un best-seller despre cum să interpretezi "Body Language"-ul ("Cum să zîmbeşti fals", "Cum să ofensezi alte culturi"...), dar nu părea interesat să testeze pe ober-stewart cele citite... Am văzut mici documentare despre nenumăratele specii de pinguini, despre maimuţa-de-zăpadă din Japonia şi despre meduze, care "n-au ochi şi nici creier, şi totuşi populează oceanul planetar de mai bine de 550 de milioane de ani"... Iar cînd am coborît, la Otopeni, m-a pus dracu' să mă aşez la coadă, la paşapoarte, după negriciosul "bodylanguage", care-a fost întors pe toate feţele de duduia zîmbind fals din spatele geamului şi care nu i-a pus ştampila decît după ce eu trecusem deja, excedat, la alt ghişeu... (a. l. ş.) * La restaurantul Mon Chéri, la sfîrşitul unei mese, romantice sau nu, odată cu nota, primeai o hîrtiuţă cu inimioare şi păsărele pe care scria cu litere roşii: "Hai s-o punem... de-o serată / Să rămînă neuitată / Pentru Sfîntul Valentin / Avem dragoste din plin / Şi bucate minunate / Pentru doamne rafinate". (I. P.) * Mai bine de patru ani au săpat cei de la Carrefour Orhideea potecuţele făcute de grăbitul consumator român peste gazonul sădit înspre Splaiul Independenţei, pînă să se convingă că turnarea unor trepte ar rezolva problema scurtăturii în doar cîteva ore. (M. C.) ÎN ACEST SENS, TE ANTRENEZI ANI ÎN ŞIR PENTRU A REGLA DOUĂ LUMI CONTRA * Deşi mai are trei ani de petrecut în Biroul Oval, preşedintele SUA, George Bush jr., e preocupat de perioada de "după" şi citeşte tot ce-i poate fi de folos în acest sens: ritmul său e de 20 de pagini pe seară, apoi adoarme. Acum preia experienţa fostului preşedinte Theodore Roosevelt şi citeşte cartea acestuia When Trumpets Call - After the White House. Mai citeşte şi o carte a lui Robert Kaplan despre acţiunea forţelor militare americane pe teren şi una a scriitorului rus Radzinskii despre teroarea stalinistă. Poate ar fi fost mai bine invers: întîi să citească şi pe urmă să candideze la preşedinţie. (M. B.) * Dacă aş fi Dumnezeu, aş face să nu se mai întîmple căderile la patinajul artistic. Să te antrenezi ani în şir pentru a dansa pe gheaţă şi să cazi taman la olimpiadă mi se pare un ghinion strigător la cer. (M. C.) * În Bricostore, la raionul de burghie, următorul anunţ publicitar: "Numărul poziţiilor pentru controlul cuplului vă oferă posibilitatea de a regla forţa, în funcţie de material, pentru a evita smulgerea sau spargerea capului şurubului". Personal, anunţul mi-a trimis imaginaţia ceva mai departe de domeniul strict al burghielor... dar, bineînţeles, honni soit qui mal y pense! (S. G.) * În metrou, patru proletari discută între dînşii, de-ale lor. Şi unul dintre ei zice, dînd nişte lămuriri: "Coca-Cola-i mai încoace... chiar în faţa lu' UREMOAS". Două lumi adunate într-un reper. (D. S.) * Săptămîna trecută, Camera Comunelor a Angliei a votat - cu 384 voturi pro şi 184 contra - o lege ce interzice fumatul (din 2007, e drept) în locuri publice: pub-uri, restaurante, cluburi, birouri, uzine etc. Un Sherlock Holmes sau un Winston Churchill ar fi obligaţi să emigreze - sau să palmeze, pe furiş, pipa sau cigar-ul în toaletă. Cît despre lordul Dunhill, probabil s-ar sinucide, cot la cot cu contele de Rothmans! Sau, ca să comit o indiscreţie, iată încă un motiv pentru care lui Dan Stanciu îi place atît de mult la Paris! (A. C.)
