Cu ochii-n 3,14

Publicat în Dilema Veche nr. 437 din 28 iunie - 4 iulie 2012
Cu ochii n 3,14 jpeg

PORNIND DE LA FRAGMENTE DE AZI
DE MĂRIMEA UNUI PAS, 
AM REDESCOPERIT GAURA 
DIN MIJLOCUL UNEI LEGI MAI VECHI 

● Doar aşa, ca să vă faceţi o idee, cîteva subiecte date la examenul de maturitate 2012 în Italia (la licee cu diverse specializări; subiectele erau la alegere): analiza unui text de Eugenio Montale („Cum să-ţi omori timpul“); redactarea unui eseu pe tema „Hannah Arendt şi exterminarea evreilor“, pornind de la un fragment din Banalitatea răului; redactarea unui eseu cu tema „labirintul“, pornind de la fragmente din Ariosto, Picasso, Borges, Pollock, Calvino şi Umberto Eco; redactarea unui eseu cu tema „Criza şi tinerii“, pornind de la un editorial din Corriere della Sera şi de la un articol despre moartea lui Steve Jobs; redactarea unui eseu cu tema „Responsabilitatea ştiinţei şi a tehnologiei“; redactarea unui eseu cu tema „Aveam douăzeci de ani. Visuri şi stiluri ale noii generaţii“, pornind de la fraza lui Paul Nizan: „Aveam douăzeci de ani. Nu voi permite nimănui să spună că este cea mai frumoasă vîrstă a vieţii“. 41% din absolvenţi au ales subiectul despre criză, 21% pe cel despre vîrsta de 20 de ani, 14% pe cel despre responsabilitatea ştiinţei. (M. V.)

● „Umorul e de dreapta“, spuneau, prin anii ’80, marxiştii germani, referindu-se mai ales la bancurile (de fapt, la cei care rîdeau de ele) despre alienare, exploatare şi imperialism. Stîngiştii germani din ziua de azi nu se revendică de la marxiştii de alaltăieri. Dar au moştenit ceva din atitudinea lor foarte serioasă. De pildă, Anti-Fa (adică: antifasciştii) ar da de pămînt cu orice formă de exprimare a identităţii naţionale. Nu suportă drapelul, detestă orice referinţă la folclorul german, ridică din sprîncene şi îşi astupă urechile cînd se intonează imnul de stat al Germaniei: „Deutschland, Deutschland über alles“. La Campionatul European de fotbal, mici celule Anti-Fa stau la pîndă. Urmăresc mai degrabă ce se întîmplă prin tribune decît mişcările din teren. Vor să observe şi să reclame excesul de naţionalism, nu să se uite la fotbal. Oare or avea vreo tresărire cînd marchează vreun jucător al naţionalei lor? Se bucură sau se întristează cînd cîştigă Germania? (M. M.)

● Conform unei noi metode de calcul al greutăţii dinozaurilor, publicată în revista Biology Letters a Societăţii Regale Britanice, se pare că uriaşul brahiozaur avea doar 23 de tone, şi nu 40 cum se crezuse anterior. Cercetătorii au recunoscut că, de-a lungul timpului, mărimile dinozaurilor au fost supraestimate. În anii ’60, acelaşi brahiozaur avea în jur de 80 de tone. Aşadar, putem presupune că prin 2050 vom avea de-a face cu un T. Rex de mărimea unui chihuahua şi cu niscaiva colibriozauri. (A. P.)

● Nu mă feresc să recunosc că, în timp ce-l urmăream pe semenul acela care traversa Niagara pe un cablu de cîţiva centimetri, la fiecare pas al lui m-am gîndit că aş fi preferat să fiu la Kabul, unde se vernisa (aşa se zice azi) o expoziţie a artei sub stare de asediu. (R. C.)

● Aţi observat că e tot mai greu să găseşti, pe la brutării sau pe la supermarket, pîine normală? Prin normală înţeleg cît de cît proaspătă, cu gust obişnuit, fără mucegai, fără cocă necoaptă înăuntru, nesfărîmicioasă… Recent, cu o oarecare surpriză (ba chiar şi cu nostalgie), am redescoperit gaura din mijlocul franzelei. Da, gaura aceea pe care o aveau pîinile de pe vremea lui Ceauşescu, cărora, dacă le tăiai colţurile, le făceai ocheane. (A. M.)

● Începînd cu 1 iulie, în întreg statul California va fi interzisă vinderea sau consumarea foie gras-ului. Această prohibiţie vine ca urmare a unei legi mai vechi, care ar urma să intre în vigoare acum. Textul de lege precizează că este interzis oricui să îndoape cu forţa o zburătoare sau să plătească pe cineva să o facă sau să vîndă produse obţinute prin forţarea unui animal să mănînce. Vinovaţii ar putea primi o amendă de 1000 $ pe zi. Foie gras-ul franţuzesc nu e singurul aflat în colimator. Partea amuzantă e că în California umaniştii se luptă cu foie gras-ul, dar n-au nici o problemă cu pedeapsa cu moartea, la care acest stat n-a renunţat niciodată. (A. M. S.

AŞTEPT DINTR-UN MOMENT ÎN ALTUL
SĂ SE ANUNŢE O COMBINAŢIE 
DE SUBSOL MULTIFUNCŢIONAL 
ŞI O NOUĂ POLITICĂ SUBŢIRE


● Cu epidemia asta de plagiate, aştept dintr-un moment în altul să se anunţe Ordonanţa de Urgenţă prin care parlamentarii scot plagiatul în afara legii. (M. C.)

● Shaahin Amini, doctorand la Bourns College din California, a stat atît de multe ore cu ochii în lentila unui microscop, încît a început să vadă girafe mici-mici-mici. Care nu erau pui nanometrici de girafă, ci o combinaţie de nichel, aluminiu şi carbon. Aştept minielefantul din azot, plutoniu, bor, şi microfoca din dioxid de carbon şi potasiu. (L. V.)
● „Eu nu ştiam că trebuia să pun ghilimele şi să trec în nota de subsol autorul. Astea sînt convenţii de după 2003“, a declarat plagiatorul Victor Ponta. Ei bine, „convenţiile astea“, ale ghilimelelor, datează taman din 1862, de cînd Al.I. Cuza a promulgat Legea proprietăţii literare şi artistice. (M. C.)

● Că tot sînt la modă voucher-ele, primesc pe e-mail următoarea superofertă: „Scapă de sforăit / Ochelari Carrera Funcky / Raci / Cooler laptop / Dicţionar român ilustrat / Hairstyle + vopsit / Epilare definitivă / Mop multifuncţional“. Curat societate de consum! (A. P.)

● În ultima vreme, prin farmacii bîntuie parcă o nouă politică: orice hap ai lua, eşti chestionat dacă ştii pentru ce iei medicamentul respectiv. De la algocalmin la vitamina C, ţi se ţin mici prelegeri despre cum, de ce şi cît trebuie să iei. Toate bune şi frumoase, dar cînd am fost întrebată „Pentru ce luaţi saprosan?“, n-am rezistat tentaţiei să răspund ferm şi serios: „Pentru migrene, doamnă“. (S. G.)

● Scenă dintr-un hipermarket bucureştean: o tînără, frumoasă, graţioasă, elegantă, îmbrăcată într-o rochie roşie, catifelată, cu sandale negre cu toc înalt & subţire, cu poşetuţa atîrnînd de mîna stîngă, iar în mîna dreaptă cu două legături de ceapă verde. (P. M.)

O VESTE BUNĂ:
ALT GÎNDITOR INCOMPATIBIL
SE JOACĂ DE-A GURA


● Pentru cei care suferă atunci cînd îşi pierd umbrelele frînte în rafalele fatale ale vîntului, o veste bună: designerul olandez Greig Hoogendoorn a inventat o umbrelă, pe numele ei Senz, cu formă aerodinamică şi cu capetele spiţelor capsulate, astfel încît să reziste rafalelor de vînt de pînă la 112 km/h. Dacă m-aţi întreba pe mine, arată ca o pisică de mare înfiptă într-un baston. (M. C.)

● În taxi, aud discuţie în staţie între operatoare şi alt taximetrist: „14 minute, vă ocupă Meca. Cum o cheamă? Meca. Mă rog, tot n-am înţeles, da’ o găsesc eu. Colegu’, o cheamă Meee-caaa, Meca. Aha, acu’ am înţeles, deci ca pe biserica aia mare de la Ierusalim“. (C. G.)

● Caricatura zilei în londonezul The Independent: pe malul Styxului, un grec amărît citeşte gînditor acest anunţ: „Acceptăm şi euro, şi drahme, doar la cursul zilei“. De pe luntrea sa, Caron îl întreabă: „Ei, amice, te traversez sau nu?“. (R. C.)

● În mai puţin de 48 de ore, în România, ministrul Culturii a fost declarat incompatibil de ANI şi şi-a dat demisia, prim-ministrul a fost acuzat că a plagiat în lucrarea sa de doctorat vreo 300 de pagini din alte surse, conducătorul ştiinţific al lucrării respective (şi fost prim-ministru) a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare şi a încercat să se sinucidă. Măcar nu ne plictisim. (L. V.)

● În timp ce băieţeii de pe la noi care se joacă de-a miniştrii şi de-a profesorii universitari plagiază, o româncă, pe numele ei Georgia Deaconu, doctorandă pe bune la Universitatea din Toulouse în cadrul Laboratorului de analiză şi arhitectură a sistemelor Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice, a primit prestigiosul Premiu Ştiinţific „Amelia Earhart“ pentru lucrările sale legate de autonomia ghidajelor sateliţilor. O felicităm cu toţii, din acest colţ de pagină. (M. C.)

● Aud (prin geamul deschis), din gura unei cumetre care discuta cu alta subiecte de actualitate (unul dintre ele fiind uciderea preotului de la Focşani), o explicaţie a înrăirii oamenilor din ziua de azi: „Munca grea şi carnea de porc“. (D. S.)

Foto: M. Rădoi

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.