Cu ochii-n 3,14

Publicat în Dilema Veche nr. 456 din 8-14 noiembrie 2012
Cu ochii n 3,14 jpeg

CÎT E EA DE AGASANT-OBOSITOARE
ŞI AMARĂ, LUMEA DE AZI 
A CÎŞTIGAT UN NUME DRĂGĂLAŞ 

● Comunitatea bicicliştilor din Bucureşti a manifestat pentru a-şi dobîndi drepturile. Eu sînt pentru. Dar rog frumos comunitatea să-i excludă pe următorii: cei care merg cu bicicleta fără far, noaptea, pe contrasens (de mai multe ori m-am trezit cu cîte unul în faţa maşinii), cei care taie pe bicicletă, în diagonală, ditamai pieţele (am văzut dintr-ăştia pînă şi în Piaţa Victoriei, cît e ea de mare şi de circulată), cei care traversează pe bicicletă, în goană, pe la trecerile de pietoni (care sînt pentru pietoni, nu pentru biciclişti călare, da?). Dacă aceste modeste cerinţe sînt îndeplinite, data viitoare ies şi eu la manifestaţie cu bicicleta. Pînă atunci, merg cu ea doar la ţară, că sînt încă tînăr şi n-am chef să, Doamne fereşte, prin Bucureşti… (M. V.)

● Oficiile poştale sînt – o ştim cu toţii prea bine – locuri agasant-obositoare, păzite de funcţionari scîrbiţi de viaţă şi/sau arţăgoşi, de cele mai multe ori, care aruncă din timp în timp cîte o privire albă amărîţilor aliniaţi în cozi interminabile la ghişee. Pe scurt, locuri în care, de fapt, nu se întîmplă mai nimic (dacă nu punem la socoteală cîte-o discuţie în contradictoriu, stîrnită din te miri ce). Nu a fost cazul unui oficiu poştal din cartierul bucureştean Drumul Taberei, care, acum mai bine de o săptămînă, a devenit scena unei „tentative de luare de ostatici“, după cum au scris ziarele. Un bărbat în vîrstă de 34 de ani, cu un topor la purtător, i-a ameninţat pe cei aflaţi înăuntru, interzicîndu-le să plece. Care erau însă „revendicările“ tînărului? „Alipirea României cu Moldova“ şi „taxe ca în Italia“. Bine-bine, da’ cu Poşta ce-aţi avut? (P. M.)

● Deputatul PNL Eugen Nicolăescu la RFI: „Fac o glumă amară, mi-aţi stricat dimineaţa aducîndu-mi aminte că mai există domnul Gittenstein în România“. O dimineaţă stricată e nimic faţă de stricăciunile produse de dl Nicolăescu în spaţiul public de cîte ori deschide gura. Ca să nu mai vorbim de stricăciunile pe termen lung produse pe cînd era ministrul Sănătăţii: ele amărăsc în continuare zilele tuturor oamenilor care au de luat medicamente. (M. V.)

● Nu renunţ la „3,14“-urile cu Andrei Marga. De data asta, o frază dintr-un interviu acordat Mediafax: „Lumea de azi, este, totuşi, o lume ştiinţifico-tehnică“. Aş fi spus mai degrabă ştiinţifico-fantastică. (L. V.)

● Coreea de Sud a autorizat din nou vînzarea romanului erotic 120 de zile ale Sodomei al Marchizului de Sade, după ce editura Dongsuh Press a cîştigat în faţa Comisiei etice a publicaţiilor coreene. De curînd tradusă în coreeană, vînzarea acestei cărţi fusese interzisă în septembrie din cauza obscenităţii sale extreme. Considerată a fi o carte nocivă, 120 de zile ale Sodomei se poate vinde doar persoanelor care au împlinit 19 ani şi dacă este împachetată într-o folie de plastic. Dintre cele două „Corei“, parcă cea de Sud era cea liberă. (A. M. S.)

● N-am înţeles niciodată acest ciudat obicei al meteorologilor de a da nume uraganelor. De parcă un nume drăgălaş ar face grozăvia mai puţin grozavă… (M. M.)

CUM AR VENI, NU MAI EXISTĂ
BUTONUL CARE OPREŞTE CĂRUŢA
SĂ MEARGĂ PE APĂ, 
AVÎND ALĂTURI POZA 
UNUI PORC DE INTERIOR

● Marţi seară, după ce l-am convins să meargă la După dealuri pe taximetristul care mă aducea de la Băneasa înapoi în oraş, i-am lăsat, din greşeală, cu 15 lei mai mult decît făcea cursa. Cum ar veni, i-am făcut cadou biletul la film. Popcorn să-şi cumpere singur. (L. V.)

● În minunatul Jurnal de lectură al lui Alberto Manguel, în fraza „Argentina acum nu mai există şi nenorociţii care au distrus-o trăiesc“, înlocuiesc, din grabă,  Argentina cu România şi concluzia mi se pare absolut firească. Culmea e că trăiesc (aproape) toţi şi de-o parte şi de cealaltă. (S. S.)

● Într-o listă a celor mai enervante tehnologii, alcătuită de jurnaliştii şi abonaţii celebrei reviste Wired, apar aşa: telefoanele mobile care-ţi recunosc vocea, alarmele auto, iPad-ul care filmează, faxurile, uscătoarele de mîini din toaletele publice, POS-urile, codurile QR, butonul care opreşte alarma ceasului deşteptător, subwoofer-ele, captcha-rele, bliţul, telecomanda de la Apple TV, aragazurile electrice, Adobe Flash, setul de Bluetooth, suflătorul electric de frunze şi, fireşte, Facebook-ul. Ce tehnologie vă enervează cel mai mult? (M. C.)

● Iată o scurtă şi ironică prezentare a României turistice în Ghidul verde Michelin: „Puteţi vizita România provincială, cu castelele şi mănăstirile sale, costumele tradiţionale, căpiţe de fîn, dar şi drumurile cu hîrtoape (cele pentru care faimosul Logan a fost construit)“. Parţial de acord, cu o singură precizare: Logan-ul a mers bine la export şi a fost considerată o maşină bună pentru fermierul francez (am văzut cîţiva „ţărani“ chiar şi la Paris), în vreme ce pe drumurile noastre pline de gropi se circulă ori cu căruţa ori cu Touareg-ul. (A. P.)

● În seara în care Felix Baumgartner urma să sară din stratosferă şi urmăream cu sufletul la gură transmisia de pe Digi Sport, m-a sunat tata: „Dă pe Discovery, e unul care se pregăteşte să meargă pe apă!“. Pentru o clipă am fost copleşit de miracolele transmise live. Acesta să fie, oare, viitorul televiziunii?! (M. C.)

● La rubrica „Anunţuri diverse“ din România liberă, unul zice că e autorul cărţii Condamnatul Serviciilor Secrete şi că invită „în calitate de autor, toţi cititorii interesaţi să citească acestă carte pe blogul meu“. Dedesubt, un altul vinde „leagăn bebe“. Un al treilea îşi recomandă blogul „ortodox misionar pentru românii din ţară şi diaspora“. Al patrulea vinde „maşină lipit saci plastic“, după care urmează o cerere de „porc pentru Crăciun rasa de carne marele alb, prefer sacrificare, pîrlire, spălare şi tăiat în 2 carcase“, avînd alături şi poza unui porc. Trecem peste un bolnav cu nevoie de bani şi peste un inventator care caută oameni de afaceri să-i promoveze tehnologia şi ajungem la „o caut pe doamna Doina-inginer, a făcut practică în 1967 la Cîmpulung Muscel“. Din instantaneele astea ai zice că România e într-adevăr liberă, dar şi puţin scrîntită, iar uneori, de-a dreptul înduioşătoare. (A. M.)

● În sfîrşit, avem şi noi un roller coaster de interior: la AFI Center. În timp ce-ţi faci cumpărăturile la Real-ul de acolo, ceva vîjîie ameninţător, dar şi promiţător pe deasupra capului tău. (I. P.)

SPRE DEOSEBIRE DE FORMA
CORPULUI, ROMÂNIA LACTEE 
E ÎN SCĂDERE

● Aflu, dintr-o reclamă, de existenţa unui sortiment de faianţă care se cheamă „faianţă Epica“. Spre deosebire de alte faianţe, o fi avînd multe de povestit. (D. S.)

● Printre celebrităţile care au inventat diverse dispozitive, se numără actorii Steve McQueen (scaunul de maşină în forma corpului), Heddy Lamarr (sistemul de transmitere a frecvenţelor radio care ulterior a fost folosit pentru telefonia mobilă) şi Marlon Brando (acordorul pentru tobele de conga), scriitorul Kurt Vonnegut (pistonul care curăţă pipa), fizicianul Albert Einstein (bluza fără mîneci), cîntăreaţa Paula Abdul (stativul convex de microfon) şi chitaristul Neil Young (nişte doze pentru trenuleţele electrice). Oameni talentaţi! (M. C.)

● Pe 23 octombrie a avut loc la Paris o conferinţă de presă gigantică, în care Depeche Mode au anunţat că pleacă în turneu (pe 15 mai cîntă la Bucureşti) şi că au un album nou aproape gata. Printre jurnaliştii care au pus întrebări, doi au fost din Ungaria, dar nici unul din România, motiv pentru care m-am întrebat, desigur, de ce noi nu? Ca să aflu mai pe seară că aveam totuşi pe cineva la faţa locului: Dan Finţescu de la Kiss FM, care l-a întrebat pe Andy Fletcher dacă „a intrat vreodată în contact cu artişti români“, dacă „a existat în plan un concert în România comunistă“, dacă „i-a atras ceva atenţia în legătură cu România“ şi „care a fost epoca de aur a muzicii“. Să trimiţi un astfel de jurnalist tocmai la Paris mi se pare pură risipă. (L. V.)

● Nu mai pot dormi liniştit de cînd am aflat, din Adevărul, că „una dintre cele mai apropiate galaxii de Calea Lactee este prădătoare de stele“. Pînă şi pisica stă noaptea şi priveşte, îngrijorată, cerul. Pe după cortina groasă de nori, galaxia hoaţă ne fură stelele. Ce face Poliţia? (M. M.)

● Dacă faci baie în bere şi hamei, slăbeşti; dacă nu dormi, slăbeşti. Dacă te masezi cu turmeric şi curry, slăbeşti. Cînd luna e în scădere, s-ar putea să pierzi din greutate. Pînă şi vizionarea unui film horror te ajută să arzi peste 200 de calorii. Oare n-ar fi mai simplu să te apuci de sport? (S. G.)

Foto: Şerban Georgescu

Cea mai bună parte din noi jpeg
Am cîntat Go West la Moscova
Îmi tot fuge gîndul la fata deloc înaltă din Ucraina, care m-a oprit zîmbind pe holul Teatrului Bolșoi și mi-a făcut poze în timp ce imitam balerinele. Sper că va dansa toată viața, așa cum a visat.
Zizi și neantul jpeg
Balonzaid
Odată intrată în grupul de școlari și protejată de el, din potențială Scufiță Roșie deveneai pitic.
965 18 Adina jpeg
Pisicile și oamenii lor
Așadar sînt foarte mulți oameni care se adună în jurul acestor pisici ale nimănui – de la cei cărora „li se face milă”, ca mie, și se îndură să adopte, la donatori, la oengiști și la doctori.
965 19 Stela jpg
„Vizitatorii vin la MARe ca să se simtă bine, nu ca să își îndeplinească o îndatorire” – interviu cu Erwin KESSLER, directorul MARe/Muzeul de Artă Recentă –
Vizitatorii vin la MARe ca să se simtă bine, nu ca să își îndeplinească o îndatorire, o corvoadă culturală, din spectrul instruirii obligatorii.
p 20 WC jpg
Despre Marin Tarangul: cum începe lectura
Despre Marin Tarangul a scris Andrei Pleșu două propoziții care m-au făcut să nu mă las pînă nu îl citesc în întregime.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Francisc și Clara
Într-o istorie a prieteniilor spirituale, Francisc și Clara au o întîietate necontestată.
640px Bucharest city jpg
Zgomotul curățeniei
Dacă ne uităm în Planul de acțiune pentru aglomerarea București disponibil pe versiunea veche a site-ului Primăriei Municipiului București, observăm că măsurile sînt direcționate către zgomotul generat de traficul rutier, feroviar (tren, tramvai), aeroportuar și industrial.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O cercetătoare vorbește despre emoțiile animalelor și spune că cimpanzeii sînt capabili să se împace după ce au avut o dispută. Asta schimbă cu totul perspectiva asupra semenilor noștri care rămîn supărați ca văcarul pe sat.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.

Adevarul.ro

Dica
Dică se pregătește să plece de la FCSB. Becali a stabilit și primii jucători dați afară după umilința cu Silkeborg
FCSB s-a făcut de râs în Danemarca, 0-5 cu Silkeborg, în grupele Conference League. A fost primul succes al grupării daneze în cupele europene în ultimii 24 de ani.
Alaska Rusia FOTO Shutterstock jpg
Doi ruși au ajuns cu o barcă în Alaska și solicită azil în SUA: „A fost o surpriză”
Două persoane din Rusia au traversat cu o barcă strâmtoarea Bering și au ajuns în Alaska, iar acum solicită azil în SUA, au anunțat reprezentanții statului american.
Militari rusi la centrala nucleara de la Zaporojie FOTO Profimedia
Ocupanții ruși au furat ștampila oficială de sigiliu a centralei nucleare Zaporojie
Ocupanții ruși au furat ștampila oficială de sigiliu a centralei nucleare din Zaporojie, folosită pentru autorizarea documentelor, potrivit companiei de stat ucrainene pentru energie nucleară.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.