Cu ochii-n 3,14

DACĂ PROIECTUL DEZASTRULUI 
E NERECOMANDABIL, 
VOM AJUNGE, ÎN CURÎND, 
SĂ REDENUMIM NEFERICIREA 

● Poşta belgiană le-a încredinţat angajaţilor săi noi obligaţii: să se ocupe şi de citirea contoarelor de gaze, apă şi electricitate şi chiar să colaboreze cu societăţile de asigurări. Dacă proiectul l-a enervat pe distribuitorul de apă Vivaqua, care crede că poştaşii nu trebuie să facă toate aceste lucruri, iniţiativa a fost primită bine de sindicate, ai căror reprezentanţi au ajuns la această concluzie: „Dacă condiţiile de muncă sînt corecte, putem să le cerem poştaşilor să distribuie şi cartofi.“ Cînd văd că şi Poşta de pe la alţii are probleme, parcă îmi mai vine puţin inima la loc. (A. M. S.)

● Un arbore bonsai din specia pinului alb, plantat în anul 1626, adică acum 387 de ani, este supravieţuitorul dezastrului atomic de la Hiroshima din 1945. Aflat într-o infirmerie la numai cîţiva kilometri de locul exploziei, bonsaiul a supravieţuit datorită unui zid care l-a protejat. În 1976 a fost făcut cadou poporului american, iar acum se află expus la National Bonsai & Penjing Museum din cadrul USA Arboretum. (M. C.)

● Am vrut să merg în centrul Guadalajarei mexicane cu autobuzul, nu cu taxiul, să văd mai multe, mai de-aproape etc. Am întrebat la recepţia hotelului şi mi-au zis că e nerecomandabil, dar dacă, totuşi…, să iau caminonul, el camión, vreo sută de staţii, iar după ce ajung la capăt de linie s-o iau pe calle Jesús pînă ies în Hidalgo şi dup-aia s-o ţin drept o jumătate de oră. Da, da, zic, dar aş lua autobuzul, nu camionul. Păi, atunci, ia taxiul, îmi răspunde recepţionerul. Păi, nu, aş lua un autobuz de linie… După o vreme, am avut o revelaţie şi l-am întrebat: de unde iau camionul? Omul s-a luminat şi el: din staţia de autobuz. (S. S.)

● În Bucureşti vom ajunge, în curînd, ca-n Şocul viitorului al lui Toffler: aproape orice ştiam e înlocuit cu altceva. Altceva ce poate fi, cel mai adesea, un Mega Image Shop & Go, dar şi un salon de tatuaje sau un sex-shop. (I. P.)

● Începînd cu anul 1954, Organizaţia Meteorologică Mondială dă nume de oameni furtunilor extrem de puternice şi uraganelor. Întrucît aceste fenomene meteo au devenit aproape normalitate, cei de la climatenamechange.org propun schimbarea sistemului actual de numire a acestora şi înlocuirea cu un sistem prin care furtunile devastatoare cauzate de schimbările climatice să fie denumite după politicienii care neagă aceste modificări ale climei. O astfel de iniţiativă ar merge şi în România. Cum ar fi să redenumim unele catastrofe (politice, economice, sociale sau de orice altă natură) după politicienii români care le neagă/  le provoacă? (P. M.)

● Nimeni nu ne-a pus vreodată la îndoială nefericirea. Dar una e să ştii că eşti nefericit şi cu totul alta e să poţi să dai o măsură nefericirii tale, s-o vezi evaluată la punct şi la virgulă, încadrată & ierarhizată. În „Topul celor mai fericite ţări din lume“ realizat de Earth Institute (University of Columbia) se vede clar că cei mai fericiţi sînt danezii, norvegienii, elveţienii, olandezii şi suedezii. Românii se află în acest clasament pe locul 90, în urma grecilor, dar înaintea bulgarilor şi ungurilor. Măcar de atîta fericire să avem parte în toată nefericirea generală. (M. M.) 

ÎN CONTINUAREA 
CELOR MAI STUPIDE LUCRURI, 
UN COR DE COPII A CREAT 
PRIMUL CEAS CU „Z“, NU CU „Ţ“

● În continuarea dosarului meu despre „Instituţia căsătoriei“, am găsit următoarea ştire: o femeie din Montana şi-a împins soţul de pe o stîncă, la opt zile după ce s-au căsătorit. Presa comentează că mireasa a vrut să ajungă mai repede la partea cu „pînă cînd moartea ne va despărţi“. (L. V.)

● Site-ul de ştiri Salon a făcut la începutul lunii un top al celor mai stupide lucruri spuse de republicani „doar în ultima săptămînă“. Printre ele: „Homosexualii sînt precum copiii. Nici unii, nici alţii n-ar trebui să se căsătorească“ (Corbett, guvernatorul de Pennsylvania). Parcă-parcă i-a întrecut şi pe republicanii noştri. (L. V.)

● Pe strada unde m-am mutat, în fiecare după-amiază, aud un cor de copii care strigă „Ai spart oalele, ai mîncat sarmalele!“ M-am liniştit, copilăria a rămas aceeaşi ca întotdeauna. (A. P.)

● Era anul 1738 cînd ceasornicarul Pierre Jaquet Droz a pus pe picioare primul atelier de ceasuri din lume, unde curînd avea să fabrice şi primul ceas cu cuc. Anul acesta, la aniversarea de 275 de ani, brand-ul Jaquet Droz a creat primul ceas de mînă în care se găseşte incorporată o mică pasăre de 47 mm care, la ora exactă, îşi bate aripioarele, înclină capul şi cîntă printr-un fluier de cristal din safir. Ceasul a fost fabricat într-o serie limitată de doar 28 de bucăţi şi costă o jumătate de milion de dolari. (M. C.)

● Din ciclul „Engleza über alles“. M-am obişnuit deja să aud numele lui Mozart pronunţat cu un chinuit accent englezesc (ştiţi dvs., cu „z“, nu cu „ţ“, şi cu „r“-ul specific) sau să aud „Cearls“ Baudelaire. Da’ pe-asta am auzit-o prima dată acum cîteva zile, la Radio România Actualităţi: scriitorul german Thomas „Men“. Yeah, man… (M. V.) 

ĂŞTIA VOR SĂ NE IA ÎNTÎI ICOANA
ŞI APOI DIVERSE CHESTII OPTICE

● Unul dintre ofurile protestanţilor din Piaţa Universităţii: „Ăştia vor să ne ia întîi ţara şi apoi pădurile“ m-a băgat de tot în ceaţă: cine sînt „ăştia“, de ce şi cum ne „iau“ ţara, şi, mai ales, cum reuşesc să ne ia mai întîi ţara şi apoi pădurile? (S. G.)

● Un anunţ, aşa cum l-am găsit pe un site: „VAND/ SCHIMB biblie veche scrisa in chirilica din 1839, intro stare foarte buna de conservare, pretul este de 1000e sau schimb cu AUTO dar pretul este de 1300e, ofer bonus 10 monede ARGINT cu carol, si o icoana foarte veche, OFER SI CER SERIOZITATE, nu deranjati inutil, MULTUMESC“. Recunosc că nu mă gîndisem la un asemenea troc: Biblie contra maşină. Nu ni se spune dacă maşina trebuie să fie „intro“ stare bună. (M. V.)

● La mînăstiri, la parastase, există un soi de cerşetoare habotnice profesioniste: înfăşurate în negru din cap pînă-n picioare, se fac că te ajută cu diverse chestii, moment în care îţi cer de la obraz (îşi rezervă…) un pachet, un pahar cu vin, 1 leu. (I. P.)

● Una dintre îndeletnicirile noastre, aceea de 3,14ist la Dilema veche, nu apare în Nomenclatorul de meserii. Apar însă altele, pe care m-am gîndit să le înşir aici, spre informarea dvs.: aburitor plută, acoperitor-învelitor ţiglă, afumător carne, aglomeratorist, albitor pastă hîrtie, alimentator-încălzitor de materiale, amanetar, aplicator de detalii la produse din ceramică, arzător email, asamblator lăzi, ascuţitor călitor garnituri de carde, autopsier la ecarisaj, brazor, brichetator cărbune, carbonizator textile, caşerator şi şlefuitor de celuloid pentru carcase acordeoane, călitor prin inducţie sau cu flacără, centrator debordator piese optice, ceruitor de piastrine pentru acordeoane, circularist la tăiat lemne de foc, cizelator clişee galvanice, colator publicitar, colector şi sortator păr, condiţioner finisor produse explozive, condiţioner miere, confecţioner becuri, confecţioner corzi din intestine, confecţioner cretă şcolară, confecţioner gămălii chibrituri, confecţioner montator cercuri la butoaie, confecţioner preşuri, confecţioner reparator cravate, cuptorar lianţi, curbător lemn, decapsulator, decorticator crupe, degresator-imersioner, delaborator muniţie, desenator însemnator cherestea, destrămător, devulcanizator regenerare cauciuc, dezbătător lingouri, discotecar, drenor canalist, dusisator-polizator. (va urma) (D. S.)

Foto: C. Tudor