Cu ochii-n 3,14

SE PARE CĂ, DEŞI ROMÅNII 
PLECAŢI LA MUNCĂ 
NU POT SUPRAVIEŢUI ROMÅNEŞTE,
ROMÅNIA SE DESCURCĂ 

● Se pare că, deşi televizoarele cu plasmă sînt superioare celor cu LCD, plasma nu are un viitor strălucit şi scăderile în vînzări sînt substanţiale, aşa cum, de fiecare dată, oamenii au sacrificat calitatea şi au ales casetele VHS în locul celor Betamax, mp3-urile în locul CD-urilor şi streaming-ul Netflix în locul sistemului Blu-Ray. (M. C.)

● OTV emite din nou. Dan Diaconescu a obţinut licenţă de emisie în Italia. Televiziunea Poporului a plecat după poporul telespectator. O mişcare în contratimp: din cauza crizei economice, se pare că românii plecaţi la muncă în Italia încep să se întoarcă înapoi, în România. (M. M.)

● O matematiciană de la Universitatea Irvine din California a făcut nişte calcule, bazate pe statistici şi probabilităţi, şi a ajuns la concluzia că oamenii nu pot supravieţui unei invazii a zombilor, din două motive esenţiale: zombii nu mor din cauze naturale, iar rata de reproducere a oamenilor nu se va ridica niciodată la nivelul ratei de infectare. Se apropie noaptea de Halloween. (M. C.)

● De la o vreme, reclamele noastre au îmbrăţişat romånismul: „DERO spală romåneşte“ (spre deosebire, probabil, de un detergent obişnuit, care nu poate spăla decît universal) şi putem consuma „biscuiţi romånizaţi“ (fiindcă ne-am săturat, se vede treaba, de biscuiţii apatrizi). (D. S.)

● „Şeful Bilderberg, declaraţie şocantă despre România“ – zice un titlu de homepage pe evz.ro. Dau click să citesc declaraţia. Şi citesc: «Toate guvernele din lume se străduiesc să facă totul din ce în ce mai bine. România se descurcă mai bine decît Statele Unite ale Americii în momentul de faţă», a declarat, la sosirea pe aeroport, Vicontele Etienne Davignon, preşedintele grupului Bilderberg“. Ei, staţi un pic, să nu „ne şocăm“ aşa repede. O fi vrut omul să spună ceva politicos, ca orice musafir… (M. V.) 

SE PARE CĂ 
ÎN SALA DE AŞTEPTARE 
CADE ZĂPADĂ 
CU FORME ASEMĂNĂTOARE
GAZELOR DIN ACEEAŞI CATEGORIE

● În sala de aşteptare a unui cabinet medical, un domn în vîrstă îi spune unei tinere gravide într-o lună avansată că sigur „va avea fată“. Aceasta, surprinsă, recunoaşte, întrebîndu-l cum de şi-a dat seama. Răspunsul şi tonul ar fi fost demne de James Bond: „Sînt medic, medic veterinar.“ (S. G.)

● Am trecut de-a lungul timpului pe sub tot felul de anunţuri: cad ţurţuri, cade zăpadă, cade tencuială. Avertismentul „Atenţie, cad ţigle“, văzut de curînd în centrul Bucureştiului, în plină isterie a cutremurelor, mi s-a părut de-a dreptul comic. (A. M. S.)

● Reclamei la Prostafix – pe care, vrînd-nevrînd, o urmăresc în fiecare dimineaţă printre ştirile Realităţii TV –, cu cît o vezi mai des, cu atît îi descoperi nebănuite şi licenţioase savori: de pildă, aflăm că în compoziţia medicamentului pentru prostată se găseşte, printre altele, palmier pitic; unul dintre personajele cu probleme este un bucătar, care scoate din cuptor nişte cornuri, uşor chircite şi arse; un altul – un mascul feroce, pe nume Iosif, arde  pe grătar nişte cîrnaţi, cu forme asemănătoare cornurilor. Iar senzaţia generală pe care ţi-o oferă medicamentul e una metafizică: de libertate. (I. P.)

● La Pungeşti oamenii protestau împotriva gazelor de şist, la Bucureşti au ieşit oamenii în stradă din solidaritate cu cei din Pungeşti, iar la Sibiu, în cadrul celei de-a 20-a ediţii a Astra Film Festival, se proiecta filmul documentar Blestemul gazelor de şist, filmat de regizorul Lech Kowalski în Polonia şi SUA. Mai are cineva vreun dubiu că toţi sîntem conectaţi? (P. M.)

● Mă duc la Poştă şi văd pe raft, la vînzare, aşa: o cutie cu o candelă pe care scrie „Miracle Light“, un album despre Cunoaşterea mediului şi un atlas intitulat Monştrii. Aşadar, religie, ecologie, fantasy – cumva toate trei mi se par din aceeaşi categorie! (M. C.)

SE PARE CĂ NATURA RELAŢIILOR
DINTRE CENZURĂ ŞI ABJECŢIE
ÎMBRĂŢIŞEAZĂ DEZACORDUL

● Pînă să avem prima femeie preşedinte şi o veritabilă candidatură gay la preşedinţia SUA, istoricii americani au descoperit, în cîteva scrisori de epocă, natura relaţiilor dintre preşedintele (între anii 1857 şi 1861) James Buchanan şi apropiatul său prieten din Partidul Democrat, William R. King, cei supranumiţi în epocă „Nancy şi Fancy“. În curînd vom afla că afacerea Watergate a pornit de la faptul că Nixon era femeie? (S. S.)

● Jurnaliştii de la Courrier international au intrat în grevă din cauza planurilor de restructurare a publicaţiei, în urma cărora o treime dintre angajaţi vor fi concediaţi. E vorba de cenzură economică, spun jurnaliştii. Întîmplător, numărul care nu mai apare din cauza grevei era tot despre cenzură. (L. V.)

● Mi-am „recuperat“ bagajul în Napoli, dintr-o cursă Blue Air, hăcuit, chilăvit, ciomăgit. La revenirea în Bucureşti, „opera“ a fost desăvîrşită… cadrul smuls, roţile zburînd dezmembrate. Mi „s-a explicat“ că a fost un accident deoarece s-a oprit banda (!), precizîndu-mi-se că numai badijonînd valiza în folie de plastic se pot elimina asemenea incidente. Deci alţi bani… distracţia oricum continuă. „Nu, nu e obligatoriu, numai dacă vreţi.“ Mi-am încheiat lăcrimaţia petiţionară (pentru care n-am primit număr de înregistrare, iac-aşa!), cu formula necanonică „Cu stimă şi abjecţie.“ Mi-o menţin. Întru canonică eternizare. (R. M.)

● Doi bărbaţi în faţa unui spital. Se îmbrăţişează, iar cel mai în vîrstă dintre ei îi spune celuilalt, bătîndu-l pe umăr: „Păi, nu eşti tu prostul meu?“ Sînt tată şi fiu. Ştiţi o descriere mai înduioşătoare a legăturilor de sînge? (A. M. S.)

● Comunicaţiile trebuie, cică, să fie digitalizate total pînă în 2015. Unii au înţeles din asta că vom comunica prin degete. Adică vom arăta degetul mare în sus sau în jos, pentru a ne exprima acordul sau dezacordul, de viaţă şi de moarte, ca romanii. Nu va mai fi urît să arătăm lucrurile şi oamenii cu degetul arătător şi, cel mai important, vom putea folosi nestingheriţi degetul mijlociu. Pentru o comunicare mai eficientă. (A. M.)

Foto: D. Goace