Cu ochii-n 3,14

DIN STATISTICILE BLONDE

REZULTĂ CĂ TINERII GRĂBIŢI

SÎNT MAI PUŢIN ATINŞI

DE SINGURĂTATE

● Institutul Naţional de Statistică a anunţat că, în 2013, lungimea totală a autostrăzilor din România a crescut cu 94 de kilometri. Din statisticile CNADNR, rezultă că s-au deschis circulaţiei 108 km. Pe 8 aprilie, ministrul Dan Şova spunea în Parlament că anul trecut s-au construit 116 km de autostradă (date preluate de pe cursdeguvernare.ro). Morala 1: nu numai că nu sîntem în stare să construim mai mulţi kilometri de autostradă, dar nici să-i numărăm nu ştim prea bine. Morala 2: la fel a fost şi cu populaţia la referendum. Morala 3 (de la Caragiale citire): „44 în cap, Coane Fănică, poate unul-două să le fi dat jos vîntul…“ (M. V.)

● De vreo săptămînă, suntoblonda îmi tot trimite prietenoase mesaje pe mail (Yahoo!): „Vreau să pun pozele astea cu tine pe Facebook, crezi că e ok?“, „Ai apucat să vezi pozele?“ etc. – şi nişte fişiere ataşate. Deşi nu prea cunosc blonde, nu mă pot abţine să descarc zip-urile, să le dezarhivez, să văd că, de fapt, conţin executabile şi, din fericire, să mă opresc aici. Aşadar, dacă întîlniţi blonde pe net, atenţie, sînt virusate. (A. P.)

● Un studiu recent vine să demonstreze că tinerii americani născuţi în anii 1990 şi 2000 sînt mult mai puţin atinşi de diferenţele de rasă decît cei mai mari decît ei. Canalul MTV a descoperit acest fenomen în urma unui studiu realizat pe subiecţi cu vîrste între 14 şi 24 de ani, care a fost făcut în cadrul unei campanii de luptă împotriva discriminării. Rezultatele au fost clare şi îmbucurătoare: e vorba despre o generaţie care nu vede culoarea pielii. S-o numi tot „daltonism“? (A. M. S.)

● Mai deunăzi, pe un trotuar de pe Mendeleev, aud paşi grăbiţi, dar uşori în urma mea. Mă întorc şi mă uit: doi dulăi uriaşi mă depăşesc indiferenţi. (I. P.)

● Dacă francezii au iniţiat, cu ani în urmă, „mişcarea de eliberare a piticilor de grădină“, iar spaniolii au înfiinţat prima agenţie de turism pentru animalele de pluş, japonezii au creat „cafeneaua anti-singurătate“: pentru ca să eviţi momentele stînjenitoare de a-ţi bea cafeaua singur, ţi se aduce la masă un companion de pluş, un hipopotam pe numele Moomin (cafeneaua chiar se numeşte Moomin House Cafe). Cred că stînjeneala abia de atunci va începe: cum deschizi conversaţia cu un hipopotam pe care abia îl cunoşti? (S. G.)

NU AI VOIE SĂ VOPSEŞTI ZILELE

ÎN ALBASTRU DECÎT

DACĂ STRUCTURA OMENEASCĂ

NU MAI E CE-A FOST

● Pe site-ul dumblaws.com sînt publicate legi ciudate de prin lume. Cea mai stranie pe care am găsit-o e din statul american Kentucky: „Nu ai voie să vopseşti o raţă în albastru şi să o oferi spre vînzare decît dacă vrei să vinzi şase raţe albastre în acelaşi timp“. (M. M.)

● E foarte frumos şi foarte bine că se organizează tot felul de „nopţi“: a muzeelor, a galeriilor, a institutelor culturale ş.a.m.d. Şi că publicul e foarte numeros la asemenea evenimente. Da’ să nu uităm că Dumnezeu, drăguţul, a lăsat şi zilele. Mai daţi, fraţilor, o tură pe la muzee, galerii etc. şi ziua, în număr la fel de mare. Că pe urmă iar ne plîngem că „moare cultura“… (M. V.)

● Pe huffingtonpost.com a apărut săptămîna trecută un articol mediocru intitulat „5 motive pentru care Bucureştiul este Parisul Estului Europei“: arta neoclasică (fotografie cu interiorul Casei Poporului), perfecţiunea parcurilor (fotografie cu Cişmigiul), cafenele şi viaţa de noapte de pe Lipscani, urmele istorice (fotografie cu Parohia Sfîntului Anton de la Curtea Veche) şi structura pariziană a oraşului (fotografie aeriană cu Piaţa Montréal). Şi noi sîntem atît de pretenţioşi! (M. C.)

● În Ardeal, superbia s-a distribuit uninominal („Mîndru că sînt român“), în timp ce Regatul a fost discriminat exponenţial („Mîndri că sîntem români“), pentru ca marea finală să proclame apoteotic şss. autografă Victor Pontaţ: „Trimitem la Bruxelles oameni mîndri că sînt români care apără România“. Nu ştiu ce o fi trimis PSD-ul la Bruxelles, oameni sau alte vieţuitoare, dar un lucru e sigur: România trebuie într-adevăr apărată, din interior, de prostia omenească şi de mîndria de sine însăşi (a prostiei, n.b.). (R. M.)

● Un anunţ, imprimat pe o coală A4, în Timişoara: „Angajăm femeie de serviciu (poate fi şi bărbat). Relaţii la telefon: …“. Concluzie: că tot „se poartă“ transsexualii şi travestiţii, nici femeia de serviciu nu mai e ce-a fost! (A. P.)

PRIN DESCHIDEREA LA ÎNTÎMPLARE

A UNOR ALTERNATIVE

DE ACELAŞI SEX,

MÎNA PRINŢULUI CLARIFICĂ UN VIS

● Pentru vrăjitorii şi ghicitoarele în pană de inspiraţie, cîteva forme de manţie, mai mult sau mai puţin obişnuite: bucomanţia (ghicitul după forma gurii), versiune a fiziognomanţiei; capnomanţia (ghicitul după fum) şi libanomaţia (după fumul de tămîie); catoptromanţia sau enoptromanţia (divinaţia cu ajutorul oglinzilor); coracomanţia (prin observarea ciorilor), formă a ornitomanţiei; koskinomanţia (ghicitul în sită); craniomanţia (după suturile oaselor craniene), înrudită cu cefalomanţia (după conformaţia capului), spatulo- sau omoplatomanţia (după osul omoplat), spondilomanţia (după oasele coloanei), sternomanţia (după conformaţia pieptului), osteomanţii cu toate; critomanţia (în boabe de orz); crommiomanţia (în bulbi de ceapă); kyathomanţia, fialomanţia, calicomanţia, pibactomanţia şi lekanomanţia (ghicitul în suprafaţa apei din felurite recipiente), ramuri ale hidromanţiei; lampadomanţia şi lychnomanţia (în flacăra făcliilor şi a lumînărilor), forme de piromanţie; logaritmomanţia (în numere); stoiheiomanţia şi literamanţia (în litere), onomatomanţia (după nume) şi stihomanţia (prin deschiderea la întîmplare a unor cărţi fundamentale în versuri: Homer, Virgiliu, Sibilinice, Biblia); molibdomanţia (ghicitul în plumb topit); filomanţia (în frunze) cu varianta filodoromanţie (în frunze sau petale de trandafir); selenomanţia (în lună); sideromanţia (prin observarea paielor care, aruncate pe o suprafaţă de fier incandescent, se aprind); skiomanţia (în umbre); somni- şi oniromanţia (vise); sortimanţia (prin tragere la sorţi); spodomanţia şi teframanţia (în cenuşă); coniomanţia (în praf); stereomanţia (în elemente), cu subclasele aero-, piro-, hidro- şi geomanţie; stolisomanţia (după îmbrăcăminte); sicomanţia (în frunze de smochin); simbolomanţia (după semne de tot felul); teriomanţia (prin observarea animalelor); trapezomanţia (după mişcările unei mese); timpanomanţia (prin lovirea unei tobe); tiromanţia (cu ajutorul unor dumicaţi de brînză); ombilicomanţia sau omfalomanţia (după cordonul ombilical sau prin citirea ridurilor din jurul buricului); şi venomanţia (folosită mai ales la nou-născuţi, prin observarea venei albăstrui de pe mijlocul frunţii). (M. P.)

● În autobuz, vocea unei mame relatîndu-i alteia, telefonic, isprăvile odraslei (pe cît înţeleg, un potenţial Ionel din „Vizita“ lui Caragiale), care ar fi descoperit alternative de succes la dulceaţa turnată în galoşi. Una ar fi asta: „I-a aruncat lu’ mamaie trei perechi de ochelari pe geam“. (D. S.)

● Două cifre statistice de săptămîna trecută: doar 23% din elveţieni au votat la referendum mărirea salariului minim pe economie la 3300 euro (ar fi fost cel mai mare salariu minim din lume) şi 55% din americani sprijină, conform unui sondaj Gallup, căsătoria între oameni de acelaşi sex. (M. C.)

n Douăsprezece tinere americane au fost păcălite de producătorii unui reality show să participe la emisiunea I Wanna Marry Harry ca să cîştige mîna prinţului Harry. Au angajat o sosie a prinţului, iar fetele au fost convinse pînă la capăt că se luptă pentru tronul Marii Britanii. Ce naiba să mai spui? (L. V.)

● Nelson Mondialu a fost arestat pentru că avea la el o sabie artizanală şi pentru că s-a întîmplat să stea în acelaşi hotel cu Joe Biden. Precizarea jurnaliştilor de la stiridecluj.ro clarifică neînţelegerea: „Este vorba despre un toiag special, în care este ascunsă o sabie.“ (L. V.)

● Un „Vis a vis“ recent al lui Dan Perjovschi, publicat în revista 22 şi intitulat „Politica şi presa“: „The New York Times şi The Guardian, care au publicat datele lui Edward Snowden despre sistemul global de spionaj american, au primit Premiul Pulitzer. Snowden este în azil politic în Rusia lui Putin. Rusia lui Putin, care tocmai a ocupat Crimeea, este ţara unde ziariştii independenţi sînt împuşcaţi pe stradă.“ (M. C.)