Cu ochii-n 3,14
DE FIECARE DATĂ
CÎND AUZIŢI VORBINDU-SE
DESPRE O ROMÅNIE
CU ACCENT PE ULTIMA SĂPTĂMÎNĂ,
GÎNDIŢI-VĂ LA STATUL DE ALTĂDATĂ
● De fiecare dată cînd auziţi vorbindu-se despre inteligenţa artificială, gîndiţi-vă la acest fapt: dacă creierul uman ar fi un computer, ar efectua 38.000 de trilioane de operaţii pe secundă – asta în condiţiile în care cel mai puternic computer din lume în acest moment poate efectua doar 0,02% din acestea. (M. C.)
● Dacă promoţiile de bac sînt echivalate cu generaţiile, avem toate şansele ca la sfîrşit de mileniu să raportăm o Românie deplin alfabetizată. Incluzînd şi ştiristele televizuale, absolvente de bac „pe bune“. (R. M.)
● Pe o sticlă de bere, ingredientele erau scrise în mai multe limbi. În neogreacă, cuvîntul pentru „drojdie“ era magía. Am tresărit. Ce nume potrivit pentru materia miraculoasă, care face să crească, să „leviteze“ aluatul şi să fermenteze berea. Mi-am amintit apoi că grecescul pentru „magie“ are accentul pe prima silabă: mágia, şi că, în greaca nouă, gamma nu se citeşte ca atare, înainte de vocala „i“. Pe scurt, cuvîntul de pe sticlă se citea maia, cu accent pe ultima silabă, exact ca românescul „maia“ (de la maya, în turcă, „drojdie“). S-a rupt vraja. (M. P.)
● Cel mai bun titlu de ştire din ultima săptămînă: „Student american salvat dintr-o sculptură reprezentînd un vagin uriaş, în Germania“ (The Guardian). La concurenţă cu: „Şi-a confundat fiul cu o pasăre şi a tras în el“ (L’Express). (L. V.)
● Nişte medici americani au ajuns la concluzia că statul prelungit pe scaun e mai periculos decît fumatul. Am reţinut. Ca să reduc riscul, o să fumez numai stînd în picioare. (M. V.)
● Prin zona rurală din jurul Tîrgoviştei, globalizarea e în toi: apar la tot pasul anunţuri cu „Avem porci vietnamezi“. După afişele cu europaleţi de altădată, acum Asia e cea cu care cochetează ţăranul român. (I. P.)
VESTEA BUNĂ E CĂ
ÎN INTERIORUL NOII COMEDII
ACTIVEAZĂ CÎTEVA MII
DE OAMENI LUMINOŞI
(INCLUSIV CEI CARE TRANSMIT
MESAJUL)
● Un nou mall se va deschide la Piaţa Victoriei, spre gura de metrou dinspre Şoseaua Aviatorilor, în capătul străzii Paris. Vestea bună e că proiectul presupune şi restaurarea casei Oromolu, salvînd-o astfel definitiv de tentativele de demolare. Complexul se va chema Oromolu, după numele celui care a construit vila, în 1927. Mall-ul Oromolu. (M. P.)
● Nu mai subestimaţi buricele! În interiorul buricului activează cîteva mii de bacterii ce formează un ecosistem de mărimea unei păduri tropicale. (M. C.)
● Cineva din anturajul lui Kim Jong-Un a văzut trailer-ul noii comedii a lui Seth Rogen şi James Franco, în care cei doi actori joacă rolurile unor jurnalişti trimişi de CIA în Coreea de Nord ca să-l asasineze pe Kim Jong-Un. Răspunsul Ministerului de Externe nord-coreean, citat de Associated Press, sună aşa: dacă filmul intră în cinematografe, America trebuie să se pregătească pentru o „contramăsură puternică şi nemiloasă“. Nici Orson Welles nu şi-ar fi putut închipui o grozăvie mai mare. (L. V.)
● De cîte ori plouă cu obidă, ca acum, visez la un Bucureşti, după ploaie, deplin spălat, cu clădiri vesele şi cu oameni luminoşi. Un Bucureşti fără miasme şi duhori, cu locuitori care şi-au abandonat maiourile de silon îmbibat cu mahorcă şi sudoare, şi miros a curat în tramvaiul 1 sau în maşina 368 (vehicule „de centru“ carevasăzică), şi care nu-şi mai scuipă rărunchii, purtaţi de pala de vînt chiar asupră-ţi, sau nu-şi mai curăţă fosele, împrăştiind cu năduf reziduurile în cele patru vînturi. Bucureşteni nemîndri, care şi-au abandonat sicriaşele 4x4, cu care răscoleau, odinioară, rigolele pline de noroaie antediluviene şi dejecţii umane pe care ţi le aruncau direct în cap, şi conduc smerit, cu milă de pietonii în ploaie, maşini „omeneşti“, într-un oraş nedevorat, lăsat să-şi trăiască propriu-i ritm, firesc. Dar asta era aseară… cînd ploua. Azi m-am urcat din nou în 1. Şi m-am trezit… (R. M.)
● Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, este anchetat de DNA. A plecat din ţară cu aprobarea judecătorilor şi nu s-a întors la data stabilită. Acum a fost dat în urmărire naţională. Toată lumea (inclusiv cei care l-au dat în urmărire naţională) ştie că e în SUA. Dar dacă s-a întors şi n-a spus nimănui? (M. M.)
● O femeie într-un magazin de haine încerca să-i îmblînzească copilului nerăbdarea: „Ascultă-mă, hai să mai stăm puţin, jos e un poliţist şi nu putem coborî acum.“ În copilărie mai auzeam părinţi care le spuneau copiilor că, dacă nu sînt cuminţi, vine miliţianul. Se pare că sperietorile se transmit din generaţie în generaţie. Oricît de stupide ar fi, le faci un update şi funcţionează. (A. M. S.)
● Primul mesaj olfactiv transatlantic a fost trimis marţi, 17 iunie, de la Paris la New York şi a mirosit a şampanie şi macaroane. Mesajul olfactiv, numit oNotes, este trimis cu ajutorul unei aplicaţii de iPhone numite oSnap care poate mixa 32 de arome de bază pentru a forma nu mai puţin de 300.000 de mirosuri distincte. Fiecare miros trimis prin mesajul olfactiv durează aproximativ zece secunde, iar aplicaţia costă 149 de dolari. (M. C.)
BINEÎNŢELES,
S-A IVIT LEGĂTURA
DINTRE SMARALDE ŞI FOTBAL
● În SUA, în Minnesota, în timp ce jefuia o casă, un hoţ s-a gîndit să-şi verifice şi contul de Facebook. Plecînd, a uitat să se deconecteze, lăsîndu-şi contul activ pe computerul proprietarului jefuit. Bineînţeles, a fost prins imediat. Să mai spună careva că Facebook-ul este total inutil. (S. G.)
● S-a ivit şi la noi antireclama: pe un banner, un local care se cheamă Gaudi Bistro oferă (celor dornici de aşa ceva) „mîncare nasoală şi scumpă“. Ce poţi spune la una ca asta? Poftă rea! (D. S.)
● Pe un zid din Rîşnov scria „Stop avortului!“ şi „Iubiţi-vă ţara!“. N-am înţeles legătura dintre cele două: probabil, cu cît sîntem mai mulţi, cu atît dragostea e mai mare. (A. P.)
● „Lichidez stoc de pietre preţioase, rubine, safire, smaralde, topaz, citrin, ametist.“ E şi ăsta un anunţ, l-am găsit pe Internet. Probabil că omul îşi închide cariera. (A. M.)
● Frază rostită de comentatorul TV în meciul Honduras-Ecuador de la Campionatul Mondial de Fotbal: „Bolaño îi pasează lui Borges“. Parcă ar fi comentat rafturile bibliotecii mele din Giuleşti. (M. C.)
Foto: D. Goace