Cu ochii-n 3,14
ÎNTREBAREA E: CÎND AU FOST
SCHIMBATE ULTIMELE CRENGI,
CÎND S-A MENŢINUT NESCHIMBAT
RĂSPUNSUL?
● În Popeşti-Leordeni, pe strada Eclipsei, un anunţ la o poartă: „Nu suna! Ies eu din cînd în cînd!“. Întrebarea e: cînd? Cînd iese şi soarele? (
)
● În Franţa, un tribunal nu a permis unui cuplu să-şi boteze fetiţele Fraise (căpşuna) şi, respectiv, Nutella, considerînd că cele două prenume le-ar putea aduce prejudicii purtătoarelor, în viitor: copilele ar risca să fie ţinta batjocurilor altor colegi sau chiar a unor insulte. Tribunalul fusese sesizat de ofiţerul de stare civilă. Ca urmare a deciziei tribunalului, prenumele au fost schimbate. Una dintre fete poartă acum un prenume nobil, datînd din secolul al XIX-lea: Fraisine. Pe cealaltă o cheamă Ella. (
)
● Smartphone-urile sînt pe cale să ne distrugă capacitatea de atenţie şi de concentrare? După ultimele studii, se pare că nu. Telefoanele performante nu ne fac idioţi. Cel puţin aşa crede Daniel Willingham, profesor de psihologie la Universitatea din Virginia, care îşi susţine teoria în paginile ziarului
Se pare că doar
noastră de concentrare e afectată. Pentru că lumea digitală aduce cu sine promisiunea unei distracţii permanente, imediate şi nelimitate. Sună optimist şi, pentru moment, pe mine domnul Willingham m-a liniştit. (
)
● „Greu de imaginat chinurile la care sîntem supuşi
Aruncaţi în vîrf de la etaj, direct pe trotuar, sau în golul scărilor, ne scuturăm ruşinaţi podoaba în toate ungherele, iar a doua zi femeia de serviciu ne suduie cu obidă printre dinţi; abandonaţi la jumătatea drumului spre tomberon, sau, odată ajunşi acolo, aruncaţi în duşmănie, laolaltă cu toate gunoaiele menajere, în mirosuri fetide, cînd noi sîntem fala de odinioară a falnicei sărbători a Crăciunului; căsăpiţi în dorul lelii de toporişti ruginite care se agaţă în cioturile de crengi mutilate în batjocură… şi încă n-am spus tot. Şi toate astea, în timp ce confraţii noştri din ţările civilizate sînt ambalaţi în saci de plastic şi depozitaţi în locuri special amenajate, de unde iau drumul spre puncte de reciclare, căci noi sîntem de fibră nobilă. Propun deci ca la anu’ să nu le mai păşim pragul gospodinelor mîndre şi românilor verzi, să vedem cui îi vor mai cînta «Cetiniţă, cetioară dragă…» Dar oare ei chiar mai ştiu cînta? Sau doar mimează?!“ – fragment din scrisoarea deschisă a unui ex-brad de Crăciun. (
)
● Nişte cifre: nivelul de CO2 s-a menţinut neschimbat vreme de 800.000 de ani, dar emisiile globale de CO2 pe cap de locuitor au crescut în ultimii cincizeci de ani de 108 ori; cărbunele generează 40% din energia electrică a lumii, generînd totodată 39% din emisiile globale de CO2; China arde aproape jumătate din cărbunele lumii pentru a susţine o cerere de energie de 13 ori mai mare faţă de anul 1980; poluarea provoacă în China 1.200.000 de decese pe an. Aşadar, cărbunele = energie - oameni. (
)
● Răspunsul la telefon în timpul filmului, la mall, e de mult un ritual. Mai nou, un domn corpolent a fost sunat de cîteva ori, în timpul filmului
cu şi de Russell Crowe), şi de fiecare dată a răspuns într-un mod dezarmant (atît pentru interlocutor, cît şi pentru martorii involuntari): „Da, viaţa mea, ce e?“. (
)
ÎN ACEST MOMENT EXISTĂ
DOAR O IMPRESIE SUBIECTIVĂ,
LA INTERSECŢIA CU „NU“
● Producţia colectivă de gunoi anuală din SUA este de 227 de milioane de tone. Acestea produc, în centralele electrice construite lîngă gropile de gunoi, 15 miliarde kw, suficient pentru a alimenta cu energie un milion de gospodării vreme de un an. Motiv pentru care în acest moment există peste 600 de proiecte energetice axate pe captarea de gaze din gropile de gunoi. Această energie este considerată azi, alături de cea eoliană şi solară, cea mai ecologică. Belgia îşi propune să extragă gazele produse de gropile de gunoi din anii ’60, în timp ce Suedia importă deja deşeuri din Norvegia pentru a alimenta cererea tot mai mare de energie. Gunoi = oameni + energie. (
)
● Mi se pare că, în ultima vreme, cîinii vagabonzi sînt tot mai rari prin Bucureşti. Îmi place să sper că nu e doar o impresie subiectivă. În schimb, în mod cert, trotuarele oraşului s-au umplut de producţiile maronii ale căţeilor de apartament, hrăniţi conform epocii în care trăim, nu cu oase, ci cu mîncare comprimată cumpărată de la magazin. Şi trebuie să faci un permanent slalom printre aceste producţii ca să nu te murdăreşti sau să nu aluneci pe ele. Cînd sînt proaspete mai şi miros. Dar măcar ştii că nu muşcă. (
)
● O baracă P+1, de pe Bulevardul Şincai, la intersecţia cu Tineretului, îşi caută chiriaş sau proprietar. E o construcţie diformă pe o parcelă de trotuar, o adunătură lucitoare, dar efemeră de fiare şi geamuri reflectorizante. E împodobită cu steguleţe pe care scrie, tentant şi adevărat: „ExcesImobiliare“. (
)
● Un băieţel de 8 ani din Nisa a fost adus la comisariat sub acuzaţia de „apologie a terorismului“. Se pare că învăţătorul i-a întrebat pe copii dacă ei sînt Charlie, Ahmed a spus că el nu e Charlie, pentru că „au făcut caricaturi cu profetul, eu sînt cu teroriştii“. În loc să îi explice băieţelului ce şi cum, directorul şcolii a depus plîngere împotriva părinţilor. În plus, avocatul familiei spune că Ahmed suferă de diabet şi a fost deja trimis la colţ, privat de recreaţie şi, o dată, chiar de doza de insulină. Unii francezi au înţeles complet greşit toată povestea cu Charlie. Ar trebui să le explice şi lor cineva, ca unui băieţel de 8 ani. (
)
CE-I DREPT, AVEAM DE MULT
SENZAŢIA (ZISĂ SAU NU)
CĂ POŢI GĂSI VIITORUL
● Într-o recentă declaraţie, preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat că nu vrea să existe „două Românii, una a politicienilor şi una a oamenilor“. Ce-i drept, aveam de mult senzaţia că politicienii n-ar fi tocmai umani. (
)
● „Se mai spunea că Virghinski, ascultînd comunicarea de demitere pe care i-o făcuse nevastă-sa, i-ar fi declarat: «Dragă prietenă, pînă acum te-am iubit numai, acum te şi stimez», deşi nu-mi vine a crede că un asemenea aforism, demn de un roman din Antichitate, să fi fost cu adevărat rostit.“ Puţin mai contează dacă a fost zisă sau nu. Important e că această replică a fost scrisă: de Dostoievski, în
(Editura Polirom, 2003, traducere de Nicolae Gane). (
)
● Artă culinară, pe şoselele patriei: în apropiere de Sighişoara poţi găsi restaurantul „Transilvania“, cu specific chinezesc. Poate n-ar strica şi un restaurant „Shanghai“, cu specific românesc, eventual pe lîngă Bîrlad. (
)
● Ne întoarcem, după o vreme, în zona oraşelor mici ale Romåniei, pentru a culege de acolo alte nume de firme. Şi găsim: Patriotul Crys SRL, Comorile Pămåntului SRL, Gustul Rafinat SRL (Tîrgu Lăpuş); Trans Humanţa SRL (Novaci); Trei Ori Trei SRL, Ioana Funebre SRL (Comarnic); Viitorul Forestier SRL (Zlatna); Urna SRL, Mamutu SRL (Brezoi); Crucial Prod SRL, Onest Naţional SRL (Vălenii de Munte); Balerini SRL (Cavnic); Acces Preselect SRL (Ciorogîrla); Logic Drink SRL, Lorenzo No Stress SRL, Original Cioară SRL (Hîrşova); Raţional SRL (Rupea); Atelierul De Bere SRL (Miroslava); Liz Jeorje SRL, Militarii Edil Invest SRL (Malu Spart); Simplu & Avantajos SRL (Vladimirescu); Atlantic Gabi SRL (2 Mai); Delicat Universal SRL, Juniorii Lui Zoro SRL, Auto Grup Inteligent SRL (Gura Humorului); Mioarele Eurolact SRL (Ţigăneşti); Timp SRL, 3 Graşi SRL (Bran); Focul Sacru SRL, Indicativ Generic SRL, Bubu Bebe SRL, Noi Facem SRL, Celmaitare Recording SRL, Energie De La Soare SRL, Spală Calcă SRL, Eurodivorce SRL, Naşpa Rău SRL (Dumbrăviţa). (
)
Foto: M. Chivu
