Cu ochii în 3,14
ÎNTR-UN SUPERMARKET DUIOS,
SĂRMANA FATĂ CU FUNCŢII DIFERITE
POZASE ÎN EXORCISTĂ
● De-ale publicităţii: într-un supermarket bucureştean am fost îmbiată să încerc „ noul Murfatlar“. De ce „nou“? Îşi schimbase eticheta. (S. G.)
● Două tinere corporatiste, probabil colege de birou, coboară scările de la metrou, la Piaţa Victoriei, şi dau cu nasul de un afiş publicitar în care Mihai Petre, zîmbitor, face reclamă la sucul Tymbark. Una dintre ele îi spune celeilalte pe un ton duios de parcă ar fi zărit un vechi prieten care e nevoit să cînte (cu talent sau nu) la chitară într-o staţie de metrou din cauza unei situaţii financiare dificile: „Uite-l şi pe Mihăiţă! Mai face şi el un ban“. (A. P.)
● De cîteva săptămîni, parcă-parcă îmi lipsea ceva, coborînd la metrou, la Crîngaşi. Într-un tîrziu, mi-am dat seama: nu mai era Adelina. Adelina, bruneta cu ochi verzi, fundă roşie-ntre sîni şi mărgele la gît, care ţinea în mînă o pizza, iar deasupra umărului stîng avea scrise vorbele: „...mmm... ce bună e... şi DOAR 9,9 lei!“. (Pizza? Fata? Amîndouă?) Iar dedesubt: „Vestimentaţia Adelinei este furnizată de magazinul online...“ Cu atîta informaţie îngrămădită pe-un singur panou, nu-i de mirare că a fugit sărmana fată. S-o fi dus să-şi schimbe hainele... (P. M.)
● Ultimul club în care am fost, recent, se numeşte Kulturhaus. Are mai multe încăperi, cu funcţii diferite, intitulate „Fotohalle“, „Kinohalle“, „Konzerthalle“, „Theaterhalle“. Pe lista de preţuri scrie, în nemţeşte, „Preisliste“. Iar în programul de pe site, evenimentele sînt trecute, pe zile: Montag, Dienstag, Mittwoch etc. Ce mai, e aproape ca la München. Singurul lucru care lipseşte cu desăvîrşire e curăţenia. Peste tot pute de trăzneşte, iar podelele sînt prevăzute cu un strat dens de jeg. Aţi ghicit: clubul se află la Bucureşti, în ţara formelor fără fond. (M. M.)
● Am asistat acum cîteva zile la cele mai ciudate ştiri Realitatea TV de la ora 20: Oana Zăvoranu pozase în... exorcistă în Joia mare, şi Dan Ciachir comenta acest eveniment, din perspectiva... păcatului. Prezentatoarea punea întrebări pe aceeaşi linie. Oana Zăvoranu explica cît şi cum să-ţi arăţi picioarele „lucrate“ din cizmele înalte. (I. P.)
RICARDO KAKA, MARIUS TIŢA,
MARINELA, GAZ METANUL ŞI PITICII
ÎMPIEDICĂ, IEŞIND DE LA TRIBUNAL,
EXTREMA SLĂBICIUNE A PRINŢESEI
● După recentele meciuri dintre FC Barcelona şi Real Madrid, ne putem întreba cum se poate ca jucătorii madrileni de talia unor Cristiano Ronaldo, Ricardo Kaka sau Mesut Ozil (aflaţi şi sub conducerea unui monstru precum José Mourinho) să nu fi reuşit aproape nimic împotriva Barcelonei. Tot aşa, ne putem mira că un jucător prolific (dacă nu chiar magnific) al Barcelonei, cum e Lionel Messi, n-a făcut mare lucru atunci cînd a jucat pentru echipa naţională a Argentinei. Răspunsul nu poate fi decît unul singur: sistemul (echipa) în care evoluează un jucător e mult mai important decît talentul individual. Iar barcelonezii au sistem. (A. M.)
● Din cînd în cînd mă mai uit la galele K1 (ca să mă pregătesc pentru bătăile promise de unii scriitori) şi aşa am aflat că un luptător pe nume Marius Tiţa este nepotul lui Marin Preda. Unde (vrei să) dai şi unde crapă! (M. C.)
● Miron Cozma către soţia şi iubirea vieţii lui, Marinela (după ce-au trecut pe sub Poarta Sărutului din Tîrgu Jiu): „Sărutul nu e numai dintr-o anumită direcţie... e din toate părţile. Sărutul te înconjoară, sărutul te copleşeşte“. La care Marinela a răspuns: „Eu ce să spun, totul este foarte clar“. Înclin să-i dau dreptate. (L. V.)
● La Mediaş, Dinamo egalează în minutul 93: 1-1. Se pune mingea la centru şi imediat, în ultimele secunde ale prelungirilor, Gaz Metanul – conform ideii: „Nu-i echipă în Ardeal ca echipa Gaz Metan!“ – face 2-1. Avem şi noi englezismele noastre. (R. C.)
● Se tot vorbeşte de ceva timp (m-am prins, „la figurat“) despre Partidul Albă ca Zăpada. Şi piticii? Ei îşi fac partid separat? Sau rămîn „societate civilă“? (M. V.)
● Pe cutia unui medicament made in USA care împiedică creşterea în volum a prostatei, se poate citi următoarea atenţionare: „Dacă sînteţi gravidă sau alăptaţi, consultaţi doctorul înainte de folosire“. Mi-a amintit de o replică din filmul Balanţa: „Ăl mai prost om din lume e americanul!“. N-am zis-o eu. (A. P.)
● Oana Zăvoranu, ieşind de la tribunal: „Fericirea e o chestie relativă. Ca şi nefericirea“. Poţi pentru ca s-o contrazici? (L. V.)
● Letizia Ortiz, prinţesa (spaniolă) de Asturias a rămas, cu siguranţă, în umbra ambiţioasei Kate Middleton. După apariţia fotografiilor nud, după acuzaţia că şi-ar fi copiat rochia după Rania, regina Iordaniei, zilele trecute, toate ziarele spaniole s-au dat preocupate de extrema slăbiciune a prinţesei. S-o hrănim! a exclamat presa iberică într-un glas şi, desigur, fără să uite că pînă să devină parte a familiei regale, prinţesa Letizia era jurnalistă. (S. S.)
UN AMIC, O AMICĂ DE LA TACO BELL
SAU UN STALIN SÎNT ANGAJAŢI,
DE BĂTRÎNEŢE, LA STAREA CIVILĂ
● Un amic şi-a pus un status pe Facebook care sună aşa: „Osama bin Laden a murit. Adevărat a murit!“. (A. M. S.)
● Iar o amică mi-a trimis pe chat un mesaj: „Osama a murit. Trăiască Obama!“. (M. V.)
● În urma unui proces, s-a stabilit că friptura de la Taco Bell conţine doar 35% carne. Recent, McDonald’s au introdus în meniu ceva care se cheamă McWrap. E şaorma. (M. C.)
● La cîte mofturi şi miştouri româneşti – nu o dată vesele şi îndreptăţite – s-au emis cu prilejul nunţii regale de la Londra, îmi permit să citez o idee ceva mai sobră, demult acceptată şi de conservatorii, şi de laburiştii englezi: monarhia e garanţia cea mai sigură că în Anglia nu va apărea vreodată un Hitler sau un Stalin. (R. C.)
● Într-o convorbire din Gazeta Wyborcza (recent tradusă şi în româneşte în Lettre Internationale), între Zygmunt Bauman şi Tomasz Kwa´sniewski, Bauman le aminteşte catastrofiştilor şi criziştilor că „în Silicon Valley, locul unde sînt angajaţi cei mai buni dintre cei mai buni, crème de la crème a minţilor din avangarda progresului mondial“, perioada medie de angajare este de opt luni. Cine s-ar fi gîndit că viteza (în carieră) poate deveni de-a dreptul deprimantă, iar schimbarea locului de muncă de două ori pe an – semnul indubitabil al elitei? (S. S.)
● La prima ştire care anunţa moartea lui Osama Bin Laden, pe HotNews.ro, un comentariu suna cam aşa: „Eu ştiu de ce a murit. De bătrîneţe“. (A. P.)
● Relansată de curînd, revista literară Cronica veche are şi o rubrică intitulată „Moment“ şi care e un fel de „Cu ochii-n 3,14“. Iată şi un fragment de comentariu referitor la nume înregistrate recent la Starea Civilă: „Rîndunel Pisică, Renato Lacrimă, Alexandru-Dick Păsărică şi, pour la bonne bouche, Supplexa Memoranduma Orac“. Cum-necum, Dilema e-n toate! (M. C.)
Foto: I. Constantinescu
