Cine vrea să crească mare?

Publicat în Dilema Veche nr. 146 din 10 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cred că sînt vreo douăzeci şi un pic. Curioşi, temători, sinceri. Boboci. Mă învîrtesc printre ei, încercînd să dezgheţ atmosfera, aşa că-i provoc să-mi spună, în cîteva cuvinte, de ce-au ales să facă o facultate de jurnalistică. Vorbe mari şi mici. Unii n-au ales, a ales întîmplarea în locul lor. Sau au ales părinţii. Alţii vor să salveze lumea. S-o schimbe. Frumos, foarte frumos, deşi nu-mi pot ascunde un zîmbet. Din mijlocul sălii de curs mă priveşte, insistent, singurul băiat dintr-o grupă cu peste douăzeci de fete. "Şi tu?", îl întreb. Are răspunsul pregătit, prin urmare rosteşte apăsat, fără urmă de şovăială. "Eu vreau să mă fac ziarist ca să ajung celebru şi să mă recunoască gagicile pe stradă!" Şi gata. Urmează o porţie bună de rîs. De fapt, noi rîdem, el nu prea, ceea ce mă face să înţeleg că tînărul n-a prea glumit. De fapt, e suficient să deschizi televizorul la orice oră, sau ziarul la orice pagină, pentru a înţelege dimensiunile lumii-spectacol în care trăim azi. Despre revistele glossy ori imundele fiţuici cu pretenţii de săptămînale mondene, nici nu mai vorbesc! Totul, aproape totul se învîrteşte în jurul unei disperate încercări de a obţine avantajele celebrităţii. Aluniţa din copilărie, divorţul, naşterea sau moartea copilului, avortul spontan, preferinţele culinare, numărul de la pantofi, sexul şi poziţiile sexuale preferate, rudele necăjite sau amanţii bogaţi devin tot atîtea pretexte numai bune de luat în calcul pentru o apariţie televizată, o poză aranjată tip paparazzi sau o încremenire penibilă în faţa bliţurilor, botezată artistic "pictorial". Într-un asemenea context, în care vedetele de televiziune se dau jurnalişti, iar jurnaliştii pozează în vedete de televiziune, nici nu e greu de înţeles, nici nu e condamnabilă părerea bietului student din anul întîi. El vrea ce vede şi vede ce vor alţii să vadă. N-are cum să treacă dincolo de pelteaua lipicioasă botezată "glamour" care acoperă apariţiile media ale celor mai multe dintre vedetele autohtone. Şi nici nu poate (încă) să înţeleagă tristeţea nesfîrşită şi spaima care le bîntuie la finalul fiecărei şedinţe foto sau apariţii la televizor, cînd se întreabă, disperate, ce-o să le mai aducă ziua de mîine şi ce-or să mai poată inventa pentru ziua de mîine. Un nou amant? Poate, o nouă operaţie de mărire a sînilor? Un zvon despre colaborarea cu un regizor celebru la Hollywood? O casă nouă? Probabil, nu-i nimic nou în asta. Pseudoinformaţiile şi pseudopersonajele din categoria indicată mai sus sînt bine cunoscute. Ceea ce nu luăm în calcul tocmai din dureroasa pricină a obişnuinţei este absurdul situaţiei de fapt pe care o trăim: acceptăm, cu resemnare, sau aşteptăm, cu nerăbdare, apariţiile lor în spaţiul public, tratîndu-le, după caz, cu o supremă îngăduinţă sau cu o bolnăvicioasă curiozitate. Şi, parafrazînd textul unei reclame recente, nu renunţăm niciodată la ele pentru că - nu-i aşa? - nu ne fac rău. Nouă nu. Sau doar în mică măsură. Ori nu ne pasă. Dar, într-o zi, din mijlocul unei grupe de studenţi în anul întîi la Jurnalistică, se aude glasul unui tînăr vorbind despre motivele pentru care ar vrea să ajungă ziarist. Şi, brusc, se rupe filmul.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.