Ce e „al nostru” și ce e „al lor”

Petronela ANTIP
Publicat în Dilema Veche nr. 383 din 16 - 22 iunie 2011
Ce e „al nostru” și ce e „al lor” jpeg

De spaţiul public am auzit toţi. Despre acesta se discută mult: unde începe, cînd se termină, cum arată, ce se întîmplă în spaţiul public, cine îl face sau cine e de vină? De ce ieşim, pentru cît timp, unde ne ducem şi ce facem (productiv) cînd stăm afară, cu ceilalţi? 

Indiferent de ceea ce ştiu sau ceea ce credeam că ştiu, s-a întîmplat într-o zi să poposesc într-un loc, aşa-numit public – să-i spunem şi de odihnă. Forma – tipică, aşa cum am văzut şi prin alte părţi: cîţiva copaci, cîteva bănci, pavaj, gazon neîngrijit şi un bust – al lui Dobrogeanu-Gherea. Totul bine ascuns, neobservat, aparent liniştit: aici credeam că voi petrece doar următoarele cîteva minute, bucurîndu-mă de frumuseţea cartierului... În schimb, am cunoscut un grup de frecventatori ai locului, la care am revenit adesea – să mai vorbesc, să glumesc sau doar să ascult, să privesc, să mă minunez. În spatele unor blocuri şi clădiri interbelice, la intersecţia unor străzi circulate, într-un spaţiu pe care Primăria şi-ar dori să-l poată standardiza, controla şi în care cei mai mulţi cred că trebuie să te comporţi într-un anumit fel, am descoperit un univers dominat de un grup de bărbaţi burtoşi şi asidui băutori de bere, care se comportă complet diferit (nepotrivit?); dar care consideră că totul le aparţine pentru că aici au copilărit, aici au fost cîndva tineri, fericiţi şi lipsiţi de griji şi aici s-au întors la bătrîneţe, cînd au avut nevoie de ajutor, sprijin sau măcar  înţelegere. Înţelegere pe care o primesc doar de la cei asemenea lor, cei care îndrăznesc să-i cunoască. 

Acum aceşti bărbaţi mi se par greu de imaginat, de desluşit... În fapt însă, poate că îi cunoaşteţi deja pe aceşti domni, îi recunoaşteţi în bărbaţii care parcă taie frunza la cîini în spatele blocului/prin cartier, se uită lung la toate damele care trec pe acolo şi ştiu toate bîrfele din zonă; sau reprezintă de-a dreptul memoria cartierului, cu numeroase relatări despre oamenii trecuţi, veniţi, plecaţi şi poveştile lor. Ei îl cunosc atît pe cascadorul care a murit în clădirea devastată de cutremur şi pe soţia acestuia care nu s-a mai recăsătorit, cît şi povestea inginerului de la etajul VII care şi-a pierdut o mînă într-un accident de muncă şi acum adună cutii goale de bere ca să le vîndă – văduv fiind, sau povestea cîinelui  cîndva de cartier – o căţea bălţată care lătra la toată lumea. 

Poate îi vedeţi dimineaţa înainte de a vă duce la muncă şi vă minunaţi cît de devreme pot ieşi din casă unii oameni, fără să facă „nimic“ (deci aparent fără motiv, de parcă ieşirea în spaţiul public nu ar putea fi decît subjugată unei intenţionalităţi argumentate) sau poate îi revedeţi în apropierea serviciului, într-unul dintre aceste locuri de odihnă, în timpul pauzei de masă. Pentru aceşti bărbaţi (şi cîteva foarte puţine femei), istoria personală şi socială se redefineşte în raport cu ieşirea în aceste locuri. Aceste spaţii, ce cumulează cu generozitate cîţiva metri pătraţi, au o viaţă şi un ritm propriu care pulsează pe tonul ocupanţilor lor, despre care nu se ştie/spune nimic, dar care sînt particulari în anonimitatea lor şi a căror poveste o voi începe aici.  

Cine sînt? 

Nişte prieteni consumatori. (...) Grupul e un clan, adică o legătură foarte strînsă. Pe oamenii de aici i-aş numi amici.  (C.D.C.) Nişte golani cumsecade (...) Ne certăm între noi, dar ne şi iubim (S. D.) Nişte vecini. Ştii cum e vorba: familia e familie, dar tot în parc cu prietenii ieşi. (G. D.) Prieteni. Că, dacă vorbesc cu ei şi ne înţelegem, nu om fi duşmani. (J. N. „Limbă) Cunoscuţi, vecini şi un singur prieten. (...) Vecinii sînt oamenii din cartier. Pe ăştia îi cunosc din copilărie sau de aici, stăm de vorbă, ne întîlnim. (...) Păi, vorbim de muncă, de ce ni s-a mai întîmplat, ce am mai auzit, nu teme cotidiene (...) Cotidian este cînd repovesteşti ştirile de la ora 5. Mie asta nu-mi place (G. D.)

Mai mult decît atît, aceşti bărbaţi formează un grup – nebănuit, unit, solidar şi cumva omogen. Cei mai mulţi au probleme cu banii sau sînt chiar şomeri. Cei mai mulţi sînt divorţaţi şi trăiesc singuri sau cu părinţii, bătrîni şi bolnavi. Toţi au locuit în zonă, în copilărie, şi s-au întors aici după divorţ sau alte eşecuri. Cei mai mulţi au revenit pentru nostalgia copilăriei. Toţi au găsit sprijin în ceilalţi bărbaţi. Sprijin care s-a concretizat în ajutor financiar, în oferte de muncă (pe care le primesc dacă vin în părculeţ, dacă ceilalţi sînt afară), în hrană sau haine, înţelegere, uitare, amintiri. Acest grup s-a transformat într-o reţea de sprijin pentru noul tip vulnerabil – lipsit de o reprezentare în dialogul dintre actorii sociali, el a luat fiinţă şi s-a întărit datorită afecţiunii faţă de modul în care arăta locul de odihnă odinioară. 


Un spaţiu public intim şi familiar  

Pentru membrii grupului cosmetizarea spaţiului părculeţului/locului de odihnă nu constă doar în culoarea, mirosurile sau mizeriile acestui loc, ci şi în atitudinea lor generală asupra acestuia: îl consideră locul lor. Mai mult sau puţin conştient, aceştia au transformat lucrurile din părculeţ în mobilierul lor de sufragerie. Băncile pot deveni oricînd, şi cu uşurinţă, paturi unde dorm în mijlocul zilei sau unde, împreună cu G. (singura femeie care mai trece prin parc şi face rost de băutură sau bani) simulează acte sexuale. Monumentul-bust devine o vitrină sau  o măsuţă pe care îşi aşază hainele şi pun boluri de apă şi mîncare pentru porumbei. Înainte de ’89 acesta avea şi o poreclă: „Nea Tănase“, pentru că semăna cu tatăl unuia dintre copiii din cartier şi a fost adus în parc în anul morţii acelui bărbat.  

Iar gazonul călcat în picioare este un loc prielnic pentru „cultivarea“ unui pom de Crăciun, pe care l-au împodobit în luna iunie – un semn al tentativelor de posesie asupra unui spaţiu public, asupra căruia nu se sesizează, însă,  decît cei care-l folosesc.  

Şi cine a făcut asta? 
Păi, cum cine? Noi, de aici. 
Şi cum vi se pare? 
Mi se pare frumos. Noi l-am făcut că stăm aicea. De ce să nu facem să fie frumos? Doar că vin ăştia şi fură din el. Am pus ciocolată. Nu vezi? Acuma, n-a mai rămas nimic. 
Şi cine sînt „ăştia“? 
Cum, cine? Ăştialalţi. Copii, alţii de pe aici care vor să fie răutăcioşi. (J.N. Limbă)  

Autorităţile 

Pentru aceşti bărbaţi, administraţia publică nu este reprezentată decît de oamenii care vin şi-l iau pe omul străzii, la cererea administratorului resturantului din apropiere, după care îi dau drumul  a doua zi; şi de către poliţişti, anume agenţi ai coerciţiei, care intensifică sentimentul lor de membri neglijaţi şi vulnerabili ai societăţii, oameni cumva în afara societăţii, fără o voce specifică.  Văd că se bea aici. Aveţi voie? Nu era interzis să bei în spaţiul public? 

Noi nu avem voie să bem aici. Există legea aia că nu poţi să bei în public. Dar unde să te duci? Singurii oameni pe care îi mai cunosc vin aici. Noi nu mergem prin baruri, că aici ne place, aici am copilărit. (Dl T.) 

Dar toată lumea bea. În toate parcurile se bea şi unii fac urît de tot. Noi sîntem cuminţi şi decenţi. Pe noi ne interesează să petrecem timp împreună. Alţii, mai şmecheri, se duc în cluburi de fitze, beau şampanie şi se dau mari, eu mă delectez cu această bere, împreună cu prietenii mei consumatori, în timp ce hrănesc porumbei, mă uit la oameni şi învăţ ceva despre lume. În plus, nu îţi spune la televizor să consumi doi litri de lichide în fiecare zi? Îţi zice ce lichide să consumi? (C.D.)  

Şi aţi păţit ceva pînă acum? Aţi avut probleme cu autorităţile? 

Ce probleme? Nici o problemă? Păi ce, eu beau cînd e el aici? Şi chiar dacă îţi face ceva – îţi dă amendă, care e 50 de lei. Şi asta dacă te iei în gură cu ei. Da nu te iei în gură cu ei, că ce, ţi-au făcut ei ceva? (J.N.) 

Păi, tu crezi că ăştia se teleportează aici? Îi vezi cînd vin şi ascunzi băutura. Nu am plătit nimic pînă acum. (Ş.I.) 

Un aspect interesant al relaţiei dintre autorităţi şi acest spaţiu este faptul că „marea degradare“ a început odată cu transformarea lui dintr-un loc de joacă,  unde băncile puteau fi răsturnate şi deveneau porţi pentru jocurile de fotbal şi unde veneau oricînd părinţii  şi toţi copiii cartierului (G.D.), într-un părculeţ de odihnă, care nu este folosit decît de acest grup care l-a... cucerit. Transformarea spaţiului public a avut loc fără nici un preaviz din partea administraţiei publice, fără o consultare publică şi fără vreo reacţie din partea locatarilor – nici una notabilă.  

De mai bine de şapte ani,  acestui loc nu i s-a adus nici o altă îmbunătăţire care să-l facă practicabil şi frumos – în sensul cît se poate de cumsecade al cuvîntului (mai mult de atît, frecvenţa curăţeniei a scăzut de la trei curăţenii pe săptămînă la doar una, pentru că firma de salubrizare şi-a mutat sediul). Încurajaţi de această realitate, mecanismele de luare în posesie, la care pot recurge bărbaţii din grup, sînt în esenţă: mizeria excesivă, comportamentul vulgar, gălăgia, comportamente discutabile social. Acestea le sînt permise (de către cine, cum, de ce şi de ce nu?) şi reprezintă, pentru ei, practica supravieţuirii. Ceea ce poate aceştia nu conştientizează a fi drept strategii de supravieţuire, de luare în posesie a unui spaţiu, de identificare cu un spaţiu, de învestire simbolică, totuşi se întîmplă. Cu repercusiuni care ating imaginea şi conştiinţa spaţiului public în general, frontiera dintre public şi privat, imaginarul colectiv, implicarea comunitară. 

Statutul acestor spaţii se reglementează într-o zonă gri delimitată public şi privat. În principiu, ele cad în responsabilitatea administraţiei publice, care acţionează ca un agent de standardizare, în ciuda faptului că nevoile pot varia şi că actorii sociali sînt mai mulţi şi mai diferiţi decît se crede.  În literatura de specialitate, se pune mult accent, în ceea ce priveşte această problematică, pe experienţa spaţiului public în societăţile postcomuniste. Din acest motiv, în prezent, se vorbeşte mai degrabă de conflicte între cetăţeni şi administraţie, se face referire la spaţiul public ca la No Man’s Land. Parcurile sau oricare alte spaţii de „piesagistică“ urbană sînt acaparate de cei care se simt îndreptăţiţi de o poveste – cum este cea a interlocutorilor mei.


Petronela Antip este masterandă în Antropologie la SNSPA.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

image png
Cum a ajuns Marian Neacșu (PSD) să coordoneze 15 ministere și 11 structuri guvernamentale. Guvernul explică noua împărțire a puterii
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a explicat miercuri seară de ce vicepremierului Marian Neacșu i-au fost acordate atribuții extinse de coordonare și avizare în cadrul Executivului condus de Luca Niculescu.
liliana ruse facebook jpg
Jurnalista Liliana Ruse, mărturisire dureroasă despre lupta cu un cancer rar. „În curând nu voi mai putea munci”
Jurnalista și prezentatoarea Digi24 Liliana Ruse traversează o perioadă extrem de grea, după ce a fost diagnosticată cu o formă rară de cancer. Tratamentul pe care îl urmează este unul agresiv, iar efectele chimioterapiei îi afectează inclusiv mobilitatea.
podul crimeea jpg
Rusia acuză Olanda ca e de partea Ucrainei, după atacul asupra Podului Kerci. „Moscova a fost informată în mod corespunzător”
Ambasada Rusiei în Țările de Jos a acuzat miercuri, 18 noiembrie, autoritățile de la Haga că se implică în conflictul din Ucraina, după ce a redistribuit o postare a companiei Destinus despre atacul cu rachete RUTA asupra Podului Kerci din Crimeea.
CEDO - Curtea Europeană a Drepturlor Omului FOTO Shutterstock
Un avocat român, exclus doi ani de la CEDO după ce a folosit cauze inexistente și citate inventate de inteligența artificială
Un avocat român a primit interdicție de a reprezenta sau asista justițiabili în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), timp de doi ani, după ce a depus documente cu numeroase trimiteri juridice false, generate cu ajutorul inteligenței artificiale și neverificate corespunzător.
Banner Anca Serea
Traian Băsescu FOTO Mediafax
Băsescu dezvăluie ce ar trebui să urmărească România la întâlnirea Trump-Putin-Xi Jinping: „Cele două tratate trebuie repuse în funcțiune”
Întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping ar putea deschide calea unor negocieri importante pentru securitatea internațională. Fostul președinte Traian Băsescu a explicat ce ar trebui să urmărească România.
Tehnica (2) jpg
Au început mai devreme pregătirile pentru Parada de 1 Decembrie de la București. Câți militari vor defila
Reprezentanţii MApN au anunţat că personalul care va participa la Parada Militară Naţională a început pregătirile în unităţile militare din garnizoana Bucureşti. Peste 2.000 de militari vor participa la Parada Militară Naţională de 1 Decembrie din Bucureşti,
raluka bartos protevelion jpg
S-a dat startul filmărilor pentru Protevelion 2027! Raluka și Pavel Bartoș, gazdele ediției. Ce rol vor avea Cătălin Oprișan și Drăcea
Filmările pentru Protevelion 2027 au început, iar PRO TV pregătește o ediție cu multă muzică, umor, invitați cunoscuți și momente speciale. Raluka și Pavel Bartoș vor prezenta petrecerea dintre ani și promit o seară plină de surprize. Mesajul ediției din acest an este „Cum te prinde, aşa rămâi! Hai
pompieri smurd fb jpg
Fetiță de 10 ani, spulberată pe trecerea de pietoni de o șoferiță de 19 ani. Copila a fost proiectată în alte două mașini
O fetiță de 10 ani se află în stare gravă la spital după un accident produs pe o trecere de pietoni din municipiul Bistrița.