Adevărul despre consimţămîntul pacientului

Daniel K. SOKOL
Publicat în Dilema Veche nr. 581 din 2-8 aprilie 2015
Adevărul despre consimţămîntul pacientului jpeg

Este acceptabil ca doctorii să tăinuiască informaţii faţă de pacienţii lor? Unii susţin că nu e numai acceptabil, ci şi dezirabil. Speranţa, argumentează ei, este esenţială pentru o vindecare reuşită, iar unui diagnostic sumbru nu trebuie să i se permită să o ucidă. 

Medicul britanic Thomas Percival a descris rolul doctorului – în 

, prestigiosul său text din 1803 – ca „ministru al speranţei şi al confortului celui bolnav“, observînd că, uneori, el ar trebui să ascundă informaţiile îngrijorătoare faţă de pacienţii lui. Viaţa unui pacient, scrie Percival, poate fi scurtată nu numai de faptele unui doctor, ci şi de cuvintele şi comportamentul său.

Medicul canadian William Osler (printre ai cărui pacienţi s-a numărat şi Walt Whitman) a fost un alt adept fervent al puterii vindecătoare a speranţei. „Optimismul său neabătut şi, uneori, nefondat“, scria un biograf, era una din trăsăturile sale cele mai remarcabile. Într-o carte despre etica şi dreptul medical din 1958, un alt doctor eminent susţinea că „este adesea înţelept, din punct de vedere clinic, şi în interesul pacientului ca anumite chestiuni să-i rămînă necunoscute“. 

Cu cîţiva ani în urmă, am intervievat un medic de familie pe această temă. Mi-a descris prima lui „vizită acasă“, în anii 1960, cînd, împreună cu un coleg cu experienţă, a vizitat un pastor protestant jovial, care nu realiza că mai are doar cîteva săptămîni de trăit, din cauza unui cancer agresiv de colon. Doctorul mai experimentat a propus să-i administreze pacientului doze mari de analgezice şi să-i spună că sînt antibiotice menite să trateze „infecţia“. 

Deranjat de această minciună, doctorul mai tînăr i-a cerut soţiei pastorului permisiunea să-i spună adevărul; după multe ezitări, soţia a încuviinţat. Cînd pastorul a aflat vestea, a fost atît de zguduit încît a refuzat să mai ia analgezice. Era sigur că o să sfîrşească în iad. Patruzeci de ani mai tîrziu, doctorul mi-a spus: „Îi văd şi astăzi chipul. A fost cea mai mare greşeală a carierei mele de medic“. 

Astăzi, acest fel de paternalism medical nu mai e în multe ţări la modă. Pentru a evita să se expună acuzaţiilor de malpraxis sau chiar, în cazuri rare, de tentativă de omor, medicii trebuie să dezvăluie o cantitate tot mai mare de informaţii, fie şi sumbre, despre riscuri, beneficii şi alternative ale tratamentului, permiţîndu-i pacientului să-şi dea „consimţămîntul în cunoştinţă de cauză“. 

Să menţii speranţa pacientului, respectînd totodată obligaţia de a-l informa, este una din sarcinile cele mai dificile cu care se confruntă medicii şi presupune o cunoaştere profundă a sensibilităţii umane: un singur cuvînt, un gest sau o privire pot îmbunătăţi sau ruina starea de spirit a pacientului.

Mulţi doctori au dificultăţi în obţinerea unui consimţămînt adecvat. 

Una dintre probleme este că doctorii nu sînt suficient pregătiţi pentru obţinerea consimţămîntului, şcolile de medicină predîndu-le numai elemente de bază. Prin urmare, mulţi medici nu sînt conştienţi de subtilităţile pe care le presupune un consimţămînt valabil în ochii Justiţiei şi în faţa corpului medical – o sarcină pe care evoluţia permanentă a legilor cu privire la consimţămînt o fac tot mai dificilă. 

O altă problemă este că mulţi doctori consideră obţinerea consimţămîntului o obligaţie agasantă, medicii mai experimentaţi delegîndu-le adesea această sarcină celor mai tineri. Mai mult, doctorii obţin adesea consimţămîntul în grabă, cu aerul că o fac „pe bandă rulantă“, de parcă nu ar realiza că respectivul pacient primeşte informaţia pentru prima oară. Această atitudine sfidătoare se regăseşte şi în jargonul de spital, în expresia „a consimţi un pacient“ – de parcă ar fi ceva 

 pacient, precum recoltarea de sînge sau administrarea unei injecţii: „Dr. Smith, consimte-l, te rog, pe dl Jones“. 

Consimţămîntul ar trebui privit, de fapt, ca un bun preţios al pacientului, pe care acesta, confruntat cu o situaţie suficient de convingătoare, ar putea alege să-l înstrăineze. Consimţămîntul nu trebuie smuls, ca un bilet de tren prezentat controlorului. 

Problema se complică atunci cînd consimţămîntul este obţinut cu doar cîteva ore înaintea unei operaţii majore şi la luni de zile după ultima discuţie purtată cu un chirurg. În acest caz, pacienţii riscă să consimtă la proceduri pe care nu le înţeleg sau nu le doresc. 

Un coleg mi-a împărtăşit povestea unei paciente, care i-a spus brancardierului, în drum spre sala de operaţii, că abia aştepta operaţia. Odată ce va fi „vindecată“, spunea ea, îşi va putea întemeia o familie. Dar ea se afla la numai cîţiva paşi de o histerectomie. Brancardierul a anunţat imediat echipa de medici şi operaţia a fost amînată. Femeia fie nu fusese informată, fie nu înţelesese ce i s-a spus. 

Cu toţii sîntem interesaţi de creşterea standardelor acordării consimţămîntului – ca pacienţi, ca viitori pacienţi sau ca rude. Desigur, unii ar prefera paternalismul de modă veche. Dar trebuie să avem posibilitatea să facem această alegere şi să le spunem medicilor dacă preferăm să fim informaţi complet sau doar minimal. 

De asemenea, dacă vrem mai multe informaţii, trebuie să punem mai multe întrebări. Putem cere detalii suplimentare despre procedură sau alte opţiuni. Putem întreba care este rata de complicaţii a medicului. Dacă nu sîntem mulţumiţi de răspuns, putem solicita o a doua părere. Putem să-l întrebăm pe medic ce ar face în locul nostru sau ce sfat ar da, dacă pacientul ar fi propriul său copil sau părinte. Şi, dacă încă nu sîntem siguri, putem cere mai mult timp pentru a cîntări opţiunile. 

Obţinerea consimţămîntului este o competenţă esenţială a unui medic, trecută adesea cu vederea. A înţelege motivul pentru care atîţia doctori au dificultăţi în acest demers este primul pas în creşterea standardelor de acordare a consimţămîntului. 

Doing Clinical Ethics

© Project Syndicate Institute for Human Sciences, 2015  -

traducere de Matei PLEŞU  

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.