Kaiserwetter: binecuvîntare sau blestem în politica austriacă?

În Austria se tot vorbește despre alegeri parlamentare anticipate. Căci, despre guvernul de coaliție stînga-dreapta – al cancelarului roșu Christian Kern, fost manager de succes – format din social-democrați (SPÖ) și populari (ÖVP), nimeni nu mai credea că va rezista pînă la vară… Kaiserwetter-ul (vremea frumoasă a împăratului) a ținut, iar guvernul federal (încă) nu a plecat… Fără să fie legată de vreo sărbătoare anume, vremea bună, cerul senin îndeamnă, de regulă, la consens. Binecuvîntarea consensului i-a ajutat mult pe austrieci, care au în acest sens o cultură demnă de invidiat.

Frica românilor

Doar în 2015 peste 17.000 de români s-au stabilit în Austria. În 2015, Austria a plătit, din contribuțiile părinților rezidenți în țară, pentru 13.420 de copii aflați în România, reprezentînd 27,6% dintr-un total de 250 de milioane de euro plătiți unui număr de 122.000 de minori. România deține astfel locul 4, după Slovacia, Ungaria și Polonia, într-un clasament al țărilor care beneficiază de plățile guvernului austriac pentru minori. În noul program de guvernare se prevede că guvernul va face demersuri la UE pentru indexarea alocației de familie exportată în țările UE.

Kern, tailor made

Între iulie și decembrie 2018, Austria ar urma să aibă președinția UE, ceea ce se suprapune cumva cu calendarul electoral. Viitoarele alegeri s-ar desfășura la termen abia în 2018. Cancelarul Kern (n. 1966, la Viena) seamănă cu actorul american Humphrey Bogart, e suplu și elegant. Un lider hotărît. Îl cunosc de pe vremea cînd muncea (1997-2010) la societatea producătoare de electricitate Verbund. Venea și prin România, pe care o cunoaște bine. Ajuns cancelar pe 17 mai 2016, Kern își adaptează permanent discursul. Știe marketing. Susținînd că și-ar dori să facă din Austria o „națiune de întemeietori“, Kern promovează acel „new deal“ care dă speranță oamenilor, fie și numai din vorbe.

Politica Partidului Social Democrat se rezumă astăzi la propagarea imaginii cancelarului. Lansarea planului său, pe 11 ianuarie 2017, numit Plan A, evident de la Austria, a avut loc în Wels, un mic orășel din landul Austria Superioară, un „battleground“ unde partidul libertății (FPÖ) deține Primăria. Cancelarul a vorbit coerent, chiar cu șarm, într-o manifestare publică, anturat de activul de partid. 1500 de persoane. Bun, și? Ceea ce a rămas întipărit în memoria Tagespolitik-ului (politicii cotidiene), mai degrabă vetustă, și nu doar a propriului partid, a fost punerea în scenă, transportată mediatic, plină de un dramatism demn de Hollywood.

Totul s-a desfășurat într-o regie inteligent gîndită. O scenă de 360 de grade, precum o agoră, unde cancelarul, introdus pe muzică de Elvis, A little less conversation, a vorbit liber, dînd impresia de independență. S-a adresat cu cuvintele: „Nu e vina voastră. E a noastră. Astfel doresc să-mi cer scuze pentru această dezamăgire“.

„E vorba despre anticipate“, a fost de părere filozoful austriac Conrad Paul Liessmann, care predă la Universitatea din Viena, conform cotidianului Kurier. „Kern amintește momentan de un nehotărît precum Hamlet. Trebuie, bineînțeles, să aibă în vedere ca la sfîrșit să nu rămînă singur pe scenă și să strige: un partener de coaliție, un partener de coaliție, o republică pentru un partener de coaliție!“, conchide filozoful. Iarăși, blestemul politicii austriece: coalițiile dreapta-stînga. Să fie pregătirile pentru alegeri un plan de salvare?

Ianuarie 2017, la Viena, a început cu această apariție hollywoodiană de la Wels. Partenerii de coaliție din Partidul Popular (ÖVP) s-au opus imediat. Kern a revenit cu un ultimatum. Cancelarul le-a dat partenerilor doar trei zile pentru a-i comunica dacă-i susțin planul de reformă. Întrebat de ce a folosit un ultimatum, Kern a răspuns franc: „Trebuia să se miște ceva, altfel coaliția s-ar fi destrămat…“ „Negrii“ (culoarea politică a ÖVP-ului) au acceptat în cele din urmă. Coaliția pare salvată. Împunsăturile însă continuă.

A cîta cale?

Dacă cancelarul german Gerhard Schröder (1998-2005) vorbea la un moment dat de o a treia cale, Genosse (tovarășul) Kern a ajuns în declarații deja la a patra, propunînd un soi de economie (puternic) socială de piață, la pachet cu sursele de finanțare. Ingredientele celei de-a patra căi: salariul minim de 1500 de euro și 200.000 de noi locuri de muncă în următorii trei ani, avantaje structurale, garantate de stat, pentru generația 50+, gratuitate pentru doi ani de Kindergarten etc.

Bruno, cancelarul datoriilor

Strategia cancelarului roșu amintește și de succesul unor cancelari austrieci de stînga, precum Kreisky, Vranitzky și Gusenbauer, care au înțeles că șomajul ridicat e un pericol mortal pentru stabilitatea democrației. „Dacă m-ar întreba cineva cum e cu datoriile, atunci i-aș spune ceea ce spun întotdeauna: cîteva miliarde datorii îmi provoacă mai puține nopți nedormite decît mi-ar provoca cîteva sute de mii de șomeri“, declara Kreisky (cancelar austriac între 1970-1983), supranumit și „Bruno – cancelarul datoriilor“.

Social-democrații, însă, testează și piața alegerilor anticipate. Cel mai devreme în toamnă, spun unii observatori. Demoscopic vorbind, institutul de sondaj al opiniei publice IFES încearcă să afle, cît se poate de obiectiv, dacă Sebastian Kurz (n. 1986), ministrul austriac de Externe din partea ÖVP, un foarte activ președinte în exercițiu al OSCE (mai tot timpul e prin Ucraina, ceea ce presa vieneză nu uită să arate), le poate deveni un adversar redutabil. Un duel Kern-Kurz ar putea să fie periculos pentru „tovarăși“. Dacă-l vor ataca pe Herr Kurz în perioada următoare, înseamnă că e un adversar redutabil. ÖVP-ul, în schimb, speră să nu aibă soarta maurului care și-a făcut datoria, trebuind să părăsească corabia și să mai și achite nota de plată (electorală) datorată eventualei căderi a guvernului, pe care ar provoca-o.

Cînd comuniștii își vîră coada

În landul Stiria au avut loc alegeri anticipate, deoarece comuniștii (KPÖ) nu au mai votat bugetul orașului Graz din cauza unei investiții controversate. KPÖ și-a apărat locul secund la nivel orășenesc, cîștigat în urmă cu cinci ani, de cînd au și un viceprimar în persoana charismaticei Elke Kahr (n. 1961). Comuniștii din Graz sînt o poveste de succes singulară: Elke Kahr „tace și face“! „Negrii“ au triumfat, totuși, în alegerile locale din capitala landului Stiria, un oraș avînd 280.000 de locuitori, cu 37,66% față de 33,74% în 2012, contrar sondajelor. Social-democrații au pierdut lamentabil aceste alegeri: doar 10,9%. Chiar dacă coaliția de guvernămînt din Graz, ÖVP-SPÖ, va rămîne probabil neschimbată, aritmetica electorală ar permite și o coaliție ÖVP-FPÖ (16,28%). Ceea ce ar putea fi o mică senzație și ar putea anticipa cumva și durata de viață prelungită a guvernului federal. Modelul se poate repeta oricand. Alegerile următoare, în landul Carinthia, bat la ușă.

Guvernul federal așteaptă

Spre deosebire de cel de la București, guvernul vienez însă nu se joacă alba-neagra cu propria-i credibilitate. Nici șeful statului nu se solidarizează cu cineva anume. Astfel, strada doarme liniștită, cu puține excepții, cum ar fi musulmanii, care au demonstrat recent împotriva interdicției portului îmbrăcăminții tradiționale musulmane în serviciul public. La palatul imperial Hofburg, jovialul domn prof. dr. Van der Bellen, președintele federal al Austriei din 26 ianuarie 2017, în etate de 73 de ani, privește pe fereastra împăratului Franz Josef și chibițează elegant viața politică, amintindu-și probabil de vorbele poetului Ernst Jandl: „Stînga și dreapta, ușor de confundat!“ Van der Bellen a înțeles că trebuie să fie președintele tuturor și e tolerant. Ca dansator de vals, președintele are balansul în sînge, îi este astfel ușor să-i împace pe toți.

Social-democrația de inimă albastră

…se datorează dispariției electoratului tradițional. La Viena, ca și la Graz, roșii își plîng de milă. Sondajele îi arată la pămînt. Primarul social-democrat Michael Häupl (n. 1949), care conduce Capitala din 1994, dă semne de oboseală, astfel că cea mai puternică organizație a SPÖ e nemulțumită. Fără o Vienă cu un electorat de stînga puternic și unit, Kern, chiar iscusit la vorbă, nu e mai mult decît un passepartout elegant. Ministrul de Interne Wolfgang Sobotka (n. 1956, ÖVP) îi taxează cancelarului ezitările fără să clipească. Tînărul Kurz își consolidează buna reputație și așteaptă doar momentul potrivit ca să intre în ringul celor mari. H.C. Strache, liderul FPÖ, se tot pregătește de ceva vreme pentru anticipate, partidul său ținînd în continuare capul de afiș în toate sondajele (avans cam de 35%, la zece procente distanță de scorul SPÖ).

Nimeni nu-și dorește însă să joace rolul ingrat al maurului. Cuvintele profetice ale președintelui german Joachim Gauck, propus inițial de social-democrații germani și acceptat de mai toată lumea, merită să fie repetate: granița semnificativă nu e între stînga și dreapta, ci între democrați și nedemocrați…

Alex Todericiu este analist politic.

Foto: adevarul.ro