Încurcături la nivel macro

Publicat în Dilema Veche nr. 582 din 9-15 aprilie 2015
Încurcături la nivel macro jpeg

Pînă acum cîţiva ani, toţi economiştii, indiferent de convingerile pe care le-ar fi avut, au declarat sus şi tare că lumea economică nu prea mai are cum să-şi revină pe deplin după Marea Criză pe care am suferit-o. Într-un fel, aveau dreptate. Căci după ce a izbucnit criza din 2008, ne-am procopsit şi cu Marea Recesiune. Guvernele au reuşit să minimalizeze prejudiciile prin pomparea unor sume enorme de bani pe piaţa economică globală şi prin reducerea drastică a dobînzii, pe care practic au anulat-o. Dar, reducînd pierderile, între 2008-2009, au rămas şi fără susţinere din partea politicienilor şi a intelectualilor. 

Consilierii economici şi-au asigurat angajatorii că va urma o redresare rapidă. Şi, într-adevăr, au fost cîteva episoade de relansare economică, episoade care au stagnat însă în 2010. Între timp, guvernele se confruntau cu mari deficite – o moştenire a perioadei de prăbuşire economică –, iar ceea ce a impulsionat iniţial creşterea începea acum să facă implozie. În zona euro, ţări precum Grecia s-au confruntat cu o criză financiară cauzată de faptul că planurile de salvare ale băncilor au mizat pe transformarea datoriilor private în datorii de stat.

Atenţia s-a mutat astfel asupra deficitului fiscal şi asupra relaţiei dintre deficit şi creşterea economică. Ar trebui oare ca guvernele să-şi extindă înadins deficitul pentru a compensa criza în propria ogradă şi în cererea de investiţii? Sau ar trebui să reducă cheltuielile publice pentru a elibera sumele de bani pentru cheltuirea lor în spaţiul privat?

În funcţie de tipul de teorie macroeconomică invocată, amîndouă soluţiile pot fi luate ca politici pro-dezvoltare. În ambele cazuri vorbim despre o expansiune a economiei, dar, pe cînd, în primul caz, guvernarea ar urmări creşterea cheltuielilor publice, în al doilea, aceste cheltuieli trebuie reduse.

Teoria keynesiană susţine prima măsură; guvernele, însă, mizează pe a doua. 

Iar consecinţele acestei alegeri sînt deja clare. Cam toată lumea este acum de acord că înăsprirea fiscală a cauzat economiilor dezvoltate pierderea a 5-10 procente din creşterea PIB-ului, din 2010 şi pînă acum. Iar tot ce a însemnat cîştig din producţie şi venit a fost pierdut. În plus, din cauză că austeritatea fiscală a înăbuşit creşterea economică, sarcina de a reduce deficitul bugetar şi datoria naţională ca pondere în PIB a devenit mult mai grea. Reducerea cheltuielilor publice s-a dovedit a nu avea un efect benefic asupra reducerii deficitului, pentru că această manevră a redus, în acelaşi timp, şi puterea economică. Iar acest fapt ar fi trebuit să fie un argument solid. Dar nu s-a întîmplat aşa. Unii economişti susţin că guvernele s-au confruntat cu un echilibru de risc în 2010: reducînd deficitul ar fi putut încetini creşterea economică; dar neangajîndu-se să o facă, au înrăutăţit întreaga situaţie.

Se spunea că remediul keynesian ar fi ignorat efectul politicilor fiscale asupra aşteptărilor. Astfel, dacă opinia publică era înclinată să creadă că cea mai bună măsură era reducerea deficitului, dacă permiteai deficitului să crească s-ar fi anulat oricare dintre efectele sperate.  Dacă aşteptările erau ca taxele să crească pentru a putea „plăti“ mai apoi cheltuielile suplimentare, atît persoanele fizice, cît şi companiile şi-ar fi mărit fondul de economii. Temîndu-se că guvernele nu-şi vor plăti datoriile, pieţele de obligaţiuni au început să perceapă rate punitive pentru împrumuturi. Iar aici este schepsisul: angajîndu-se pe drumul înăspririi fiscalităţii, miniştrii de Finanţe şi-au deschis o portiţă pentru alte relaxări fiscale. Proclamînd „virtutea fiscală“ n-au făcut decît să practice viciul fiscal. Prin această scăpare s-ar fi putut crea o iluzie a fiscalităţii, în care se reducea, de fapt, mai puţin decît se promitea. Iar acest lucru este, de fapt, exact ceea ce majoritatea ministerelor au şi făcut.  

Asta este doar o parte a încurcăturilor care pot surveni la nivel macroeconomic. Odată ce speranţele şi credinţele sînt introduse în economie, după cum este de aşteptat să se întîmple, rezultatul politicilor fiscale devine incert. Prea multe depind de ceea ce oamenii cred că se va petrece. În jargonul economiştilor, rezultatele politicilor sînt „dependente de model“. 

Laureat al premiului Nobel pentru economie, Paul Krugman vorbeşte cu dispreţ despre acea „zînă a încrederii“ – afirmaţia conform căreia politica fiscală ar trebui să fie un sprijin pentru pieţele de acţiuni. Dar să descoperi că aceste politici au înrăutăţit lucrurile nu înseamnă neapărat că au existat şi alt gen de politici mai bune. Succesul real al unei politici depinde atît de efecte, cît şi de aşteptările pe care le are publicul de la aceste politici. Însă întrebarea rămasă fără răspuns este motivul pentru care publicul are mereu aşteptări eronate. 

Dacă politica fiscală trece printr-o perioadă de majoră bîlbîială, la fel se va întîmpla şi cu politica monetară. Băncile centrale au încercat să evite „Zîna încrederii“ tipărind bani – asta înseamnă că, tehnic, au cumpărat acţiuni guvernamentale de pe pieţele secundare. Era de aşteptat ca aceşti bani suplimentari să se infiltreze prin economie, accelerîndu-i ritmul. Banca Central-Europeană a început cu un program de cumpărare de astfel de acţiuni în valoare de 1,1 trilioane de dolari ca să evite dreptul de veto al Germaniei asupra expansiunii fiscale. Dar efectele aşa-numitei „relaxări cantitative“ depind foarte mult de aşteptări. Dacă infuzia de bani în afaceri va spori încrederea în sistem, se va cheltui mai mult. Dacă însă nu există această încredere, va exista tendinţa de a „ţine banii la ciorap“. 

Rezultatele relaxării cantitative în Statele Unite şi Marea Britanie au fost echivoce. Ce-i drept, guvernele pot să facă rost de bani cu atît mai ieftin cu cît producţia scade. Dar băncile nu au împrumutat mai departe acei bani puşi la dispoziţie, pe de o parte pentru că i-au folosit pentru a-şi plăti propriile datorii, iar pe de alta pentru că cererea de împrumuturi a scăzut.

Principalul efect pozitiv al acestei relaxări cantitative l-au avut preţurile activelor – în special cele financiare. Dar mai multă avere pentru cei bogaţi nu generează neapărat mărirea puterii de cumpărare. Creează o creştere inegală care ameninţă să devină o „bulă economică“ ce ar putea genera apariţia unui nou

financiar. 

Aşa că acum intrăm într-o perioadă post-criză, fără a avea o structură viabilă a ceea ce ar trebui să însemne o politică corectă la nivel macro, o politică ce ar ajuta fie la relansare, fie la o viitoare prevenţie a unor asemenea situaţii de criză. Marile speranţe vin dinspre o mai bună reglementare financiară care ar stopa excesul de creditare. Dar, cînd vorbim despre „exces“, la ce ne referim, de fapt? Vor continua băncile centrale să ţintească inflaţia cu 2%? Sau ar trebui să se bazeze pe ţintirea venitului nominal? Cum ar trebui să fie noua regulă fiscală şi cum ar trebui aplicată aceasta în zona euro? 

Economiştii se întreabă dacă pieţele economice sînt sau nu stabile. Ca adept al lui Keynes, cred cu toată convingerea că pieţele economice trebuie stabilizate prin politici. Dar adepţii lui Keynes au de înfruntat acel adevăr incomod conform căruia o politică stabilă de succes poate depinde de comunitatea de afacerişti care au aşteptări keynesiene. Au nevoie ca „Zîna încrederii“ să fie de partea lor.  

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie şi profesor emerit de economie politică la Universitatea Warwick.

© Project Syndicate, 2015 -

traducere de Stela GIURGEANU  

implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.

Adevarul.ro

image
Cea mai terifiantă armă a dacilor. A băgat spaima în romani și i-a forțat să-și modifice echipamentul militar
Cea mai de temut armă folosită de războinici daci a fost, fără îndoială, falx-ul, spun specialiștii. Era vorba despre o armă cu o lamă curbă care putea ajunge și la un metru lungime, mânuită de luptători profesioniști de elită. Falx-ul în mâinile potrivite făcea ravagii în rândurile inamicului.
image
Alimentația uimitoare a celor mai de temut războinici ai antichității. Alimentul minune consumat de spartani, gladiatori, celți și daci
Printre cei mai renumiți dar și de temut luptători ai antichității erau în mare parte vegetarieni, sau cel mult lacto-vegetarieni, cu un consum ocazional de carne. Cel puțin asta arată noile cercetări, mai ales pe rămășițele gladiatorilor din arenele romane.
image
Explicațiile unui psiholog privind riscurile dormitului în paturi separate în cuplu
Somnul alături de persoana iubită poate aduce o multitudine de beneficii, în timp ce dormitul în paturi separate poate duce la o distanțare în relația de cuplu atrage atenția psihologul Iulia Barca.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.