În faţa terorii: Europa federală

13 aprilie 2016
În faţa terorii: Europa federală jpeg

Ofensiva terorii trezește UE la o realitate amară: șubrezenia formei fără fond, în fața ofensivelor jihadistă și putinistă. Totalitarismele expansioniste nu fac decît să exploateze viciile unei construcții neterminate. Îi lăsăm să arunce în aer șandramaua și să ne întoarcă în anii ’30 sau desăvîrșim un vis frumos? În fața agresiunii, cred că Europa are o singură șansă durabilă: pasul spre federalism. Împotriva fanatismului și a forței, o singură armă: întoarcerea la idealul european.

Sutele de extremiști de dreapta care au năvălit, duminică, 27 martie, la locul de reculegere din centrul Bruxelles-ului sînt avertismentul a ceea ce poate urma în Europa: recrudescența extremei drepte. Repet obsesiv, de multă vreme: extremismul jihadist deschide calea extremei drepte. După cum ne-a învățat Gide, „toate lucrurile sînt deja spuse; dar, cum nimeni nu ascultă, trebuie să o iei mereu de la capăt“. Și cînd vorbesc de extremă dreapta nu mă refer la ceea ce sînt acum Alternativa pentru Germania, Frontul Național sau Noua Alianță Flamandă, ci la ceea ce pot ele să devină sau, și mai rău, la ceea ce e pe cale să răbufnească la dreapta lor.

Replierea identitară spre na­țio­na­lismul protector e o tendință naturală cînd Europa se iluzionează că toate crizele vor trece de la sine. „Laissez faire, laissez passer“ rămîne singurul crez al celor incapabili să viseze și să trudească pentru viitorul proiectului european. Experimentul a eșuat încă din vremea falimentarei gestionări a crizei financiare. Acolo e rădăcina tuturor relelor.

Bruxelles, scria în 1999 Tony Judt, e „metafora a tot ceea ce poate merge prost într-un oraș modern“. Blocajul din trafic, blocajul instituțional, blocajul în fața terorii – capitala Europei este simbolul unui faliment, oricît de trist e, pentru unii, să acceptăm asta. În fața evidenței, unii ridică garduri, alții amenință că-și iau jucăriile și pleacă. Fiecare se închide în casă, așteptînd să treacă potopul. Unii, de pildă, glumesc… mioritic: „România e sigură, pentru că nu contează“. Ba bine că nu: pentru niște dezaxați, contează fiecare potențială victimă.

Din păcate, europenii de azi par să fi uitat un avertisment mereu actual, al ultimului mare președinte american, Ronald Reagan: „Libertatea nu este niciodată la mai mult de o generație distanță de dispariție. Nu o transmitem, prin sînge, copiilor noștri. Trebuie luptat pentru ea, trebuie protejată și transmisă lor, pentru ca ei să facă la fel. Dacă nu, ne vom petrece amurgul vieții povestindu-le copiilor și nepoților noștri cum era, cîndva, în Statele Unite, pe vremea cînd oamenii erau liberi“.

În Europa, bunicii încă povestesc nepoților cum a fost în al Doilea Război Mondial. În Europa, părinții povestesc copiilor cum a fost în comunism. În Europa rănilor abia închise, dar necicatrizate încă, libertatea se confruntă cu o amenințare fără precedent în ultimele decenii. Pentru că Europa Unită, ca proiect de pace și prosperitate, stă să se prăbușească în fața demonilor vremii noastre. În ordinea cauzalității: terorismul, frica și naționalismul. Toate alimentate de criza de viziunea unor conducători depășiți de amploarea provocărilor.

Suma erorilor lor este eșecul european. Contabilizăm crize și morți. Putem mai mult? Ne mai animă vreun alt crez decît Scapă cine poate? Nu cred în viabilitatea soluției individuale ori naționale în Europa de azi. Dacă e să se împlinească, de pildă, profeția lui Chateaubriand, atunci asta ne privește pe toți: „Franţa, cea mai matură dintre naţiunile actuale, se va duce probabil cea dintîi“. Alții, mai înțelepți, au atras de mult atenția: în satul global, nu e posibil ca fiecare casă să fie cu incendiul ei.

Ce-i de făcut? Soluțiile vin din esența democrației: schimbarea liderilor pe­ri­mați și adecvarea deciziilor politice la a­gen­da cetățeanului. Cred că Germania și CDU îi pot mulțumi, cu inima împăcată, la tot mai necesara despărțire, dnei Merkel pentru bilanțul încă dominant pozitiv al deceniului guvernării sale. Cred că SPD se poate salva, devenind mai degrabă pro-european decît pro-rus, dacă rupe ștafeta păcătoasă preluată de Sigmar de la Schroeder. Iar Franța merită, cu siguranță, mai mult decît o alegere imposibilă între Hollande, Sarkozy și Le Pen, ori SUA între Trump și Hillary Clinton. E vremea mutațiilor profunde în democrațiile funcționale ale lumii, unde cetățenii pot fi cheia acestei evoluții.

Europa are nevoie urgentă de o nouă generație de lideri, capabili să insufle unei jumătăți de miliard de oameni încrederea că locul lor, în siguranță și condiții decente, este într-o Europă Unită îndeajuns de puternică să nu facă pași înapoi și să nu-și trădeze menirea.

Iar Europa nu poate fi sigură și prosperă decît dacă se redefinește ca proiect de securitate și de integrare aprofundată. Sîntem în fața unei opțiuni categorice: înapoi, în bezna istoriei, ori spre o Europă federală, căreia statele membre să-i transfere prerogative încă păstrate cu o gelozie toxică. În fața amenințării comune, singurul răspuns viabil e cel unitar.

Horia Blidaru este consilier politic la Par­­lamentul European.

Foto: wikimedia commons

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Diferența dintre zahărul vanilat și zahărul vanilinat. Motivul pentru care au culori diferite
În pragul sărbătorilor căutăm cele mai bune arome pentru desertul special pe care vrem să îl pregătim. Iar atunci când mergem la cumpărături nu lipsește de pe listă zaharul vanilat. Ajunși acasă observăm, însă, că am achiziționat zahăr vanilinat.
image
În interiorul „celui mai scump superiaht din lume“, în valoare de 4,2 miliarde de euro. Este acoperit în aur și os de T-rex FOTO
Iahtul este de peste trei ori mai scump decât cel considerat al doilea ca valoare din lume.
image
Japoneza îndrăgostită de România: „Sunt o româncuță din Extremul Orient. Aici am învățat să fiu fericită” VIDEO
Povestea lui Ayako Funatsu, unul dintre expații din țara noastră, reprezintă una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste pe care un străin o poate face României

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic