„Imaginea umană s-a uniformizat“ – interviu cu Adina NANU

Publicat în Dilema Veche nr. 598 din 30 iulie - 5 august 2015
„Imaginea umană s a uniformizat“ – interviu cu Adina NANU jpeg

Costumul maschează şi dezvăluie totodată entitatea umană, întruchipînd de-a lungul istoriei emblema unei civilizaţii şi marca diferenţelor care o animă. Adina Nanu cercetează de o jumătate de veac acest fenomen în universalitatea lui manifestă, indiferent de spaţiul geografic, epoci sau mentalităţile consecvente, prin studii integrate în cărţi scrise cu o cuceritoare pasiune. Muzeul colecţionarului Adina Nanu e deschis gratuit la cererea vizitatorilor şi ne invită să-i călcăm pragul. E în acelaşi timp un laborator de explorare, cînd nu e itinerat în spaţii expoziţionale – prilejuind un mereu inedit, surprinzător, parcurs al comentariilor conferenţiarului. Recentul matineu duminical de la Teatrul Naţional Bucureşti ne-a introdus, prin discursul nefabricat, pigmentat cu umor, într-o lume unde cultura, arta şi chiar biograficul şi-au dat întîlnire. Între arta imaginii publice, costumul, ceea ce ne îmbracă – această „a doua piele“, cum îl numeşte Adina Nanu –, şi imaginarul creaţiei artistice, conexiunile sînt revelatorii. 

Pornind de la istoria artelor vizuale, după ce aţi publicat monografii despre mari pictori renascentişti şi importanţi artişti români, relevînd o formaţie polivalentă, v-aţi concentrat asupra unei discipline abordată, nu doar la noi, mai cu seamă de practicieni, oamenii de teatru, şi creatorii de modă – cu o geneză comună şi o finalitate simetrică –, spectacolul. Ce v-a făcut să treceţi de la artele majore la costum, care e considerat cel mult o artă minoră? 

Nu a fost o coborîre, ci doar o schimbare de perspectivă; nu un salt mortal, ci o alunecare lină de la artele plastice la cele decorative, diferenţa dintre ele fiind doar gradul de utilitate practică. În copilărie mă travesteam în eroii poveştilor, în Tarzan sau Aladdin, şi mă pictam cu rujul de buze al mamei şi cu pastă de dinţi, iar joaca a continuat mereu pe alte planuri. 

După ce am absolvit Institutul de Arte Plastice, unde am urmat cursuri de pictură, gravură, modelaj etc., am fost aleasă să slujesc în catedra de Istoria Artei pentru că aveam note bune, ştiam limbi străine şi urmasem în paralel Facultatea de Litere, unde George Oprescu preda istoria artei, iar Tudor Vianu – estetica. Faptul de a vorbi tinerilor despre capodoperele lumii a fost pentru mine un refugiu în anii în care în creaţia plastică se impunea „realismul socialist“. Am descoperit pe parcurs că imaginea umană, nu numai cea din tablouri, de pe scenă sau de pe podiumul prezentărilor de modă, dar şi cea de pe stradă, trebuie văzută, descifrată şi cîntărită cu aceeaşi măsură ca şi opera de artă cea mai vestită. 

De atunci am dat importanţa cuvenită „imaginii umane“, care, după prima piele dată de Dumnezeu, formează o „a doua piele“, creată de om pentru a se înfăţişa semenilor şi a le vorbi fără cuvinte. De aceea i-am dat un loc însemnat în istoria artelor vizuale, la începutul schimbărilor care marchează trecerea de la un stil la altul, de pildă de la gotic la Renaştere sau de la modernism la postmodernism. Anul acesta s-au împlinit 50 ani de cînd am ţinut la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti primul curs despre costum, pe care continui să-l explorez şi să-l interpretez şi azi cu aceeaşi plăcere ca la început. 

Această „a doua piele“ despre care vorbiţi este un produs al civilizaţiei, frumosul în perspectivă fenomenologică, poţi face chiar abstracţie de cel ce o îmbracă, fiindcă prin formă, materialele compoziţiei, percepţia vizual-tactilă ori conotaţia simbolică subzistă ca atare, obiect prin sine livrat contemplării. Unic însă în prezenţa personajului implicat, conferindu-i identitate expresivă. 

Vă referiţi la costumele care formează colecţia mea? E adevărat că pe manechine ele apar doar ca un înveliş fără figură. Eliberate de personalitatea umană, de expresia feţei care în realitate e prima care atrage atenţia, costumele pot fi mai lesne analizate cu aceleaşi mijloace ca şi picturile şi sculpturile din muzee. Orice imagine umană este alcătuită din desen, care trasează contururi, delimitează dimensiuni şi proporţii, din

care modelează silueta la fel ca pe o sculptură şi, prin înfruntarea albului şi negrului, creează efecte dramatice, din

, care impresionează cel mai direct pe privitori, stîrnind senzaţii şi sentimente, pe cînd

veşmintelor acţionează asupra simţurilor, fie direct, ca pipăitul, fie de la distanţă, ca văzul sau auzul, dar antrenînd întotdeauna toate simţurile.

În faţa unui manechin imobil, vizitatorul colecţiei poate fi mai uşor atras să se concentreze asupra acestor mijloace de expresie artistică şi poate fi iniţiat, fără să-şi dea prea bine seama, în comunicarea cu orice imagine. În viteza cu care trăim acum, accesînd cu nerăbdare adresele computerului sau ale tabletei, schimbînd posturile televizorului, tineretul nu mai ştie ce e meditaţia asupra unui mesaj pe care creatorul lui l-a compus prin concentrarea întregii lui fiinţe timp îndelungat şi care cere timp şi concentrare pentru a fi primit în dar. 

De fapt, e vorba de o păcăleală: la o expoziţie de haine orice vizitator intră relaxat, fără crisparea în faţa artei moderne pe care nu ştie dacă o va pricepe, apoi ascultă poveştile mele mai în glumă, mai în serios, şi se pomeneşte asimilînd teoriile fundamentale asupra artelor – care pot fi găsite în cartea

După ce am predat o viaţă întreagă doar studenţilor, viitori creatori, m-am gîndit la formarea publicului receptor şi am scris cărţi pentru şcoala generală – de care nu scapă nimeni –, cum e cea de educaţie artistică pentru clasa a XI-a, care are ca scop tocmai antrenarea concentrării cu toată fiinţa asupra imaginii vizuale. 

Prin cercetările aplicate iniţiaţi o şcoală sui generis, un laborator-atelier, al cunoaşterii şi empatiei, în respectul valorilor, chiar şi sub formă de loisir, spiritul ludic făcînd parte din ecuaţie… 

Colecţia mea e atrăgătoare prin piesele autentice, care au fiecare povestea lor. Eu nu sînt un colecţionar obişnuit, care cumpără ieftin şi vinde scump, ci lucrez doar de plăcere. La început am alcătuit primele ansambluri ca exemple de compoziţie, ca material didactic, cu ce aveam în casă şi am găsit pe la rude şi prieteni. Au fost apoi prinşi în joacă prietenii prietenilor, care au descoperit şi continuă să-mi aducă obiecte vechi, pentru care nu mai au loc, oferindu-mi-le cu aceleaşi cuvinte: „Copiii mei aruncă tot, eu nu mă îndur…“. Şi cum de obicei nu se ştie decît provenienţa de la bunica sau bunicul, fiecare dar este o provocare, iar studierea piesei din punct de vedere al stilului epocii, al atmosferei culturale şi al modei în care se înscrie mă pasionează ca un mic roman poliţist, în a cărui desfăşurare îi invit şi pe studenţi sau pe vizitatori să mă urmeze. Partea a doua a jocului este plasarea costumului, a pălăriei sau a pantofilor într-un ansamblu armonios, apoi aşezarea lui în expunere la locul cuvenit, ca să se potrivească forma şi culoarea cu ce e în jur. 

Pentru a demonstra evoluţia imaginii umane de la 1850 (de cînd datează cele mai vechi piese din colecţie) şi pînă azi, odată cu suita stilurilor care s-au succedat, am recreat în jurul fiecărui grup de manechine ambientul de epocă, prin piese de mobilier, oglinzi, lămpi etc. Este ceea ce numesc „a treia piele“, alcătuită din obiectele uzuale ale căminului, care te face să te simţi ocrotit, „acasă“. 

Asamblarea este de fiecare dată o compoziţie inedită, fie că e vorba de asortarea hainelor între ele sau de cea a omului cu mediul său. Aici s-ar potrivi termenul „instalaţie“ din arta modernă. 

Asta am încercat să arăt şi în expoziţia de la Teatrul Naţional, „Pledoarie pentru pălărie“, unde ceea ce acoperă capul apărea în fiecare epocă integrat unui ansamblu vestimentar coerent, privit ca un exponent al mentalităţii, al culturii şi gustului, dar şi al relaţiilor sociale şi al prejudecăţilor vremii. În încheiere, criza actuală era ilustrată prin bonetele tricotate cu care bărbaţii şi femeile s-au ferit de frig în iarna trecută şi care, prin comparaţie cu trecutul, îşi revelau modestia şi lipsa de imaginaţie. 

Educaţie artistică obligatorie 

Elementul originar se pierde în negura vremii, îl reconstituim din fragmente disparate, speculate indefinit, în vreme ce kitsch-ul dobîndeşte cu timpul valoare, se înscrie în circuitul modei ca şi în teatrul experimental. Decoruri din reciclabile, costume confecţionate din sticle de plastic sau deşeurile societăţii de consum, de pildă, perisabilul îmbrăcînd personaje arhetipale într-o mizanscenă a derizoriului autodistructiv. 

Trăim o vreme în care kitsch-ul domneşte oficial în imaginea umană, pe toate straturile ei, inclusiv pielea cu care ne naştem şi care este acoperită de tatuaje, machiaje şi picturi care au ajuns şi o joacă pentru copii. În trecut, vîrfurile societăţii, regii şi reginele, apoi actorii de pe scene, erau îmbrăcaţi, coafaţi şi potriviţi pînă în cele mai mici detalii de creatori profesionişti, regina Marie Antoinette – de Rose Bertin, curtea Franţei sub Napoleon al III-lea – de Worth etc. Astăzi această compoziţie expresivă, atît de importantă pentru locul fiecărui om în colectivitatea sa, este lăsată la voia întîmplării, practicată de fiecare om pe propria persoană, de nepricepuţi, rareori de talentaţi, în cel mai bun caz ca o artă de amatori. Oamenii obişnuiţi îşi cumpără azi o haină, mîine un pantalon, doar la nuntă o ţinută întreagă de-a gata. Moda era înainte lansată de reviste sau văzută pe scenă sau în filme, iar lumea o urma în turmă. De cînd comunicarea instantanee prin telefoane şi Internet a cuprins tot globul, şi imaginea umană s-a uniformizat – costum clasic la slujbă, în activităţi oficiale, blugi şi tricou ca ţinută relaxată. 

Noii paşi făcuţi de omenire pe calea democratizării au şters – aparent – deosebirile de clasă, altădată atît de drastic afişate prin costum. Adresîndu-se cumpărătorilor de rînd, neiniţiaţi în artele vizuale, producătorii au lansat pe piaţă noutatea cea mai accesibilă, „dezasortarea“, asamblarea unor piese cît mai disparate. Efectul este dezastruos, de zgomot în loc de melodie. Noroc că, aşa cum spunea Cocteau, „moda este ceea ce se demodează“ şi sper să apuc să văd sfîrşitul celei actuale. Ce e de făcut? Mă mir mereu (mai ales în jalbele pe care le trimit de cîte ori se schimbă conducerea Ministerului Învăţămîntului) cum de nu se extinde educaţia artistică vizuală în domeniul imaginii umane, ceea ce i-ar interesa fără îndoială pe toţi elevii, nu numai pe olimpici, făcîndu-i mai atrăgători. 

Se publică multe ghiduri de manipulare despre cum să te îmbraci pentru a avea succes la interviuri, în afaceri, în amor, toate cu reţete infailibile, dar fără explicaţii, fără intenţia de a dezvolta discernămîntul şi personalitatea cititorului. Singura soluţie rămîne numai educaţia artistică obligatorie. 

În viziunea dvs., tema costumului e, într-o pregnantă abordare antropologică, un generos motiv pentru sondarea ansamblului mijloacelor de comunicare interumane. Pentru că a pune întrebări fundamentale constituie deja un privilegiu, privilegiul descoperirii. Pregătiţi noi expoziţii/lucrări? 

Viitoarea expoziţie va fi a 20-a, cifră rotundă. Fiecare din expunerile trecute a avut altă temă, legată de spaţiul-gazdă, evocări ale curţii regale la Muzeul Naţional de Artă, la Palatul Cotroceni sau la Peleş, a vieţii Capitalei la Muzeul de Istorie sau reprezentative pentru specificul nostru naţional la Veneţia sau Budapesta. Următoarea expoziţie se va numi „Nunţi şi botezuri bucureştene“. 

Colecţia a ajuns, de fapt, un muzeu în toată puterea cuvîntului, găzduit în adăpostul antiatomic al Universităţii particulare de studii economice ARTIFEX, printr-o dragoste de artă ieşită din comun a celor care conduc instituţia. De altfel, şi sălile de clasă, şi coridoarele sînt împodobite cu picturi de Viorel Mărgineanu, revărsări de culoare şi optimism. În cele cinci săli ale buncărului, în care stilurile şi modele sînt evocate în ordine cronologică, se încrucişează şi se împletesc, de fapt, multe drumuri pe care vizitatorul este invitat să le parcurgă pe rînd, urmărind cîte o poveste, ca de pildă, „Portul popular din sat la curtea regală şi înapoi“, „El şi ea către unisex“, „Eternele dantele“ şi aşa mai departe. Sper ca din fiecare drum să iasă, cîndva, şi cîte o carte.

a consemnat Valentin DUMITRESCU  

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

protest casa de pensii iasi foto bns jpeg
Cine va mai calcula pensiile românilor? Sindicatele avertizează că sistemul riscă să rămână fără specialiști
Sistemul public de pensii riscă să se confrunte cu un deficit tot mai mare de personal calificat, iar acest lucru ar putea duce la întârzieri în stabilirea și recalcularea pensiilor, erori administrative și dificultăți în soluționarea contestațiilor.
SEP CCR ILUSTRATIE 15 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Voluntari mai așteaptă statutul de municipiu. CCR amână până în decembrie decizia cerută de Nicușor Dan
CCR a amânat pentru 16 decembrie pronunțarea asupra sesizării depuse de președintele Nicușor Dan privind legea prin care orașul Voluntari, din județul Ilfov, ar urma să fie declarat municipiu.
podul crimeea jpg
Ucraina susține că a lovit Podul Crimeei fără Starlink, cu un sistem propriu de comunicații prin satelit
Ucraina nu s-a bazat pe rețelele Starlink și Starshield ale companiei SpaceX în atacul asupra Podului Crimeei din 17 noiembrie, ci pe un sistem propriu de comunicații, scrie publicația britanică The Times, citând un ofițer ucrainean implicat în planificarea operațiunii.
cutremur seism romania harta shutterstock 2122729157 jpg
Un nou cutremur puternic după seismul din Vrancea? Ce este „dubletul seismic” și cât de mare e riscul
Cel mai puternic cutremur înregistrat în România în acest an, seismul de 5,7 grade produs în Vrancea, a reaprins temerile legate de activitatea seismică din zonă.
carcase de porc la abator shutterstock 1231006252 jpg
Cât timp va putea fi vândută carnea de porc ca proaspătă. Schimbările propuse de Ministerul Agriculturii
Carnea proaspătă de porc refrigerată ar putea avea un termen de valabilitate de cel mult opt zile de la sacrificare, iar cea care a fost congelată nu ar mai putea fi vândută ulterior ca refrigerată. Sunt câteva dintre regulile prevăzute într-un proiect de ordin publicat de Ministerul Agriculturii.
spirometrie jpg
Cum se depistează bronhopneumopatia obstructivă cronică, numită şi boala fumătorului
Tusea care nu mai trece, oboseala la efort sau senzația de lipsă de aer nu ar trebui ignorate. Societatea Română de Pneumologie încurajează persoanele care se confruntă cu astfel de simptome să meargă la medic pentru o evaluare a sănătății plămânilor.
inchisoare istock jpg
O pedeapsă cu închisoarea, deși a fost micșorată poate fi totuși exagerat de mare, ilegal de mare
Un inculpat primește 13 ani și 6 luni de închisoare, contestă sentința, iar în apel pedeapsa scade la 5 ani. La prima vedere, situația lui s-a îmbunătățit...
trump xi jinping jpg
Xi Jinping încalcă protocolul și îl întâmpină personal pe Donald Trump la sosirea în China
Președintele Chinei, Xi Jinping, a făcut miercuri o excepție de la protocolul diplomatic și l-a întâmpinat personal pe omologul său american, Donald Trump, la aeroportul din Shenzhen.
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, închis temporar
Începând din data de 17 noiembrie 2026, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare își închide temporar porțile pentru vizitare, ca urmare a demarării amplului proces de reabilitare, inițiat de Consiliul Județean Maramureș.