Ghiozdanul elevului şi raniţa soldatului

Publicat în Dilema Veche nr. 453 din 18-24 octombrie 2012
Bucurii uitate jpeg

Temele pentru acasă şi ghiozdanul atîrnă în spinarea elevului român ca raniţa unui soldat plecat pe frontul unui război mondial. Tone de exerciţii şi de compuneri, zeci de caiete, manuale, culegeri, lecturi suplimentare pun viaţa de şcolar, dar şi de părinte de şcolar, sub semnul unei confruntări majore, pe viaţă şi pe moarte.

Văd dimineaţa nenumăraţi copii, abia ieşiţi dintre mormanele cu jucării de pe covoarele grădiniţelor, îndreptîndu-se către şcoală cu geamantane enorme cărate în spinări fragile, şi mă întreb pentru ce examen academic se pregătesc. În comparaţie cu ei, studenţii sau doctoranzii, care-şi ţin bibliografiile în laptopuri sau biblioteci, iar notiţele, pe cîteva foi volante, par a fi ajuns în paradisul şcolar.

Aud zilnic părinţi care povestesc cum proiectele de la serviciu, cu miză majoră pentru carierele lor, devin fleacuri pe lîngă orele petrecute cu cel mic în pregătirea temelor: zece probleme la matematică, un rezumat sau o caracterizare de personaj la română, cîteva bătălii la istorie şi o listă nesfîrşită de rîuri şi afluenţi la geografie, un Past Perfect Tense la engleză şi un si conditionnel la franceză – iată cam ce ar trebui să rezolve, într-o singură zi, şcolarul român. Mai mult decît atît, manualele par a nu mai fi de ajuns pentru o pregătire onorabilă: încă din clasa întîi, băncile sau birourile elevilor sînt pline de culegeri, ghiduri, teste destinate efortului suplimentar. La o aşa pregătire pentru şcoală, îţi spui că rezultatele la examenele de clasa a VIII-a sau a XII-a ar trebui să fie pe măsură. Şi nu sînt.

Temele pentru acasă şi-au pierdut, de cîţiva ani buni, rosturile pedagogice pentru care au fost înfiinţate: stimularea efortului propriu, dar şi a responsabilităţii pentru propria formare, consolidarea informaţiilor primite la clasă, dezvoltarea creativităţii şi încurajarea iniţiativelor. Pe lîngă toate astea, tema pentru acasă ar trebui să ofere părinţilor şi profesorilor o oglindă reală a evoluţiei şcolare a elevului. În fapt, temele învăţăcelului român sînt multe, haotice, ineficiente. Nu pun întrebări, nu nasc curiozităţi, nu îndeamnă la căutări, nu stîrnesc dorinţa de a găsi răspunsuri. Ocupă, doar, tot timpul extraşcolar al copilului. Toate temele pentru acasă ale elevilor de gimnaziu şi de liceu seamănă a pagini cu bastonaşe, gîndite mai curînd ca o pedeapsă, decît ca un exerciţiu binefăcător. În plus, părinţii au rareori ocazia să le controleze, fie din cauza serviciului, fie pentru că sînt depăşiţi de dificultatea lor. Dascălii stau şi ei prost cu verificarea „lecţiilor“, pentru că programa şcolară e – vorba filmului – „complexă şi are multe aspecte“, iar timpul de la clasă este scurt. Pentru un elev care nu ţine pasul, din motive obiective – precaritatea condiţiilor de studiu de acasă, lipsa părinţilor sau sprijinul unui adult –, tema pentru acasă devine o povară de nedus, pe care o abandonează, fiindcă ea nu mai e de mult gîndită ca o recuperare, ca un ajutor, ca un stimulent. E dată la grămadă – şi pentru cei care ştiu, şi pentru cei care nu ştiu sau nu pot. Elevul cu dificultăţi de învăţare nu are nici o şansă în şcoala românească: nu e timp, dar nu sînt nici resurse pentru recuperarea lui. (Într-o vizită la Oxford, am văzut un orar făcut special pentru studenţii dislexici. Dislexicii noştri, mulţi dintre ei, abia dacă termină opt clase, încovoiaţi de complexe de inferioritate.)

Aşa stînd lucrurile, studiul individual propus de şcoală are toate şansele să-şi rateze obiectivele. Un elev cu foarte multe teme pentru acasă nu este un elev mai bine pregătit, ci doar un elev mai obosit şi mai puţin cooperant.

Maria Iordănescu este psiholog. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

barbat arestat jpeg
Femei violate în propria casă. Cazuri șocante trase la indigo în nordul Moldovei
Un tânăr de 24 de ani dintr-o comună din Botoșani a fost arestat preventiv pentru 30 de zile pentru că a intrat peste o femeie, în casă, și a violat-o. Cazul nu este singular.
Arme nucleare Rusia FOTO Shutterstock
Șansele Ucrainei de a se apăra împotriva unor potențiale arme nucleare tactice, potrivit unui expert militar
Forțele armate ucrainene s-ar putea apăra împotriva unor potențiale arme nucleare tactice pe care Rusia le-ar lansa asupra Ucrainei doar în anumite condiții, spune expertul militar Mihailo Samus.
Camera Deputaţilor FOTO Alexandru Dobre / Mediafax
Noi pomeni bugetare. Lista de beneficii pregătită de Coaliție
Coaliția a intrat într-o logică electorală, chiar dacă până la următoarele alegeri mai sunt doi ani, fiind dublate unele alocații, iar personalului bugetar fiindu-i pregătite noi beneficii.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.