Forme unice ale continuit─â╚Ťii ├«n spa╚Ťiu (1) ÔÇô Umberto Boccioni, 1913

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 923 din 16 ÔÇô 22 decembrie 2021
Forme unice ale continuit─â╚Ťii ├«n spa╚Ťiu (1) ÔÇô Umberto Boccioni, 1913 jpeg

├Än 1916, Umberto Boccioni cade de pe cal ┼či moare, ├«n timpul unui antrenament pe c├«mpul de lupt─â, la doar 34 de ani. Las─â ├«n urm─â o oper─â compus─â din picturi, sculpturi ┼či manifeste definitorii pentru mi╚Öcarea artistic─â italian─â ├«nchinat─â viitorului: futurismul.

Realizat─â de Boccioni ├«n 1913, sculptura Forme unice ale continuit─â┼úii ├«n spa┼úiu constituie o realizare emblematic─â at├«t pentru conceptele artistice ale mi╚Öc─ârii, c├«t ┼či pentru perioada care le-a generat. Titlul lucr─ârii (├«n limba italian─â, Forme uniche della continuit├á nello spazio) reprezint─â un metatext care d─â cheia de lectur─â a sculpturii, a┼ča cum preciza ├«nsu┼či autorul ├«n articolul s─âu din 1914, ÔÇ×Mi╚Öcarea absolut─â + Mi╚Öcarea relativ─â = DinamismÔÇť, unde delimiteaz─â net compusul format din ambient ┼či obiect de reprezent─ârile repetitive care sugereaz─â mi┼čcarea, foarte utilizate ├«n epoc─â; ba mai mult, le dispre╚Ťuie╚Öte, b─ânuind de stupiditate pe cei ce cred c─â repetarea m├«inilor, picioarelor, figurilor ar putea da seama de mi┼čcarea spa┼úial─â. ├Än 1878, Eadweard Muybridge realiza seria de fotografii ale unui cal ├«n mi┼čcare; ÔÇ×cronofotografiaÔÇŁ, posibil─â odat─â cu descoperirea stroboscopiei, a devenit pentru o vreme surs─â de inspira┼úie pentru Anton Giulio Bragaglia, autorul studiilor fotodinamice, dar ┼či pentru Balla, Carr├á ┼či chiar Boccioni ├«nsu┼či, ├«n perioada 1910-1911. Marcel Duchamp picteaz─â ├«n aceea┼či perioad─â celebrele tablouri cinetice ÔÇ×Nud cobor├«nd o scar─âÔÇŁ (1912) ┼či ÔÇ×Nud. T├«n─âr trist ├«ntr-un trenÔÇŁ (1911-1912), pe care le termin─â dup─â vizitarea expozi┼úiei futuriste de la galeria parizian─â Berheim-Jeune din februarie 1912.

Numai c─â, ├«n timp ce al┼úi arti┼čti persist─â ├«n reprezentarea cinetic─â repetitiv─â pentru a ilustra dinamismul (Carlo Carr├á picteaz─â C─âl─âre┼úul ro┼ču ├«n 1913), Boccioni ridic─â miza ├«n numele tuturor futuri┼čtilor, lans├«nd formula potrivit c─âreia ÔÇ×mi┼čcarea absolut─â + mi┼čcarea relativ─â = dinamismÔÇŁ. Ceea ce pentru fizica clasic─â este lipsit de noim─â, Boccioni inoveaz─â prin intermediul lirismului care mediaz─â rela┼úia ├«ntre greutate ┼či expansiune. G─âsim aici o interpretare artistic─â a teoriei relativit─â┼úii restr├«nse a lui Einstein, postulat─â ├«n 1905, care revizuie┼čte radical rela┼úiile cunoscute dintre mas─â ┼či energie, distan┼ú─â ┼či cantitate de mi┼čcare. Este de ├«n┼úeles de ce Boccioni simte c─â trebuie s─â revolu┼úioneze conceptele ├«nvechite, ba chiar ┼či pe cele mai recente cu privire la reprezent─âri. A┼ča cum un corp ├«n mi┼čcare este mai greu ┼či mai dens ├«n sensul mi┼čc─ârii la Einstein, tot astfel continuitatea dinamic─â genereaz─â forme unice la Boccioni, forme ┼či nu linii, care dau seama de a patra dimensiune ├«n pictur─â ┼či sculptur─â: forma dinamic─â.

Analiz├«nd sculptura Forme unice ale continuit─â┼úii ├«n spa┼úiu, putem observa c─â, ├«n primul r├«nd, este vorba de o reprezentare antropomorf─â. Propor┼úiile utilizate de Boccioni s├«nt mult mai adecvate corpului masculin dec├«t celui feminin (l─ârgimea umerilor este echivalentul a dou─â capete, ├«n─âl┼úimea total─â este de aproximativ ╚Öapte capete). Masa muscular─â sugerat─â este, indubitabil, masculin─â, la r├«ndul ei. Ceea ce-i lipse┼čte acestei siluete s├«nt bra┼úele.

Ciudat sau nu, formele unice ale continuit─â┼úii ├«n spa┼úiu definesc un cap, un tors, dou─â picioare ┼či at├«t. De ce silueta are doar deltoizi (bine reliefa┼úi), dar nu ┼či bicep┼či, tricep┼či, asem─ân├«ndu-se, din acest punct de vedere, cu celebra Victorie din Samothrace, sculptur─â iconic─â a artei clasice grece╚Öti, ironizat─â ├«n cuprinsul  manifestului futurismului din 1909, unde ÔÇ×o ma┼čin─â care rage de parc─â ar c─âl─âri o mitralier─â este mai frumoas─â dec├«t Victoria din SamothraceÔÇŁ? Elogiu al violen╚Ťei, textul polemic ├«nchin─â o od─â ora╚Öului ├«n expansiune, g─ârilor fumeg├«nde, ╚Öantierelor iluminate de proiectoare ╚Öi zg├«rie-norilor care schimb─â cu vitez─â fa╚Ťa noului secol. Manifestul lui Filippo Tommaso Marinetti poate fi ├«n┼úeles ├«n contextul urban ╚Öi tehnologic al vremii sale: Louis Renault ├«┼či deschide fabrica ├«n 1899, ├«n acela┼či an cu uzinele Fiat; ├«n 1908 apare ├«n Europa modelul Ford-T, primul automobil produs ├«n milioane de exemplare, iar ora╚Öele b─âtr├«nului continent ├«ncep s─â puf─âie, s─â fumege, s─â fluiere ┼či s─â se gr─âbeasc─â ├«n ritmul noii tehnologii. Apare metroul ╚Öi ariile urbane se l─ârgesc semnificativ, ├«nglob├«nd ora╚Öele-satelit, iar popula╚Ťia urban─â cre╚Öte considerabil.

Totu╚Öi, cum se explic─â faptul c─â, de┼či Victoria din Samothrace este privit─â de futuri╚Öti ca exponent─â a unei arte ╚Öi a unor epoci perimate, menite refuzului, abandonului ┼či uit─ârii, Umberto Boccioni avea ├«n studioul s─âu un mulaj al acestei statui? Oare nu ne ├«nconjur─âm de lucruri pe care le iubim, care au o ├«nsemn─âtate aparte pentru existen╚Ťa noastr─â, ba mai mult, au chiar capacitatea de a ne inspira? Vom vedea ├«n articolul urm─âtor modul ├«n care capodopera artei antice a influen╚Ťat emblematica sculptur─â futurist─â ce ├«ncerca s─â o nege, cu vehemen╚Ťa ╚Öi vioiciunea unui t├«n─âr rebel ce ├«╚Öi contest─â p─ârin╚Ťii care l-au ajutat s─â devin─â ceea ce este.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ╚Öi Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure╚Öti.

Foto: Victoria din Samothrace

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.