Expansionismul monetar american

Publicat în Dilema Veche nr. 386 din 7 - 13 iulie 2011
Expansionismul monetar american jpeg

Declara┼úia pre┼čedintelui Obama, conform c─âreia, dac─â forul legislativ american nu m─âre┼čte pragul de ├«ndatorare al bugetului, atunci ┼úara poate intra ├«n incapacitate de plat─â, a produs o mare bucurie pe multe meleaguri ale planetei, dar mai ales ├«n China ┼či Rom├ónia. O agen┼úie de rating chinezeasc─â s-a gr─âbit s─â scad─â cota┼úia pentru SUA, ca ┼či cum ei ar face regulile ├«n finan┼úele lumii. Despre ai no┼čtri, ce s─â mai vorbim! Au ├«nceput, din nou, s─â-┼či ┼čopteasc─â ├«n barb─â cu aerul bine cunoscut al celor care ┼čtiu ei ce spun: ÔÇ×Eee, vede┼úi?... Tot China o s─â ├«nving─â!... ┼×tiam noi!...ÔÇť 

Comunistoizii chinezi ┼či rom├óni s-au bucurat prea devreme. Declara┼úia amintit─â nu poate fi judecat─â dec├«t ca un mijloc de presiune ├«n politica intern─â pentru a continua, ├«n exterior, ceea ce numim expansionismul monetar american ┼či sus┼úinerea prin moned─â a rolului de unic─â superputere planetar─â al Americii. 

Dolarul american este arma principal─â. Politica monetar─â interna┼úional─â american─â nu a sem─ânat niciodat─â ┼či nu seam─ân─â nici azi cu a unui stat obi┼čnuit, mai mult sau mai pu┼úin ├«ntins teritorial. Politica monetar─â a fost ├«n permanen┼ú─â una expansionist─â, obligat─â s─â sus┼úin─â colosul politic ┼či militar care a fost ┼či este America. O politic─â a banului expansionist─â, acomodativ─â ┼či foarte ofensiv─â ÔÇô am putea spune. Mai ales dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial, America a impus, ca putere ├«nving─âtoare, definitiv, dolarul ca moned─â de rezerv─â interna┼úional─â.  

Cu dolari s-au reconstruit Europa ┼či Japonia, dar ┼či multe alte ┼ú─âri ┼či zone geografice ale lumii. ├Än acela┼či timp, teritorii ├«ntregi au fost obligate sau au cedat de bun─âvoie securitatea militar─â pentru dolari americani. ├Än aceast─â perioad─â putem discuta despre euro-dolari, petro-dolari ┼č.a.m.d. Beneficiind de cea mai mare rezerv─â de aur din lume, America a tip─ârit mul┼úi dolari dup─â 1945 deoarece fiecare gest de politic─â extern─â economic─â sau militar─â trebuia sus┼úinut cu bani. Dup─â 1971, recunoa┼čterea convertibilit─â┼úii ├«n aur a acestor sume uria┼če nu a mai putut fi sus┼úinut─â. America a renun┼úat la convertibilitatea ├«n aur a dolarului, intr├«nd ├«ntr-o nou─â epoc─â, din punct de vedere monetar ÔÇô aceea a banilor discre┼úionari sau a banilor ieftini. Ma┼čina de tip─ârit a B─âncii centrale americane merge azi ├«nainte, baz├«ndu-se pe trei mari atuuri pe care i le ofer─â imperiul: putere militar─â ┼či economic─â; ├«ncredere bazat─â pe competitivitate ┼či inova┼úie; responsabilitate politic─â ┼či social─â.  

America de┼úine, prin dolari, controlul a 70% dintre fluxurile financiare interna┼úionale. Orice decizie de politic─â economic─â luat─â la Washinghton put├«nd influen┼úa aproape orice col┼ú al lumii. C├«nd discut─âm despre America, dezbaterea despre criz─â ÔÇô dac─â este vorba de interven┼úionism sau liberalism ├«n economie ÔÇô devine dintr-odat─â fals─â. Imperiul nu st─â s─â m─âsoare cantitatea de bani din circula┼úie ┼či nici s─â vad─â dac─â poate tip─âri mai mult sau mai pu┼úin.  

Statul american este cel care ├«┼či asum─â politic conducerea na┼úiunii, expansiunea economic─â, bun─âstarea ┼či stabilitatea cet─â┼úenilor s─âi. America a decretat, nu ├«nt├«mpl─âtor, c─â ├«n ultima perioad─â ├«ntregi zone geografice s├«nt de un interes maxim pentru ea.  

Ca ┼či multe din celelalte crize, ┼či cea din 2007 a venit dinspre America, deoarece a┼ča era ┼či firesc. Finan┼úele lumii se desf─â┼čoar─â prin intermediul multina┼úionalelor financiare americane. Sigur, vom spune c─â sistemul nu func┼úioneaz─â corect ┼či c─â cineva este tic─âlos. Da, este posibil, numai c─â aceasta este lumea ├«n care ne mi┼čc─âm. America tip─âre┼čte bani, ┼či pentru ea legile economice se manifest─â ┼či se aplic─â altfel. America face legile.  

Sistemul Monetar Interna┼úional actual este un haos de monede, cursuri de schimb, reguli de conduit─â, ├«n care numai de┼úin─âtorul de dolari poate s─â se bucure de stabilitate. Aceasta este leg─âtura cu imperiul. Dac─â pentru cele mai multe ┼ú─âri infla┼úia este inamicul public num─ârul 1, acest fapt nu este valabil ┼či pentru America. Motivul este faptul c─â dolarul este moneda cea mai c─âutat─â, tranzac┼úionat─â ┼či tezaurizat─â, astfel c─â problemele Americii se externalizeaz─â extrem de rapid. Dolarul este mai simplu, mai rapid ┼či cu efecte mai puternice dec├«t bomba atomic─â. Cine ar fi putut inventa o arm─â cu care s─â bombardezi toat─â planeta, ├«n acela┼či timp, f─âr─â s─â produci victime? 

Infla┼úia planetar─â este mecanismul prin care se redistribuie veniturile la nivel global. ├Än acest context, a discuta acum, cu ocazia evenimentelor ultimilor ani, despre o criz─â a Americii sau, mai mult, a lumii capitaliste mi se pare un demers f─âr─â sens.  

Una dintre cele mai n─âstru┼čnice idei, pe care o tot v─âd enun┼úat─â prin diferite medii populate de tot felul de oameni este aceea c─â America ar avea deficite mari (mai ales cel comercial) ┼či c─â, deci, problemele nu s├«nt departe. Cum s─â aib─â deficit o ┼úar─â care tip─âre┼čte banii lumii? Este ca ┼či cum vecinul meu s-ar l─âuda c─â m─â are dator, iar eu a┼č avea acas─â o tiparni┼ú─â de fabricat bani. Interesant!?! 

Masa monetar─â ├«n circula┼úie a crescut permanent,  dolarul primind o ├«nc─ârc─âtur─â politic─â ┼či militar─â extrem de pronun┼úat─â. Pentru americani, moneda este altceva dec├«t pentru noi. Economi┼čtii austrieci (Ludwig von Mises) s├«nt ├«mpotriva folosirii ├«n acest fel a monedei. Pentru ei, ca ┼či pentru noi, moneda este un instrument care trebuie supravegheat atent ca circula┼úie ┼či emisiune, pentru a nu provoca dezechilibre. De aceea se p─âc─âtuie┼čte mult ├«n judec─â┼úi atunci c├«nd se vorbe┼čte chiar ┼či despre criz─â. Criza noastr─â nu seam─ân─â cu a lor, de┼či at├«t a noastr─â, c├«t ┼či a lor au aceea┼či cauz─â.  

Nu exager─âm dac─â spunem c─â aceast─â criz─â financiar─â reprezint─â o plat─â (contrapresta┼úie) planetar─â pentru evitarea unui Al Treilea R─âzboi Mondial. America nu cedeaz─â nici un centimetru ┼či nici un cent. Totul ├«nseamn─â expansiune, fie c─â este vorba despre expansiune terestr─â sau, mai nou, expansiune ├«n spa┼úiul cosmic. Unii economi┼čti spun, ├«n mod fals, c─â dac─â elementul de discre┼úionaritate din bani este mare, atunci este pus─â sub semnul ├«ndoielii acceptabilitatea. Pentru America, aceast─â aser┼úiune nu are nici o valabilitate. De mult timp dolarul american nu mai este o simpl─â moned─â. Azi, este o arm─â ├«ntr-un arsenal de alte arme care se sus┼úin reciproc.  

Principiile economiei, ├«nv─â┼úate de noi acas─â sau la ┼čcoal─â, nu-┼či mai au locul ├«ntr-o asemenea ecua┼úie. Echilibrul mondial ┼či pacea mondial─â pe care le asigur─â America trebuie pl─âtite ├«ntr-un fel. Ma┼čin─âria infla┼úiei planetare a dolarului lucreaz─â t─âind zilnic nota de plat─â a unui pr├«nz la care ne-am a┼čezat cu to┼úii ├«n pace.  

Azi, etalonul dolarului nu mai este nici aurul (de┼či America continu─â s─â fie cel mai mare de┼úin─âtor de aur din lume) ┼či nici alte bunuri. Azi, etalonul, baza dolarului, este ├«ncrederea ├«n America, ├«n puterea sa militar─â, tehnologic─â ┼či de competitivitate. 

Se spune adesea c─â banii ieftini creeaz─â o economie a iluziei. S─â fie chiar a┼ča? S─â fie o iluzie faptul c─â omul a plecat ├«n cosmos? Sau poate fi iluzie faptul c─â durata de via┼ú─â a unui om era, acum 2000 de ani, 30 de ani, iar acum a ajuns la 80 de ani? S─â fie o iluzie c─â din acest imens interval de timp, pe care-l avem acum la dispozi┼úie, peste 2/3 ├«l petrecem ├«n favoarea noastr─â ca indivizi. S─â fie o iluzie tehnologiile de comunica┼úie ┼či circula┼úie moderne? Sau poate c─â tot o iluzie este libertatea de circula┼úie ┼či de exprimare? Omul modern, mai demn ┼či mai sigur pe sine, nu este o iluzie.  

America a g├«ndit politica monetar─â a┼ča cum a g├«ndit ┼či celelalte politici: ├«n dinamic─â, ├«n expansiune, inovativ─â ┼či eficace.  

Alan Greenspan a fost criticat de multe ori pentru reducerea ratei dob├«nzii de politic─â monetar─â, uit├«ndu-se contextul istoric ├«n care s-a ├«nt├«mplat acest lucru. La ├«nceputul anilor 2000, ┼úara avea nevoie de bani pentru a-┼či sus┼úine marea expansiune ├«n exterior, de dup─â ├«ncheierea R─âzboiului Rece. Dup─â evenimentele din septembrie 2001 s-a ├«nceput r─âzboiul ├«mpotriva terorismului, astfel ├«nc├«t aceast─â nou─â etap─â trebuia sus┼úinut─â. Dac─â ne vom ├«ntreba ce caut─â America ├«n Irak, atunci vom ajunge s─â ne ├«ntreb─âm ┼či ce a c─âutat Cristofor Columb ├«n America. ├Äntreb─ârile pot s─â-┼či piard─â sensul atunci c├«nd se scrie istorie. De fapt, ar fi foarte u┼čor dac─â am uita c─â r─âzboiul dintre Orient ┼či Occident dureaz─â de 2500 de ani. Cine nu ┼čtie asta ├«┼či explic─â, ├«ntr-adev─âr, cu greutate interven┼úia american─â ├«n Afganistan ┼či Irak. Sigur c─â politica banilor ieftini ├«ntr-o ┼úar─â atrage dup─â sine redistribuiri de avu┼úie ├«n acea ┼úar─â, dup─â cum o politic─â global─â a banilor ieftini atrage dup─â sine redistribuiri globale de avu┼úie.  

A┼č spune deja c─â nu mai conteaz─â cantitatea de dolari, c├«t calitatea lor. Or, calitatea lor este bun─â, at├«t timp c├«t America r─âm├«ne ├«n fruntea lumii, din punct de vedere al competitivit─â┼úii ┼či tehnologiilor. Pentru America nu echilibrele s├«nt prioritatea, ci inovarea, nu stabilitatea, ci expansiunea. O alt─â lume cu alte reguli.  

Pentru a ne fi mai u┼čor ├«n economie trebuie s─â ├«n┼úelegem politica. Toate m─âsurile luate de America dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial au fost acelea ale unei puteri ├«nving─âtoare, care se confrunt─â cu noile provoc─âri impuse pe arena interna┼úional─â de competi┼úia cu URSS ┼či cu lumea comunist─â. Toate gesturile sale politice au stat sub acest semn: de la criza rachetelor din Cuba, r─âzboiul din Coreea, Vietnam sau interven┼úiile militare din America de Sud, Iugoslavia, Orientul Mijlociu. Mai ales dup─â crizele petroliere din 1973-1974 ┼či 1978-1979, lumea occidental─â ┼či-a dat seama c─â, ├«ntr-o lume a petrolului, nu poate sta la m├«na statelor arabe exportatoare de petrol (OPEC).  

Politica sa monetar─â nu poate sem─âna cu nimic din politicile monetare ale altor state mai mici, pentru simplul motiv c─â aceasta este politica monetar─â a unui hegemon, adic─â o ┼úar─â care nu respect─â regulile, ci construie┼čte reguli. Numai plec├«nd de la aceste l─âmuriri vom ├«n┼úelege mai bine mecanismul de transfer al efectelor crizelor financiare ├«n lumea prezent─â.  

John Adams, pre┼čedintele SUA ├«ntre anii 1797 ┼či 1801, a spus c─â s├«nt dou─â modalit─â┼úi de cucerire ┼či subjugare a unei na┼úiuni. Una este prin sabie ┼či cealalt─â este prin ├«ndatorare. Este un mecanism extrem de simplu, care-l scute┼čte pe hegemonul modern de implicare direct─â ┼či gestiune a unor spa┼úii extrem de ├«ntinse geografic. Prin bani, gira┼úi ┼či condu┼či de Fondul Monetar Interna┼úional, se realizeaz─â o ocupare subtil─â, cu costuri minime. Hegemonul modern impune condi┼úii din ce ├«n ce mai stricte pe plan interna┼úional la ├«mprumuturi, iar calificativele agen┼úiilor specializate ierarhizeaz─â ┼ú─âri ┼či teritorii . 

Cu ocazia acestei crize, majoritatea statelor lumii au redeschis discu┼úiile cu America ┼či Fondul Monetar Interna┼úional. Banii primi┼úi de la FMI au fost folosi┼úi pentru recapitalizarea sistemelor bancare, astfel ├«nc├«t s─â se evite falimente care s─â fi putut pr─âbu┼či ├«ntreg sistemul economic. Uneori, FMI merge p├«n─â acolo ├«nc├«t impune adoptarea unor seturi ├«ntregi de legi ├«ntr-o zon─â economico-financiar─â. Nu degeaba reprezentan┼úii fondului s├«nt primi┼úi, oriunde ar merge pe glob, ca veritabili agen┼úi ai unei puteri str─âine, care se implic─â ├«n cursul unor economii ┼či societ─â┼úi pe care, uneori, nici nu le cunosc foarte bine.  Prin bani, America ┼či Fondul Monetar Interna┼úional impun, uneori, condi┼úii foarte stricte, cum s├«nt ├«nghe┼úarea salariilor, majorarea taxelor ┼či impozitelor, disponibiliz─âri de salaria┼úi, p─âstrarea unui deficit bugetar ├«n limite extrem de mici. Prin tot ceea ce face, America demonstreaz─â c─â banii ┼či sistemul bancar s├«nt doar instrumente, ┼či nu scopuri ├«n sine.  

Dorel Dumitru Chiri┼úescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu-Jiu. ├Än 2010 a publicat cartea A treia Rom─â. Despre capitalism, America ┼či criza din 2007, Editura Academic─â Br├óncu┼či.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
C├«t de repede se petrecea totul, f─âr─â s─â analizezi, f─âr─â s─â-╚Ťi pui ├«ntreb─âri, f─âr─â s─â te g├«nde╚Öti la un viitor, erau ca ni╚Öte fire care se ├«n╚Öir─â, apoi se de╚Öir─â, ca o lum├«nare care se aprinde undeva ├«n noapte, arde ├«nt├«i viu, apoi mocnit ╚Öi se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ┼čtin┼úific─â, devotament fa┼ú─â de documentarea monumentelor ┼či a vie┼úii religioase care le-a modelat ┼či care s-a modelat, de-a lungul timpului, ├«n jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul ╚Öi Cartea c─âr╚Ťilor
Nu ╚Ötiu s─â se fi publicat la noi, p├«n─â acum, o asemenea panoram─â a edi╚Ťiilor tip─ârite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian ╚Öi ├«n mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
├Än mul╚Ťime
Oamenii prezen╚Ťi erau anima╚Ťi de entuziasm, dar de unul mai bl├«nd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un b─ârbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plomb─â ╚Öi a ajuns la urgen╚Ť─â direct ├«n opera╚Ťie, pentru c─â a ├«nghi╚Ťit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie lev─ân╚Ťic─â iasomie trandafir jpeg
Oh salvie lev─ân╚Ťic─â iasomie trandafir
La ├«nceput, l-am ├«nt├«lnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, ├«n Amfiteatrul ÔÇ×B─âlcescuÔÇť.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, ÔÇ×miciÔÇŁ bucurii
Bucuria trece dincolo de tine ╚Öi o-mp─ârt─â╚Öe╚Öti, involuntar ├«n general, ╚Öi celorlal╚Ťi.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile┬áau fost proiectate ÔÇô cum altfel? ÔÇô pentru posteritate, dar ca o voce┬áde dincolo de morm├«nt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mul╚Ťi americani au murit ├«neca╚Ťi cu l─âptuci dec├«t mu╚Öca╚Ťi de ╚Öerpi ╚Öi de crocodili, combinat.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Speran╚Ťa moare ultima?
Mereu m-am ├«ntrebat dac─â speran╚Ťa care poate aduce cu sine un soi de idealism ├«n a privi lucrurile din jurul t─âu folose╚Öte ├«ntr-adev─âr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga na╚Ťiuni ├«ntregi nu s├«nt o inven╚Ťie modern─â ÔÇô dup─â cum afirm─â psihiatrul Boris Cyrulnik, ├«n cea mai recent─â carte a sa, ap─ârut─â luna trecut─â la editura Odile Jacob.
Andr├ę Scrima: Ziua una ┼či a opta jpeg
Andr├ę Scrima: Ziua una ┼či a opta
Lumina Pa┼čtilor: pe cea vizibil─â ├«n biserici ┼či pe str─âzi, ucrainenii nu ┼či-au putut-o ├«ng─âdui; pe cea spiritual─â, religia patriarhului Kiril o insult─â, o sufoc─â.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esen╚Ťial al asprelor sale vremuri ╚Öi, prin revolta contra absurdului, aproape un m─ârturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarb─â verde ╚Öi obligativit─â╚Ťi
Avem tendin╚Ťa s─â ne complic─âm pu╚Ťinele zile libere. S─â le ├«ncadr─âm ├«n sisteme, s─â le trat─âm ca pe unele de lucru ├«n alt domeniu: cel al┬áleisure-ului, al┬áentertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastr─â de la o demonstra╚Ťie?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
├Än locul garajului a ap─ârut un parc, la fel de lipsit de imagina╚Ťie din punct de vedere urban ca ╚Öi lamele de blocuri din spatele unit─â╚Ťii militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza sp─âl─âtoriei de steaguri.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Ce caută americanul în Europa?
├Ämi dau seama c─â avem de toate aici, pe b─âtr├«nul nostru continent, micul nostru paradis terestru, c─â este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile ╚Öi c─â mi-ar trebui vreo cinci vie╚Ťi ca s─â v─âd ╚Öi s─â tr─âiesc tot.
E cool să postești jpeg
Discursul populist (sau cine mănîncă poporul?)
Prin compătimire, le este indus oamenilor un sentiment de victimizare care, mai apoi, este zgîndărit, pînă la transmutarea acestuia în furie.
Despre via╚Ťa filosofului  Un scenariu inactual jpeg
Despre via╚Ťa filosofului. Un scenariu inactual
├Än cazul filosofilor, aten╚Ťia cu care le este citit─â ╚Öi judecat─â biografia este mai mare dec├«t ├«n cazul scriitorilor sau pictorilor.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Roua învierii
Din prospe╚Ťimea natural─â a dimine╚Ťii, roua trece ├«n registrul auroral al vie╚Ťii spirituale, care are nevoie de speran╚Ťa eficace a ├«nceputurilor ╚Öi a re├«nnoirii.
Zizi și neantul jpeg
Educa╚Ťie religioas─â
├Än copil─ârie nu ╚Ötiam ce se serbeaz─â de Pa╚Öti. ╚śtiam c─â se vopsesc ou─â ro╚Öii ╚Öi chiar, mai t├«rziu, c─â vine Iepura╚Öul.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Au apărut: artist multimedia, barista și expert în prăjirea cafelei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.