Evaluări "de amorul artei"

Publicat în Dilema Veche nr. 484 din 23-29 mai 2013
Bucurii uitate jpeg

Încerc, de cînd „moda evaluărilor naţionale“ a ţinut prima pagină a tuturor reformelor din învăţămînt, să le găsesc rostul: an de an se anunţă tot mai multe examene, evaluări, testări, sau simulări ale lor şi nu pricep care le-ar fi scopul: ce se întîmplă cu rezultatele obţinute de copii şi tineri? Folosesc cuiva? În afara presei, care reuşeşte să alimenteze pagini întregi cu „dezastrul din învăţămînt“, cu tineri care se sinucid pentru că n-au luat BAC-ul sau cu miniştri perplecşi în faţa notelor, cifrele nu reuşesc să stimuleze nici o acţiune.

Guvernanţii noştri ciulesc urechile şi fac ochii mari doar în faţa cifrelor de la rating-uri, exit-poll-uri sau sondaje de vot. Sînt singurele în stare să-i scoată din letargie şi să declanşeze campanii de îmbunătăţire a imaginii: mai două sticle de bere şi doi mici în nordul ţării – unde influenţa partidului este mică –, mai cîţiva lei în plus pensionarilor – electoratul fidel –, mai o reducere de TVA la pîine, pentru întreg poporul.

Doar cifrele din învăţămînt nu reuşesc să îngrijoreze pe nimeni: constatările de pe teren nu par să aibă nici un efect asupra şcolii româneşti. A crescut numărul cazurilor de violenţă în şcoli. Au crescut cazurile de abandon şcolar sau numărul de absenţe. Reclamaţiile împotriva dascălilor incompetenţi sau abuzivi se ţin lanţ. Toate acestea sînt motive serioase de îngrijorare, care ar trebui să-i scoată din amorţeală pe dascăli, pe inspectori şi pe miniştri, şi să-i pună la treabă: cercetări, studii, analize, comparaţii, dar, mai ales, soluţii.

Revenind la evaluări, rezultatele lor nu par a trezi interesul nimănui, deşi ele ar putea furniza informaţii extrem de interesante pentru multe categorii sociale: părinţi, educatori, autori de manuale, comisii de realizare a curriculum-ului şcolar, edituri, universitari etc.

Iată un exemplu: s-au observat, de-a lungul timpului, rezultate extrem de slabe la limba română. Exerciţiile propuse, raportate la programa şcolară de profil, nu sînt dificile. Cu alte cuvinte, un elev care învaţă poate lua examenul. Copiii nu învaţă, notele lor sînt din ce în ce mai mici, limbajul lor – tot mai rudimentar. Şi asta se întîmplă de ani buni. Există cumva vreo analiză pe obiectivele şi standardele propuse pentru orele de română? S-a încercat cumva ajustarea programei la lipsurile reale ale elevilor, dar şi la interesele şi preocupările lor? Se întreabă cineva de ce copiii – mulţi dintre ei cu o inteligenţă normală şi cu condiţii de trai rezonabile – au dificultăţi în a asimila materia anilor primari? De ce maladia plagiatelor bîntuie şi băncile gimnaziale?

Ceea ce vreau să spun este că evaluările naţionale ar putea declanşa paşi serioşi spre reforma profundă, eficientă a învăţămîntului. De acolo, din rezultatele lor ar putea ieşi un program de revizuire a tuturor obiectivelor şcolare: manuale, curricula, pregătirea dascălului, racordarea sistemului la nevoile pe termen mediu şi lung ale societăţii etc. Evaluările naţionale ar trebui să declanşeze ample discuţii şi analize despre ce are de acumulat în şcoală elevul român. Ce cunoştinţe, ce deprinderi i-ar putea fi de folos? Ce competenţe minime ar trebui să le fie asigurate celor care sînt viitorul ţării?

Poate că, astfel, căpătăm răspunsuri la două întrebări de mare actualitate: 1. De ce patru milioane de români nu-şi caută un loc de muncă? (cifră extrasă din analizele INS) şi 2. De ce şcoala nu numai că nu apare printre instituţiile publice în care românii au încredere, dar nici măcar nu este inclusă ca posibil răspuns?

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.