Dumnezeu şi femeia în Iran

Publicat în Dilema Veche nr. 453 din 18-24 octombrie 2012
Dumnezeu şi femeia în Iran jpeg

Bunica mea a fost una dintre primele femei care au studiat matematica şi fizica la Universitatea din Viena. Cînd a absolvit, în 1905, universitatea i-a acordat cea mai mare distincţie existentă la acea dată, un inel gravat cu iniţialele împăratului. Dar, cum pînă atunci nici o femeie nu primise acest titlu de onoare, împăratul Franz Joseph a refuzat să-i dăruiască premiul.

După mai bine de un secol, în prezent am putea spune că am depăşit prejudecata cum că femeile nu pot accede în orice domeniu al studiilor superioare pe care şi l-ar dori. Şi tocmai în acest context ne perturbă ştirea că mai bine de 30 de universităţi din Iran au interzis accesul femeilor la peste 70 de cursuri, pornind de la inginerie, fizică nucleară sau automatică şi ajungînd la literatura engleză, arheologie şi afaceri. Potrivit avocatului iranian Shirin Ebadi, porta-vocea drepturilor umane şi deţinător al Premiului Nobel pentru pace, aceste restricţii fac parte din politica guvernamentală de a limita posibilităţile femeilor de a se desprinde de casă.

Interdicţiile poartă şi o notă de ironie avînd în vedere faptul că, potrivit UNESCO, în facultăţile din Iran, mai mult decît oriunde în lume, printre studenţi predomină femeile. Anul trecut statisticile arătau că 60% dintre absolvenţi sînt femei, multe dintre acestea reuşind în discipline considerate tradiţional ca aparţinînd bărbaţilor – cum ar fi ingineria.

Probabil tocmai succesul pe care îl au femeile în facultăţi – şi rolul pe care l-ar avea o femeie educată în societate, rol care ar contraveni teocraţiei iraniene – a făcut ca Guvernul să pună oprelişti acestei tendinţe. Acum, femei ca Noushin, o studentă din Esfahan care a povestit postului BBC cum şi-a dorit să devină inginer mecanic, sînt puse în imposibilitatea de a-şi atinge ţelurile, în ciuda notelor mari pe care le-au avut la admitere.

Unii consideră că ideea egalităţii dintre sexe reprezintă un punct de vedere particular şi că noi, vesticii, n-ar trebui să ne impunem valorile unor culturi diferite de a noastră. Este adevărat că textele islamice susţin în diferite rînduri superioritatea bărbaţilor. Dar acelaşi lucru îl găsim şi în textele iudaice sau creştine; iar dreptul la educaţie, fără discriminare, este garantat prin mai multe declaraţii şi convenţii internaţionale, cum ar fi chiar Declaraţia Universală a Drepturilor Umane, la care au aderat aproape toate ţările, inclusiv Iranul.

Discriminarea femeilor este însă doar o parte a unui tipar mai larg al părtinirii la nivel oficial în Iran, un tipar din care fac parte şi cei care nu sînt nici musulmani, nici membrii ai uneia dintre cele trei minorităţi religioase recunoscute de către Constituţia Iranului: zoroastrianismul, iudaismul şi creştinismul. De exemplu, ca să te poţi înscrie la facultate, trebuie să-ţi declari apartenenţa religioasă la una dintre cele patru religii. Ateii, agnosticii sau membrii ai comunităţii Bahai din Iran nu sînt acceptaţi.

Imaginaţi-vă acum reacţia pe care aţi avea-o dacă cineva ar încerca să scuze discriminarea rasială, argumentînd că nu este bine să impui acest lucru unei culturi diferite. De fapt, am avut de-a face cu această „cultură“, timp de mai mulţi ani, în unele părţi ale Statelor Unite, cînd se presupunea că afro-americanii trebuie să călătorească în spatele autobuzelor, să meargă la şcoli diferite, la spitale şi chiar la universităţi separate. A fost „cultura“ apertheind-ului în Africa de Sud, care impunea oamenilor de culoare să trăiască separat de albi şi să aibă şanse reduse şi acces la o educaţie de slabă calitate. În alte cuvinte, era vorba de „cultura“ albilor care deţineau puterea în acele timpuri.

Acelaşi lucru se întîmplă în Iran. Conducătorii ţării sînt bărbaţi musulmani. Apelul liderului suprem, Ayatollah Ali Khamenei, în 2009, către „islamizarea“ universităţilor a condus la schimbarea cursurilor şi la înlocuirea unor academici de valoare de către figuri conservatoare. În urmă cu două luni, Khamenei a declarat că iranienii trebuie să revină la valorile tradiţionale şi să aibă mai mulţi copii – ceea ce, evident, are legătură mai mult cu stabilirea rolului femeii, decît cu importanţa natalităţii.

Sancţiunile internaţionale impuse în prezent Iranului se referă doar la împiedicarea regimului de a construi arme nucleare, fără a încerca să pună capăt discriminării femeilor şi celor pe motive religioase. Nu există boicoturi de anvergură în ceea ce priveşte universităţile din Iran, cum au existat de exemplu împotriva apertheid-ului din Africa de Sud. Pare că discriminarea sexuală şi religioasă nu este încă luată atît de în serios precum este discriminarea rasială sau etnică.

Probabil sîntem mai pregătiţi să acceptăm faptul că diferenţele biologice dintre bărbaţi şi femei sînt relevante pentru rolurile pe care le au în societate. Sînt multe diferenţe care nu ţin doar de natura fizică. Ar trebui să nu ne grăbim să tragem concluzia să dacă sînt mai mulţi bărbaţi ingineri decît femei, este vorba de o discriminare contra femeilor. Asta s-ar putea datora faptului că poate bărbaţii chiar îşi doresc mai mult decît femeile să devină ingineri.

Dar acest lucru e o cu totul altă poveste decît cea în care femeilor care vor să devină ingineri şi au calificările necesare li se ia dreptul de a urma această cale. Prin interzicerea explicită prin care femeile nu au voie să urmeze cursuri destinate doar bărbaţilor, Iranul face un pas indubitabil către discriminare rasială, care ar trebui condamnată la fel de ferm.

Peter Singer este profesor de bioetică la Universitatea Princeton. Printre cărţile sale se numără Animal Liberation, Practical Ethics, Rethinking Life and Death şi The Life You Can Save.

traducere de Stela GIURGEANU  

Copyright: Project Syndicate, 2012. 
www.project-syndicate.org  

Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.
Jilava Prison jpg
Răutatea și contextul de viață
Oamenii vinovați de ceva rău, cîți or fi ei, provin adeseori din rîndul celor buni.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Labirintul din tufișuri de tuia și-a deschis porțile pentru 78 de nudiști.
Zizi și neantul jpeg
Mentalități din alt film
Avem, oarecum, un obraz mai gros, ne-am învățat, de nevoie, să fim mai puțin sensibili în momente în care, de fapt, ar trebui să fim.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
M-aș muta din București, dar unde?
Mereu am urît cumva Bucureștiul, deși m-am străduit să-l iubesc, iar în ultimii ani, de cînd nu se întrevede nici o schimbare, l-am urît mai mult decît oricînd.
p 19 WC jpg
Ordinea morală a lumii
Ne place sau nu, chiar există și femei care nu vor să aibă copii. Ce se întîmplă dacă le obligi să ducă sarcina la termen și să dea naștere unui copil pe care nu-l doresc?
p 20 jpg jpg
„Cîntarea Cîntărilor” și tandrețea interpretării
În mijlocul unei istorii a poporului lui Dumnezeu aspru judecată, cu căderi și ridicări neîncetate, cu plîngeri și strigăte de speranță, pocăință, credință neclintită și întunecate lepădări stă un cîntec de dragoste care lovește pe cititor chiar în creștetul sufletului și al cărnii.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.