Seria de autor "André Scrima" la Editura Humanitas

Publicat în Dilema Veche nr. 99 din 8 Dec 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Anca Manolescu: Seria proiectată de Editura Humanitas va cuprinde, în şapte pînă la nouă volume, ansamblul textelor păstrate de "Fondul André Scrima" de la Colegiul "Noua Europă". Cînd grupul de editare, format din apropiaţi ai părintelui, s-a reunit la Colegiu, eu am propus o organizare tematică a ediţiei. Vlad Alexandrescu a ţinut să publice totuşi, în volum, scrierile din perioada de tinereţe bucureşteană a autorului. Parcurgînd acest prim volum, Antropologia apofatică, mi-am dat seama că, într-adevăr, în textele de tinereţe, André Scrima e deja, in nuce, întreg - aşa cum stă bine unui spiritual autentic -, prezent deja cu toate temele lui dominante, cu libertatea lui, cu pasiunea de a merge pe traseele tari ale cunoaşterii. A accede la mister - spune el acolo - nu înseamnă să ajungi undeva; înseamnă să intri în nemărginirea ţintei, să devii călător pe un drum infinit. Iată programul pe care l-a desfăşurat de-a lungul vieţii lui. În ce mă priveşte, am îngrijit un volum legat de una dintre temele-cheie ale lui André Scrima, o temă pe care el o considera definitorie pentru tipul de spiritualitate răsăriteană, sintetizîndu-i întrucîtva geniul, anume liturgica. Volumul, pe care l-am intitulat Biserica liturgică, cuprinde texte inedite: cursurile pe care, între 1970 şi 1974, el le-a dedicat, la Institutul superior de liturghie al unei universităţi din Liban, marilor cicluri liturgice bizantine. Interpretarea lui André Scrima îndreaptă înţelegerea spre ceea ce face caracterul specific al liturgicii: anume faptul că ea este cadrul, îndelung construit şi rafinat, pentru o experienţă de cunoaştere a Celui celebrat, de înaintare spre el, de unire cu el. Iar André Scrima îşi construieşte propriul comentariu ca pe un spaţiu capabil să dea loc sensurilor traseului liturgic. Cititorul este îndemnat să intre în spaţiul liturgicului, să-i perceapă articulaţiile, să înainteze în sensurile expuse de comentator pe temeiul datelor tradiţiei. Textele liturgice, bogat citate, puse ca repere ale acestui traseu, îşi exală astfel frumuseţea, consistenţa teologică, savoarea contemplativă. Al treilea volum lansat la Tîrgul de Carte, se numeşte O gîndire fără ţărmuri şi reuneşte lucrările colocviului dedicat lui André Scrima de către New Europe College în ianuarie 2004. Prieteni ai părintelui, veniţi din Franţa, Germania sau Taiwan, alături de cei din România, teologi şi filozofi, istorici ai religiilor şi ideilor, antropologi au făcut comunicări pe teme ce îi erau specifice ori apropiate părintelui, au vorbit despre stilul lui de interpretare şi de discurs, s-au reunit împrejurul lui şi, aş spune, în prezenţa lui, o prezenţă care e tot atît de vie după ce a trecut. Vlad Alexandrescu: Iniţial, proiectul meu a fost unul de arheologia ideilor, de a vedea anume ce luase cu el în valiză André Scrima, în 1956, cînd pleca din România - care era formaţia lui, care erau gîndurile lui, temele lui. Am fost surprins să descopăr sute de pagini scrise compact, cu straturi succesive de intervenţii, care documentau preocuparea sistematică de a elabora o antropologie apofatică, o lucrare de filosofie creştină scrisă dintr-o perspectivă răsăriteană, ortodoxă, care să depăşească cumva marile sinteze filosofico-teologice pe care le-au propus diverşi mari gînditori ai Apusului. El îi citează de pildă pe Toma din Aquino, pe Descartes şi Pascal. Mi-am dat repede seama cît de mari erau, încă de la început, exigenţele intelectuale ale lui André Scrima, care încheiase deja la acea dată un ciclu complet de studii în filosofie. Proiectul antropologiei apofatice a rămas neterminat. Manuscrisul este neterminat, dar unele din capitolele sale sînt încheiate. I se adaugă, în volumul de faţă, un jurnal de idei, care cuprinde gîndurile, notaţiile, reflecţiile lui Scrima din anii săi din România. Pe loc, mi s-a impus asemănarea între aceste cugetări şi cele, celebre, ale filosofului francez Blaise Pascal, rămase neterminate. Şi mi-am dat seama că în fond proiectul lui Scrima era un proiect esenţialmente pascalian, acela de a alcătui un discurs despre om, dintr-o perspectivă creştină. Spre deosebire însă de marele gînditor francez, care adoptase poziţiile dogmatice statornicite de grupul de la Port-Royal, situîndu-se într-o descendenţă de sorginte augustiniană, Scrima încerca să elaboreze o antropologie creştină pe bazele gîndirii ortodoxe. Efortul omului de a se gîndi pe sine nu duce ca la Pascal la o identificare cu suferinţa lui Iisus Hristos, ci mai departe, la o încercare de îndumnezeire, de theosis, în care conceptul principal este acela de Întrupare şi face posibilă gîndirea omului ca aflat înlăuntrul Divinităţii. Omul devine, în cuvintele lui Scrima, "punctul fizic şi metafizic de articulare a creatului cu Increatul", singura creatură purtătoare a Chipului lui Dumnezeu, a cărui interioritate de taină alcătuieşte astfel unitatea sa transcendentă naturii. Din perspectiva riguroasă pe care o adoptă Scrima, hrănită din marile izvoare ale gîndirii răsăritene, de la Grigore de Nyssa la Maxim Mărturisitorul, întreaga filosofie este conţinută ca un capitol al cristologiei. În legătură cu persoana Mîntuitorului, socotea el, au fost puse toate problemele naturii şi gîndirii umane. Teandria cristică este paradigma teandriei oricărei persoane create. Cele două firi în care, potrivit sinodului de la Calcedon, este cunoscut Hristos, "în chip neamestecat, neschimbat, neîmpărţit, nedespărţit", figurează totodată întîlnirea harului necreat şi al naturii în adîncurile fiinţei îndumnezeite. Dincolo de rigoarea surselor, am constatat de asemenea cît de adînc a legat André Scrima această încercare de antropologie apofatică de provocarea lumii moderne. Reflectînd asupra teocentrismului ontologic pe care îl socotea singura atitudine filosofică capabilă să restituie omului elementul dinamic, fecund, al misterului, să-l înscrie în tensiunea anagogică a cunoaşterii profunde, să-l readucă in patria, el socotea că ignorarea acestuia duce la tragedia "pierderii" chipului, sfîrşind în "despicarea unităţii paradoxale esenţiale făpturii". Efortul lui, extrem de ambiţios, dă măsura preocupărilor unui grup care este cunoscut astăzi sub numele de grupul de la Antim. Acei intelectuali ataşaţi Bisericii, reflecţiei religioase, credeau, în anii 1944-1956, că există în România un teren extraordinar de viu, de bogat, de plin de resurse spirituale şi intelectuale. Se va vedea în cel de-al doilea volum, aflat sub tipar la Editura Humanitas, Ortodoxia şi încercarea comunismului, că André Scrima a rămas întotdeauna credincios acestei convingeri şi grupului din care a plecat, ideilor acestuia, pe care a încercat să le ducă mai departe şi să le facă cunoscute în lume.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase de pe Transapuseana, cel mai scump drum din ţară. Primul tronson este aproape gata VIDEO
Primul tronson din drumul de 78 de kilometri, care face legătura între Aiud (Autostrada A10) şi zona Bucium – Abrud (DN 74), va fi recepționat în decembrie.
image
Schimbarea la față a Bisericii Ortodoxe Române: Aprobarea Sfintei Mucenițe Anticorupția
Sfântul Sinod a făcut publice măsurile pe care le ia pentru a combate corupția din cadrul Bisericii Ortodoxe. Preoții nu vor mai putea solicita și primi donații decât dacă acestea sunt de un real folos unităţilor bisericeşti, iar cei care vor fi prinși cu mită riscă excluderea din BOR.
image
Cât se pierde dintr-un porc viu după tăiere: Prețul real al unui kilogram de carne
Porcii „în viu” se vând cu prețuri cuprinse între 15 și chiar 25 lei/kg, însă puțini știu că după tăiere se pierde un procent uriaș din greutate, ceea ce face ca prețul să fie mult mai mare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic