Patimile culturii

Iosif ZOICA-TEIUŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 199 din 2 Dec 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- sau despre frumosul care se linişteşte în taina minţii - Cultura este făcută de aleşi; noi, ceilalţi, o putem descoperi, aprecia, ne putem bucura de ea, o putem iubi ori urî, uneori sîntem nevoiţi să o suportăm doar; în nici un caz însă nu ne este la îndemînă a o ignora (chiar dacă - ca să-l parafrazăm pe Octavian Paler - ultima vanitate a mediocrităţii este să recunoască că există lucruri care o depăşesc). Aşadar, cultura este (poate fi) natura noastră profundă, lucidă şi uimită, iar o viaţă lipsită de cultură, orice coeficient de comoditate dezvoltă, oricît de trepăduş se afişează, tot duce la o "desfăşurare şi un deznodămînt" şi oricît confort - se zice - aduce, nu este decît o jalnică şi "tristă minciună voioasă". Cultura (generală) este, în accepţiunea lui Tudor Vianu, o instrucţie mai mult sau mai puţin completă în legătură cu aspiraţiile noastre către valorile intelectuale şi care nu poate (n.n.) să nu ţină deloc seama de celelalte ţinte ale vieţii omeneşti, cum ar fi adîncimea morală sau cea estetică şi religioasă a omului. Altfel, cum am putea spune că "sintagmele" cele mai frumoase ale propriei culturi - atît cît ea există - se aliniază în mintea noastră, o îmbogăţesc şi îi aduc pacea, cum s-a întîmplat illo tempore cu Giacomo Leopardi, care, iată, atît de devreme, la optsprezece ani, s-a convertit, trecînd de la erudiţie la frumos?! Per a contrario, sîntem copleşiţi, striviţi şi fascinaţi de libertatea a şi anti culturală şi ne place, iată: "să ne exhibăm copios într-o oralitate locvace şi agresivă", în atitudini laşe, în producţii aşa-zis ştiinţifice, grosiere, intelectuale, caricaturale. Şi aşa am ajuns bezmetici şi nefericiţi, tocmai pentru că am făcut şi facem jocul acelora care vor să ne ex-culturalizeze şi să proclame desiderio non grata (?!) nevoia noastră de frumos şi idealizare. Omul de cultură (cît şi cel iubitor de cultură) trăieşte, este pasionat, pătimeşte în proximitatea întrebărilor pe care le provoacă, fără a renunţa la acea stare de vigilenţă menită să-i asigure clarul de gînd şi compania frumoaselor risipe. Mai mult, îşi îngăduie să privească materia trecătoare cu măsura veşniciei datorită privilegiului de a fi acceptat de paserea măiastră, despre care se spune că, odată "strecurată în lume", îi scoate la lumină pe toţi cei rătăciţi în hăţişuri, pentru ca, apoi, să tot cînte şi să se tot înalţe, niciodată pămîntescul nemaiatingîndu-l. Tocmai pentru că "predispoziţia ciclotimică" îi caracterizează pe toţi marii iubitori, creatori şi trăitori de frumos, din nevoia destinală de a se dărui şi mărturisi cu acele fragmente de gîndire inedite şi incitante, eminamente estetice şi morale; iar pasiunea (patima) lor pentru dilemele fundamentale este cu atît mai mirabilă, aşa încît: "orice om de cultură (iubitor de cultură) este o unicitate şi o singurătate; şi orice singurătate are cîteva picături de frumos şi bun aşezate în chivotul propriei pătimiri". Darul cultural - împărtăşirea culturii - este (poate fi) un demers menit să înfrunte, să "albească" conştiinţa morală de imagine (masca) şi să dea rost bun dinamicii vieţii; sau un act de gratitudine şi deferenţă, rezultatul unei colaborări de tipul maestru-discipol (duhovnic-ucenic), nevoia transcenderii convenţiei în epifanie; asta chiar dacă din cauza fiţoşilor şi lichelelor, adesea cultura bate în retragere şi se restrînge în gesturi simple şi în inimile celor capabili să îndure jarul metaniei. În fapt, cultura este însăşi viaţa în derulare, ea pecetluieşte indivizi şi neamuri şi îi "conectează" la ceea ce este "altfel". Pentru că veacul de om, în raport cu veacurile, se (pe)trece tare aproape "de graţia maternă a misterelor". Tocmai de aceea, pe calea culturii nimic nu este întîmplător şi, începînd de la "poarta" ei, totul are semnificaţie (iar cultura încrustată în taina minţii are rol apotropaic, ea tezaurizînd şi învăluind în eminenţă însuşi sufletul şi destinul individului, al neamului). Aşadar, cultura ne introduce (trebuie să ne introducă) şi "în perimetrul memoriei"; în cultură noi descoperim şi trăim aievea miracolul vieţii, miracol şi "proba de foc" în care "ne naştem elevaţiei şi ne-uitării"... Pr. Iosif Zoica-Teiuş este consilier cultural la Arhiepiscopia Ortodoxă din Alba Iulia.

41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.
Zizi și neantul jpeg
Mare, trenuri și geamantane
Senzația pe care o am călătorind cu trenul nu poate fi înlocuită cu nici o alta: poate și pentru că ești cu atîția oameni în preajmă, într-o lume mobilă, o lume care o reface, în mic, pe cea mare din exterior.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Numeroasele avertismente de furtună ale RO-Alert de săptămîna trecută, unul emis chiar în timpul spectacolului Rigoletto, de la Opera Națională din București, cînd pe scenă se auzea replica „Furtuna e aproape”, au provocat un val de glume și ironii.
Zizi și neantul jpeg
Veri și obiceiuri
Am mai fost parte a unor vizite ca din Enigma Otiliei în care erai „servit” fix cu așa ceva: dulceață într-un mic castron transparent, una-două lingurițe, cel mai des de cireșe amare, și apă într-un pahar trainic.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Un înger păzitor pentru fiecare – cum recuperăm anii ’90?
Pe vremea cînd lucram la o revistă cu pronunțate tente erotice care se vindea ca pîinea caldă, am cunoscut mai întîi un stripper, apoi un gigolo. Cu care m-am întîlnit pentru a scrie un reportaj.
p 19 WC jpg
Ce valoare mai au simbolurile naționale?
Există în România o serie de simboluri naționale care sînt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă cu siguranță extrem de puțin vizibile.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi înțeleasă nu atît ca limită, cît ca o condiție de posibilitate a cunoașterii.

Adevarul.ro

image
Reacţii după şedinţa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: „Arată ca un cadavru”
Desemnat în anii '90 cel mai sexy bărbat în viaţă de revista People, actorul Brad Pitt şi-a şocat fanii cu cea mai recentă şedinţă foto realizată pentru revista GQ, mai mulţi internauţi comentând că arată ca un cadavru.
image
Lacul căutat de zeci de mii de turişti pentru tratamente s-a colorat în roz. Explicaţiile cercetătorilor VIDEO
Pe lângă culoare, lacul emană şi un miros neplăcut. În fiecare an, aici vin zeci de mii de turişti la tratament. Specialiştii vin cu explicaţii.
image
CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.