Femeile cu hainele de cenuşă

Raluca BRODNER
Publicat în Dilema Veche nr. 183 din 13 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Le cunosc de şase ani. Pe unele le ştiu după nume, pe altele după fizionomie şi, chiar dacă sînt 30 la număr, par a fi o unică fiinţă topită în oasele şi sufletul fiecăreia dintre ele. S-au adaptat locului şi şi-au împletit sufletul pe crucea smereniei, asemenea iederei încleştate de secole în zidurile mănăstirii. E rînduială dumnezeiască se spune, aşa a fost de cînd lumea s-a zămislit şi aşa trebuie să fie pentru unii dintre noi. Pentru cei mai mulţi dintre mireni, femeile cu hainele de cenuşă sînt umbre aşternute pe feţele sfinţilor de pe pereţii mănăstirii, care par vii într-o zi neprihănită de vară caldă ori, spre seară, la apusul soarelui în culcuşul munţilor. Atunci e cel mai frumos. Atunci simţi că ai un suflet care se trezeşte de nu-ştiu-unde la auzul bătăilor de toacă, al clopotelor, armonizate cu dangătul prelung al tălăngilor de la grumazul vacilor venite de la păscut. Picătura de ecou divin se dizolvă în linişte desăvîrşită în oceanul de rezonanţe pămînteşti, se amestecă lent... o parte se picură în venele păcătoşilor care o cer atunci, pe moment, iar restul rămîne deoparte, de rezervă, la vreme de nevoie. Preaplina bunătate venită din înalturi e răsplătită de măicuţe după rînduială călugărească - cu slujbe adînci dimineaţa şi seara, post şi mănunchiuri de lumînări aşternute la picioarele sfinţilor. Cînd vine timpul, îşi găsesc tihna sufletului şi în muncă: la fîn, în grajduri la animale, pe ogoare, la prăşit, la dereticat în bucătării şi chilii, în grădinile cu trandafiri ori la stupine. Se adună grupuri-grupuri, ca nişte furnici, şi muncesc cot la cot, în soarele lui cuptor ori pe frig aprig, alături de oamenii din sat, veniţi să ajute la cele trebuincioase gospodăriei. Seara, cu trupurile stoarse se urmăresc una pe alta, în şir indian pînă în biserică, iar acolo se aşază la rugă, în mare taină şi linişte. De-abia după ce îşi pun fiecare în parte sufletele pe ştergare albe, cusute cu firul pocăinţei, drept mulţumire pentru ziua care s-a sfîrşit, surorile mai tinere le ajută pe cele îngreunate de bătrîneţe să se ridice şi pleacă. Încuie după ele uşa masivă din lemn, încinsă cu dantelării de fier. Îşi afundă şoşonii negri în colbul dalelor din curtea mănăstirii, spulberat de vîntul nopţii. În zilele ce urmează trebuie să vină iarăşi la rugăciune, că doar aşa vor ajunge să lase o urmă, chiar la propriu, în pavajul curţii, de-acum lustruit de-atîta umblătură. Cînd o măicuţă moare, i se face mormînt în spatele mănăstirii, sub o pătură de flori, să rămînă cît mai aproape de celelalte. O parte din suflet rămîne pe pămînt şi rîde din spatele frunzelor verzi-cerate ale iederei, din zidurile măcinate, şi ale florilor curţii. Numele ei este pomenit mereu şi drumul de dincolo îi este luminat de candele aprinse. Paşii îi rămîn pe dale şi nu de puţine ori se întîmplă ca o fată oarecare, venită să se călugărească, să-şi potrivească măsura piciorului în ei. După un timp, locul celei plecate este luat de cea venită. E o lege nescrisă. E o lege care se simte şi se îndeplineşte fără crîcnire. De strajă la porţile cerului "O mai ţii minte pe măicuţa Varvara? Cînd era domnişoară şi vă plimbaţi amîndouă pe drum, duminica? Avea părul lung, lung." Fetiţa de vreo nouă anişori îşi îndreaptă baticuţul roz pe frunte, nedumerită, dă din cap dezaprobator. Şi îşi mai netezeşte o dată rochiţa albă, de dantelă. Nu îşi aduce aminte de ce-i spune mama şi nici pe măicuţa tînără şi îmbrobodită de i se vede doar nasul, parcă nu şi-o poate închipui mergînd aşa, slobodă, pe drum, cu părul în bătaia vîntului. Ochii călugăriţei se înmoaie şi privesc în gol peste creştetul fetiţei. Tinereţea. Rămîne o vreme statuie cu gîndurile derulîndu-i-se dezordonat în minte ca într-un film franţuzesc. Le numără nervos pe mătănii, ca şi cum ar încerca să le fure trecutului pentru un prezent etern. Scîncetul pruncului din braţele mamei o face să tresară uşor. Micuţul plăpînd, adormit de lumina amiezii, prea puternică pentru firimiturile lui de ochişori, zăvorăşte definitiv între pleoape licărul stins, sfărîmat de genele femeii în negru. O primeşte înăuntrul lui căptuşit cu iţe de bunătate şi o transformă în lumină curată. Faţa micuţă, rotundă se preschimbă toată în zîmbet. Pe dată, chipul fraged şi senin îi redă măicuţei Varvara culoare în obraji, zîmbet smerit pe buze, mîna calmă, mulţumită, în sutană. În mănăstire, zumzetul vorbelor nu mai conteneşte. E sfîrşitul slujbei. Un bătrîn cu capul nins de flori de cireş îşi apleacă ochii miopi în palma zdrenţuită, să ia fărîmă de anafură. Cu mîna cealaltă îşi sprijină cîrja de faţa sfîntului Gheorghe şi îşi face cruce mare, evlavioasă, pe pieptul slab. "De-amu’, ce-o mai vrea Dumnezeu... Nu mai e mult nici pentru mine", şi se lasă înghiţit de lumina de la intrare, furişată pe uşa masivă de stejar. Maica Lucia Şi-a zidit viaţa între pereţii mănăstirii, de la 16 ani, de bunăvoie, din dragoste nemăsurată pentru Dumnezeu. Acum are cu mult peste vîrsta la care s-a călugărit. Se trage din familie bună, cu părinţi şi fraţi vrednici de laudă. Mărunţică, maica Lucia te întîmpină oricînd cu zîmbet copilăresc şi ochi plini de bunăvoinţă. Te cuprinde în braţe şi îşi lipeşte faţa netedă de a ta, în semn de preţuire, ca şi cum pentru ea toţi oamenii ar fi o rudă regăsită după mult timp. Se legănă de pe un picior pe altul, gesticulează rapid, te ademeneşte în chilie şi nu se lasă pînă nu-ţi strecoară în căuşul palmei o cruciuliţă sfinţită. De bomboanele neasemuit de dulci ai parte imediat după, şi pînă la plecare te încarci cu sfaturi înţelepte, glăsuite în cuvinte puţine, măsurate. Şi de miros de mir parfumat la tîmple. O fiică tînără a mănăstirii, cu ochi de culoarea turcoazului, îşi caută de treabă într-un cerdac umbros, printre muşcate multicolore. O altă furnică îşi cară povara pe sub o placă de ciment, printre fire de iarbă crescute buruienos. Se opinteşte lîngă un bolovan leşinat la soare. Se fereşte, în drumul ei, de talpa nemiloasă a unui turist cu un aparat de fotografiat în mîini, pînă cînd găseşte loc să-şi tragă sufletul la muşuroiul din spatele tufei de trandafiri. Bătrînul din mănăstire îi priveşte curios pe domnii care vorbesc o limbă străină de graiul molcom bucovinean. Frămîntă cîteva vorbe pe buze şi îşi vede de drum. Mai e mult. Un alt grup de turişti străini se interesează în stînga şi-n dreapta de maica ghid. "Vatra Moldoviţei monastery..." Pentru maica Tatiana oamenii care o ascultă zi de zi vorbind cursiv în limbile engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă sînt ca şi copiii pe care i-a învăţat odată, demult, la şcoală. Le explică pe înţeles, îi ademeneşte cu povestiri interesante, presărate cu pilde înţelepte şi sfaturi de viaţă. De fiecare dată e altfel, de fiecare dată ghidează şi pătrunde adînc în minţile şi sufletele oamenilor, într-un fel aparte, cum numai un bun slujitor al celor sfinte, pedagog, psiholog şi intelectual laolaltă poate reuşi. Gesticulează şi învăluie în cuvinte şi zîmbet măsurat toată suflarea flămîndă să afle măcar o parte din misterul locurilor în care Petru Rareş a ales să înalţe lăcaş de rugăciune, spre lauda cerului şi mulţumirea oamenilor. Oficialităţi, ambasadori, feţe bisericeşti, intelectuali şi oameni simpli, toţi deopotrivă se lasă pătrunşi de cuvintele frumoase şi pline de învăţătură ale maicii ghid. Mărturie stau mulţumirile venite din partea acestora şi zecile de scrisori primite zilnic din toate colţurile lumii, mîzgălite în limbi diferite. Le primeşte şi răspunde la ele cu acelaşi entuziasm cu care acceptă jucăriile de pluş sau păpuşile din ceramică, aranjate soldăţeşte pe patul din chilie. Dincolo de recunoştinţa oamenilor şi împlinirea sufletească a lucrului bine făcut, este siguranţa alegerii drumului cel bun. Cîţi dintre noi, bogaţi sau săraci, deştepţi sau proşti, frumoşi sau urîţi, sînt cu adevărat multumiţi de soarta pe care o au şi de ceea ce sînt şi fac? Poate aici e marele cîştig a celor ce-şi duc zilele în tăcere, în muţenie desăvîrşită, la fel ca zidurile între care vieţuiesc şi care îi feresc de cele urîte şi slute ale lumii de afară. Nu e fugă, nici laşitate, e doar cădere lină cu braţele deschise într-un hău luminos, plin de mister care nu se lasă descoperit decît de cei pregătiţi să-l cunoască şi să-l accepte. Un alt fel de tablou O doamnă cochetă cu pantaloni trei-sferturi, de vară, cu unghiile vopsite mai roşu decît culoarea părului, îl roagă pe bătrînul din biserică să-i facă o fotografie. Îi place straiul alb, cu care este înveşmîntat, şi bundiţa de dihor adusă peste umeri, pe spatele uşor încovoiat. Bătrînul n-are timp de fandoseli şi priveşte încurcat la doamna care îi zîmbeşte cu gura largă, din spatele măştii de fard. "Lasă-mă, cucoană, să-mi văd de drum!", replică moşneagul la insistenţele femeii care stîlceşte cuvintele în romÈneşte. Nu se lasă pînă nu îi sună mai ceva ca o alarmă de maşină telefonul din geanta aurie. Bătrînul profită de ocazie şi se lasă înghiţit de umbra iederei de la intrarea în mănăstire. De partea cealaltă îl aşteaptă deşertăciunea... Privită de peste umăr, curtea mănăstirii Moldoviţa pare un furnicar de oameni însetaţi după ultimul strop de milă şi îndurare, mai ales în zilele de sărbătoare. Scăldată în soarele verii, se arată ochilor asemenea unui tablou pictat de o mînă invizibilă, talentată. Maica stareţă stavroforă Benedicta împarte în stînga şi-n dreapta binecuvîntări, oamenilor care îi ies în cale. Pentru ei, mai e timp. Clepsidra vieţii cerne nisipul zilelor cu răbdare. Pentru mortul de pe catafalc care trece prin faţa zidurilor, nu. Şi pare om tînăr... "Nu mai e mult nici pentru mine...", îngînă într-un oftat prelung bătrînul cu capul descoperit în bătaia vîntului...

implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.

Adevarul.ro

image
România a intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare paradă moto din lume. Nu mai puțin de 3.722 motocicliști au participat la parada de pe ruta Pitești-Mioveni FOTO VIDEO
Nu mai puțin de 3.766 de motocicliști din toată România au luat parte sâmbătă 15 iunie la Pitești la cea mai mare paradă moto din lume, ce a doborât precedentul record, stabilit acum aproape cinci ani în Statele Unite ale Americii.
image
Imagini greu de privit filmate pe o șosea din Marea Britanie. Un polițist lovește intenționat cu mașina un vițel scăpat pe străzi: „Ce fel de monstru...?” VIDEO
Momente îngrozitoare petrecute pe o stradă din Marea Britanie, acolo unde un echipaj de poliție a lovit un vițel scăpat liber. Bietul animal a fost lovit de două ori cu autospeciala, iar martorii au catalogat intervenția drept una brutală, potrivit Daily Mail.
image
Românii, cei mai puțin educați cetățeni ai Europei. O nouă statistică arată că tinerii noștri nu aleg să continue studiile după liceu
Proporția populației cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, femeile fiind, în general, cele mai educate.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.