Enciclica papal─â Spe Salvi

Publicat în Dilema Veche nr. 207 din 2 Feb 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- iluminism ┼či marxism: false iluzii - "Actuala criz─â a credin┼úei este mai ales criz─â a speran┼úei cre┼čtine" - este convins papa Benedict al XVI-lea. Credin┼úa cre┼čtin─â care este ├«nlocuit─â, ├«n vremurile actuale, cu credin┼úa ├«n progres ┼či ideologia progresului. Dup─â prima sa enciclic─â av├«nd ca tem─â iubirea, Deus Caritas Est ("Dumnezeu este iubire"), Joseph Ratzinger dedic─â un al doilea text unei alte virtu┼úi teologale - speran┼úa. Av├«nd titlul inspirat de Epistola c─âtre Romani a Sf├«ntului Apostol Pavel, Spe Salvi ("M├«ntui┼úi ├«ntru n─âdejde"), documentul a fost prezentat recent ├«n Vatican. Aleg├«nd pentru semnarea enciclicei ziua celebr─ârii Sf├«ntului Apostol Andrei, considerat ├«n lumea cre┼čtin─â ortodox─â Protosklitos - "├Änt├«iul chemat" -, pontiful a dorit s─â confere astfel evenimentului o delicat─â semnifica┼úie ecumenic─â. Gest de reconciliere cu Biserica Ortodox─â ├«nso┼úit de restituirea c─âtre Patriarhatul Ecumenic de la Constantinopol a unei p─âr┼úi din moa┼čtele Sf├«ntului Andrei care erau conservate la Amalfi. ├Än spiritul g├«ndirii lui Heraclit, papa Benedict al XVI-lea este convins c─â deschiderea c─âtre speran┼ú─â st─â la originea ra┼úiunii, a logosului comun. N─âdejdea, semn distinctiv al cre┼čtinilor, reprezint─â ├«n viziunea pontifului teolog at├«t calea regal─â ├«mpotriva vidului de semnifica┼úie al lumii contemporane, c├«t ┼či unica posibilitate de m├«ntuire ├«mpotriva falselor ideologii atee. Cele 77 de pagini (├«n edi┼úia italian─â) ale enciclicei s├«nt dedicate nu numai temei speran┼úei, c├«t ┼či marxismului, iluminismului, ateismului sau ┼čtiin┼úei care ├«n ultimele secole au "pretins" substituirea lui Dumnezeu cu propriile utopii. Ignor├«nd ├«n mod straniu orice referin┼ú─â la geniali teologi contemporani ai speran┼úei, precum ┼či la ilu┼čtri reprezentan┼úi ai teologiei eliber─ârii, textul abund─â ├«ns─â de referin┼úe erudite la reprezentan┼úii ┼×colii de la Frankfurt (Max Horkheimer ┼či Theodor Adorno), la Henri de Lubac, Sf├«ntul Maxim M─ârturisitorul ┼či Sf├«ntul Augustin. ├Än afara cit─ârii unui martir vietnamez, a Sfintei africane Bakhita ┼či a cardinalului Nguyen Van Thuan (prizonier timp de 13 ani ├«n "lag─ârele de reeducare" comuniste, autor al emo┼úionantelor "Rug─âciuni ale speran┼úei"), lumea postmodern─â globalizat─â, cu vasta sa palet─â de culturi ┼či etnii, este omis─â de pontiful german. Aten┼úia sa, dedicat─â ├«n special Europei secularizate, nu constituie un mister pentru nimeni, de┼či B─âtr├«nul Continent num─âr─â mai pu┼úin de o treime din num─ârul total al catolicilor. ├Äntr-adev─âr, inten┼úia papei - dup─â cum a reliefat, cu ocazia conferin┼úei de prezentare a documentului, cardinalul Albert Vanhoye - era de a "re├«nsufle┼úi speran┼úa ├«n ┼ú─ârile cu ├«ndelungat─â tradi┼úie cre┼čtin─â devenite ├«ns─â seculare, c─âldu┼úe". De ne├«n┼úeles omiterea - ├«nt├«mpl─âtoare? - a oric─ârei aluzii la documentele Conciliului al II-lea al Vaticanului, precum ┼či ignorarea realit─â┼úii c─â miliarde de credincio┼či pot crede ├«n posibilitatea de m├«ntuire ├«n cadrul altor religii. Mai ales ├«n momentul actual, c├«nd dialogul dintre intercultural ┼či interreligios, pe l├«ng─â cel ecumenic, constituie o urgen┼ú─â presant─â. Dac─â pentru papa Ioan Paul al II-lea, marxismul, asemenea nazismului, era tragedia secolului trecut, pentru Benedict al XVI-lea reprezint─â o "oroare", c─âci ateismul erei moderne a provocat "cele mai mari cruzimi ┼či viol─âri ale justi┼úiei". De asemenea, este comun─â viziunea celor doi papi ├«n leg─âtur─â cu faptul c─â revolu┼úiile proletare s-au dovedit "nimicitoare", l─âs├«nd ├«n urma lor un "peisaj dezolant", dup─â cum scrie Benedict al XVI-lea ├«n textul enciclicei. ├Än loc de Eden-ul promis, comunismul s-a revelat a fi un infern, speran┼úa tr├«mbi┼úat─â de ideologiile secolului trecut sting├«ndu-se ├«n iadul totalitarismelor, al genocidelor ┼či al alien─ârilor. ┼×i asta ├«ntruc├«t libertatea - dup─â cum afirma papa - "dac─â nu este ├«n simbioz─â cu valorile morale, nu este altceva dec├«t o iluzie". Din nou ├«n consens cu predecesorul s─âu Karol Wojtyla, Ratzinger denun┼ú─â abuzul puterii ┼či al ideologiei acesteia, ├«n lumea contemporan─â. De┼či pare s─â-i fac─â lui Karl Marx - a┼ča cum observa surprins cardinalul Vanhoye - o "adev─ârat─â apologie", eviden┼úiind "for┼úa limbajului ┼či a g├«ndirii", "vasta capacitate analitic─â", "acurate┼úea analizei ┼či clara indicare a instrumentelor necesare schimb─ârii radicale", papa ├«i repro┼čeaz─â filozofului o eroare fundamental─â, ┼či anume aceea de a fi pierdut din vedere omul ┼či libertatea sa. Astfel, "lipsa major─â a marxismului rezid─â ├«n materialism", precum ┼či ├«n faptul c─â noua cetate a Ierusalimului promis─â de Marx nu se putea edifica prin exproprierea abuziv─â a clasei dominante ┼či socializarea mijloacelor de produc┼úie. "Marx - scrie Papa - a uitat c─â libertatea r─âm├«ne, chiar ┼či ├«n aspectele sale negative, libertate." E┼čecul marilor utopii presupune o reevaluare, o "autocritic─â" at├«t a lumii moderne, c├«t ┼či a "cre┼čtinismului modern". C─âci acesta din urm─â, "confruntat cu progresul ┼čtiin┼úei moderne ├«n ac┼úiunea de a restructura lumea", s-a concentrat ├«n mare parte asupra "individului ┼či a m├«ntuirii sale", "restr├«ng├«nd astfel orizontul speran┼úei ┼či grandoarea misiunii care-i reveneau". Papa critic─â de asemenea ┼čtiin┼úa transformat─â ├«n idol, denun┼ú─â faptul c─â ├«n epoca contemporan─â absolutul mirean l-a ├«nlocuit pe cel divin, precum ┼či preten┼úia - gra┼úie unei ├«ncrederi nelimitate ├«n ra┼úiunea uman─â ┼či ├«n tehnic─â - de a edifica paradisul pe p─âm├«nt. ├Än concep┼úia pontifului-teolog, negarea dimensiunii transcendentale nu las─â spa┼úiu libert─â┼úii autentice, dup─â cum nu poate exista nici o certitudine ra┼úional─â independent─â de credin┼ú─â. "Omul - scrie Benedict al XVI-lea - are nevoie de Dumnezeu, ├«n caz contrar, este dezn─âd─âjduit, lipsit de orice speran┼ú─â." "Ra┼úiunea care ├«l exclude pe Dumnezeu din paradigma sa ┼či ┼čtiin┼úa care face abstrac┼úie de etic─â nu m├«ntuiesc omul" - adaug─â Ratzinger. Iar "vremurile moderne - este critica papei - au nutrit speran┼úa instaur─ârii unei lumi perfecte care, gra┼úie cuno┼čtin┼úelor ┼čtiin┼úei ┼či a unei politici av├«nd baze ┼čtiin┼úifice, p─ârea s─â devin─â realizabil─â". Speran┼úe dovedite apoi "am─âgitoare", arunc├«nd omul european postmodern ├«ntr-un imens "vid de semnifica┼úie". Astfel, dup─â cum este convins papa, cea de-a doua virtute teologal─â, n─âdejdea, trebuie repropus─â ca element central al credin┼úei cre┼čtine. ├Äntruc├«t, "gra┼úie speran┼úei, cerul nu este gol ┼či noi avem un viitor". Enciclica papal─â Spe Salvi ("M├«ntui┼úi ├«ntru n─âdejde") a fost tip─ârit─â ├«ntr-un milion de exemplare ┼či tradus─â ├«n 8 limbi: latin─â, italian─â, englez─â, francez─â, german─â, spaniol─â, portughez─â ┼či polon─â. Vatican

41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.
Zizi și neantul jpeg
Mare, trenuri și geamantane
Senza╚Ťia pe care o am c─âl─âtorind cu trenul nu poate fi ├«nlocuit─â cu nici o alta: poate ╚Öi pentru c─â e╚Öti cu at├«╚Ťia oameni ├«n preajm─â, ├«ntr-o lume mobil─â, o lume care o reface, ├«n mic, pe cea mare din exterior.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Numeroasele avertismente de furtun─â ale RO-Alert de s─âpt─âm├«na trecut─â, unul emis chiar ├«n timpul spectacolului Rigoletto, de la Opera Na╚Ťional─â din Bucure╚Öti, c├«nd pe scen─â se auzea replica ÔÇ×Furtuna e aproapeÔÇŁ, au provocat un val de glume ╚Öi ironii.
Zizi și neantul jpeg
Veri și obiceiuri
Am mai fost parte a unor vizite ca din Enigma Otiliei ├«n care erai ÔÇ×servitÔÇŁ fix cu a╚Öa ceva: dulcea╚Ť─â ├«ntr-un mic castron transparent, una-dou─â linguri╚Ťe, cel mai des de cire╚Öe amare, ╚Öi ap─â ├«ntr-un pahar trainic.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Un ├«nger p─âzitor pentru fiecare ÔÇô cum recuper─âm anii ÔÇÖ90?
Pe vremea c├«nd lucram la o revist─â cu pronun╚Ťate tente erotice care se vindea ca p├«inea cald─â, am cunoscut mai ├«nt├«i un stripper, apoi un gigolo. Cu care m-am ├«nt├«lnit pentru a scrie un reportaj.
p 19 WC jpg
Ce valoare mai au simbolurile na╚Ťionale?
Exist─â ├«n Rom├ónia o serie de simboluri na╚Ťionale care s├«nt mai mult sau mai pu╚Ťin cunoscute, ├«ns─â cu siguran╚Ť─â extrem de pu╚Ťin vizibile.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi ├«n╚Ťeleas─â nu at├«t ca limit─â, c├«t ca o condi╚Ťie de posibilitate a cunoa╚Öterii.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.