De la exuberan╚Ťa naturii la l─âcomia omului

Publicat în Dilema Veche nr. 813 din 19-25 septembrie 2019
De la exuberan╚Ťa naturii la l─âcomia omului jpeg

Ideea scrierii acestor r├«nduri mi-a venit odat─â cu dezbaterea public─â pe care a declan╚Öat-o Ordonan╚Ťa 114/2018 a Guvernului Rom├óniei, denumit─â de c─âtre cei care au elaborat-o ÔÇ×Ordonan╚Ťa l─âcomieiÔÇť. Este o provocare s─â scrii despre l─âcomie din postura de economist. Sigur, cei care au dat o asemenea denumire, cuprin╚Öi de populismul lor de Teleorman, au dorit s─â sublinieze c─â ei se lupt─â cu nedrept─â╚Ťile capitalismului ╚Öi, iat─â, iau ╚Öi m─âsuri pentru a sanc╚Ťiona lumea aceasta lacom─â care este capitalismul cu multina╚Ťionalele care-l reprezint─â. Prin aceast─â denumire ne sugereaz─â c─â au declan╚Öat lupta cu l─âcomia ╚Öi cu cei lacomi. ├Än loc s─â-╚Öi vad─â de eficien╚Ťa practic─â a guvern─ârii, ╚Öi-au propus s─â salveze lumea. Se pozi╚Ťioneaz─â astfel ├«n lungul ╚Öir al socialismelor ╚Öi fascismelor de toate felurile care, f─âr─â s─â ├«n╚Ťeleg─â nimic din mersul lumii, ╚Öi-au propus s-o schimbe. Este un fel de populism securistic tipic rom├ónesc. Noi, cei care am tr─âit dup─â revolu╚Ťie, ├«l recunoa╚Ötem foarte u╚Öor. Formul─ârile acestea sfor─âitoare, minciunile de doi bani au mascat cel mai mare jaf din istoria Rom├óniei. ├Än loc s─â aduc─â tehnologii, investitori ╚Öi bani care puteau repozi╚Ťiona economia noastr─â pe harta lumii, securi╚Ötii no╚Ötri populi╚Öti, revopsi╚Ťi ca politicieni sau oameni de afaceri, au distrus tot ceea ce au atins.

Totu╚Öi, dezbaterea despre l─âcomie merit─â a fi purtat─â. De ce s├«ntem lacomi? De unde vine ╚Öi ce este l─âcomia? Vorbesc aici despre l─âcomie ├«n sens economic, adic─â dorin╚Ťa de a poseda c├«t mai multe bunuri materiale, unele ce par chiar nefolositoare. Am r─âmas cu g├«ndul la acest eseu ╚Öi pentru c─â am fost, recunosc, provocat de denumirea pe care ÔÇ×str─âlucitulÔÇť nostru guvern a dat-o ordonan╚Ťei sale, dar ╚Öi pentru c─â subiectul ├«n sine e unul ofertant. Nu este atitudine economic─â mai condamnat─â public, dar mai ├«mbr─â╚Ťi╚Öat─â ├«n plan personal. ├Än plan individual, ca op╚Ťiune uman─â, cei mai mul╚Ťi oameni se pronun╚Ť─â vehement ├«mpotriv─â, dar o practic─â insistent ├«n via╚Ťa de zi cu zi. Este un fel de pref─âc─âtorie aici, oamenii se pronun╚Ť─â ├«mpotriva l─âcomiei, dar pu╚Öi ├«n fa╚Ťa vie╚Ťii zilnice s├«nt lacomi f─âr─â s─â clipeasc─â. Duplicitatea ├«n raport cu posesia bunurilor materiale a fost practicat─â ╚Öi de c─âtre sociali╚Öti. Ei au condamnat l─âcomia capitalist─â sub toate formele sale, dar atunci c├«nd au ajuns la putere au fost tot at├«t de lacomi, dac─â nu chiar mai lacomi dec├«t vecinii lor, capitali╚Ötii. Dac─â a existat cu adev─ârat o bog─â╚Ťie imoral─â, de nesuportat, a fost aceea afi╚Öat─â de c─âtre elitele din statele comuniste. Personajele despre care vorbim nu s-au sfiit s─â arate c─â s├«nt tot oameni, adic─â le plac ma╚Öinile bune ╚Öi casele mari. Bog─â╚Ťia lor era ur├«t─â. Contrasta cu s─âr─âcia celorlal╚Ťi ╚Öi se desf─â╚Öura pe fondul unei a╚Öa-zise lupte pentru egalitate material─â ├«ntre oameni.

Natura este perfect─â. ├Än natur─â nu exist─â l─âcomie (├«n sensul oferit de DEX, de poft─â nem─âsurat─â de a m├«nca ╚Öi de a bea, sete nem─âsurat─â de c├«╚Ötig, imbold de a acapara sau de a aduna bunuri materiale ╚Öi bani, dorin╚Ť─â exagerat─â de c├«╚Ötig, de avere), ci doar exuberan╚Ť─â (conform DEX, ├«mbel╚Öugat, abundent, luxuriant, care dep─â╚Öe╚Öte limitele obi╚Önuite, expansiv, care-╚Öi exteriorizeaz─â f─âr─â re╚Ťinere sentimentele). Dumnezeu este exuberant ╚Öi generos. Ne putem convinge doar privind ├«n jurul nostru la minun─â╚Ťia de forme ale manifest─ârii excelen╚Ťei Sale. O simpl─â privire ├«ntr-un col╚Ť al naturii ne va dezv─âlui o infinitate de forme de existen╚Ť─â ╚Öi manifestare a vie╚Ťii. Via╚Ťa din jurul nostru este at├«t de expansiv─â, divers─â ╚Öi puternic─â! Natura are caracter prin sine, pentru c─â este f─âcut─â a fi egal─â cu sine ├«n toate manifest─ârile sale. ╚śi construc╚Ťia uman─â are o exuberan╚Ť─â a sa. Excedentul este semnul ╚Öi rezultatul acestei exuberan╚Ťe. Georges Bataille consider─â excedentul drept cauza apari╚Ťiei economiei de schimb ╚Öi apoi a evolu╚Ťiei speciei umane. Via╚Ťa este o ,,nebuneasc─â exuberan╚Ť─âÔÇť, iar construc╚Ťia social─â uman─â nu poate fi altfel. ,,Insist asupra faptului c─â nu exist─â ├«n plan general cre╚Ötere, ci numai sub toate formele posibile, o luxoas─â risip─â de energie. Istoria vie╚Ťii pe p─âm├«nt este ├«nainte de toate efectul unei nebune╚Öti exuberan╚Ťe. Evenimentul predominant ├«l constituie dezvoltarea luxului, producerea unor forme de via╚Ť─â din ce ├«n ce mai costisitoareÔÇť (Georges Bataille, Partea blestemat─â, Editura Institutul European, Ia╚Öi, 1994, p. 35). A produce energie ╚Öi a consuma energie este legea fundamental─â a naturii, ├«mprumutat─â de c─âtre om ├«n ac╚Ťiunea sa economic─â. Omul acumuleaz─â ╚Öi se dezvolt─â economic pentru c─â natura acumuleaz─â ╚Öi se dezvolt─â fizic ╚Öi biologic. Omul ├«n sine a ap─ârut, este crea╚Ťia acestei nebune╚Öti exuberan╚Ťe de care vorbe╚Öte Bataille.

├Äns─â, spre deosebire de natur─â, noi, oamenii, s├«ntem imperfec╚Ťi. Dup─â ce am mu╚Öcat din m─ârul cunoa╚Öterii binelui ╚Öi r─âului, ne-am luat sarcina de a construi o lume proprie, pentru care starea de gra╚Ťie a unei morale depline este un ╚Ťel de atins. Din aceast─â cauz─â ceea ce construim nu este perfect, ci perfectibil. Nu s├«ntem deci indiferen╚Ťi la lux ╚Öi, pentru cei mai mul╚Ťi dintre noi, exuberan╚Ťa se transform─â ├«n patim─â ╚Öi l─âcomie. Oamenii pot fi lacomi indiferent de starea lor material─â. P─âcatul adun─ârii de avu╚Ťie cu orice pre╚Ť este unul comun, de care scap─â numai cei cu adev─ârat educa╚Ťi, personalit─â╚Ťile complexe, cu o viziune proprie, clar─â, asupra destinului lor. Oamenii comuni, obi╚Önui╚Ťi, s├«nt lacomi prin defini╚Ťie.

Revenind la economie, trebuie s─â spunem c─â exist─â un principiu fundamental dup─â care este organizat─â ╚Öi func╚Ťioneaz─â produc╚Ťia. Pentru a oferi confortul vie╚Ťii unui tot mai mare num─âr de oameni, ├«n condi╚Ťii de expansiune a popula╚Ťiei planetare, economia trebuie s─â creasc─â permanent. Exist─â un fel de presiune pe care via╚Ťa real─â o pune asupra activit─â╚Ťii umane. Totul este expansiune ╚Öi acumulare. Ca s─â ├«n╚Ťelegem mai bine de ce este necesar─â acumularea economic─â sau l─âcomia produc╚Ťiei materiale, trebuie s─â recunoa╚Ötem ╚Öi s─â ├«n╚Ťelegemm acest principiu. Din aceast─â cauz─â economia, ca activitate practic─â, dar ╚Öi ╚Ötiin╚Ťa economic─â stau permanent sub presiune. Este nevoie de solu╚Ťii practice pentru ca nebuneasca exuberan╚Ť─â e fiin╚Ťei umane pe planeta P─âm├«nt s─â nu se transforme ├«ntr-un infinit joc al s─âr─âciei ╚Öi degrad─ârii materiale ╚Öi biologice. Pentru c─â, f─âr─â cele necesare traiului de zi cu zi, fiin╚Ťa uman─â se poate degrada biologic. De aceea noi, economi╚Ötii, calcul─âm totul doar ├«n termeni de cre╚Ötere economic─â ╚Öi nu ne plac recesiunile. O recesiune economic─â planetar─â poate pune fiin╚Ťa uman─â ├«n pericol. S├«ntem sub o presiune permanent─â spre optim, acumulare ╚Öi expansiune. Nu capitalul ╚Öi capitalismul s├«nt lacome. A╚Öa dup─â cum nici socialismul sau sclavagismul nu au fost lacome. L─âcomia nu este un defect al unei construc╚Ťii sociale, ci este o stare de durere, un r─âu pe care ╚Öi-l asum─â doar oamenii, la nivel individual. Mitul l─âcomiei capitaliste a fost ╚Öi este cultivat intens de c─âtre sociali╚Ötii utopici ╚Öi sociali╚Öti ├«n general. L─âcomia ╚Öi lipsa de moral─â ale capitalismului s├«nt temele lor preferate. Cu to╚Ťii ne amintim caricaturile cu burghezi gra╚Öi, care sug s├«ngele poporului. Trimiterea acestor oameni, care reprezint─â cel mai incompetent guvern rom├ón din toat─â istoria, la l─âcomia capitalist─â este rea, caraghioas─â ╚Öi pervers─â. Ei s├«nt mai lacomi ╚Öi mai r─âi dec├«t capitali╚Ötii din caricaturile care populau ziarele de st├«nga de la sf├«r╚Öitul secolului al XIX-lea. Max Weber descrie aceste procese. El face distinc╚Ťia dintre defectele umane cum s├«nt l─âcomia ╚Öi dorin╚Ťa de a str├«nge bani ╚Öi adev─âratul capitalism. ,,Spiritul ├«ntreprinz─âtor, dorin╚Ťa de c├«╚Ötig, de c├«╚Ötig b─ânesc c├«t mai mare, nu au ├«n sine nimic de-a face cu capitalismul. Aceast─â dorin╚Ť─â a existat ╚Öi exist─â la bancheri, medici, birjari, arti╚Öti, cocote, func╚Ťionari venali, solda╚Ťi, t├«lhari, crucia╚Ťi, juc─âtori de rulet─â, cer╚Öetori. Am putea spune c─â ea se prezint─â la toate felurile de oameni, ├«n toate epocile, ├«n toate ╚Ť─ârile lumii, pretutindeni unde pentru aceast─â dorin╚Ť─â a existat ╚Öi exist─â ├«ntr-un fel sau altul posibilitatea obiectiv─âÔÇť (Max Weber, Etica protestant─â ╚Öi spiritul capitalismului, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 1993, pp. 8-9). Capitalismul ├«nseamn─â calcul economic ra╚Ťional, folosirea ╚Öanselor, o activitate continu─â, precum ╚Öi ,,o temperare ra╚Ťional─â a impulsurilor ira╚ŤionaleÔÇť (Max Weber, op. cit., pp. 8-9).

L─âcomia este un defect general uman. Lacomi s├«nt cei care conduc b─âncile ╚Öi multi┬şna╚Ťio┬şnalele, dar lacomi s├«nt ╚Öi cei care au ini╚Ťiat ÔÇ×Ordonan╚Ťa l─âcomieiÔÇť. Tot lacomi s├«nt ╚Öi micii posesori de chio╚Öcuri din cartiere sau gospodinele ╚Öi babele care merg ├«n genunchi prin fa╚Ťa popilor. ├Än asta const─â marea minciun─â a numelui acestei ordonan╚Ťe. Prin intermediul acestei denumiri, ho╚Ťii ╚Öi lacomii care ne conduc ├«ncearc─â s─â se relegitimeze. Ei s├«nt ├«n c─âutarea unei simpatii pierdute ╚Öi de aceea mimeaz─â r─âzboaie pe care oricum nu le-ar putea ├«n╚Ťelege. Se arat─â ├«n mod fals cu degetul, ├«n speran╚Ťa c─â oamenii uit─â cine s├«nt cei care o fac. B─ât─âlia cu l─âcomia este b─ât─âlia cu defectele noastre. Prin lipsa lui de bun-sim╚Ť ╚Öi ra╚Ťionalitate, populismul amestec─â lucrurile. Salvarea lumii este posibil─â, iar morala ├«nal┬şt─â a omului modern se bazeaz─â pe prosperitate ╚Öi educa╚Ťie, nu pe lozinci inventate de analfabe╚Ťii care, din p─âcate, ne guverneaz─â azi.

41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.
Zizi și neantul jpeg
Mare, trenuri și geamantane
Senza╚Ťia pe care o am c─âl─âtorind cu trenul nu poate fi ├«nlocuit─â cu nici o alta: poate ╚Öi pentru c─â e╚Öti cu at├«╚Ťia oameni ├«n preajm─â, ├«ntr-o lume mobil─â, o lume care o reface, ├«n mic, pe cea mare din exterior.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Numeroasele avertismente de furtun─â ale RO-Alert de s─âpt─âm├«na trecut─â, unul emis chiar ├«n timpul spectacolului Rigoletto, de la Opera Na╚Ťional─â din Bucure╚Öti, c├«nd pe scen─â se auzea replica ÔÇ×Furtuna e aproapeÔÇŁ, au provocat un val de glume ╚Öi ironii.
Zizi și neantul jpeg
Veri și obiceiuri
Am mai fost parte a unor vizite ca din Enigma Otiliei ├«n care erai ÔÇ×servitÔÇŁ fix cu a╚Öa ceva: dulcea╚Ť─â ├«ntr-un mic castron transparent, una-dou─â linguri╚Ťe, cel mai des de cire╚Öe amare, ╚Öi ap─â ├«ntr-un pahar trainic.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Un ├«nger p─âzitor pentru fiecare ÔÇô cum recuper─âm anii ÔÇÖ90?
Pe vremea c├«nd lucram la o revist─â cu pronun╚Ťate tente erotice care se vindea ca p├«inea cald─â, am cunoscut mai ├«nt├«i un stripper, apoi un gigolo. Cu care m-am ├«nt├«lnit pentru a scrie un reportaj.
p 19 WC jpg
Ce valoare mai au simbolurile na╚Ťionale?
Exist─â ├«n Rom├ónia o serie de simboluri na╚Ťionale care s├«nt mai mult sau mai pu╚Ťin cunoscute, ├«ns─â cu siguran╚Ť─â extrem de pu╚Ťin vizibile.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi ├«n╚Ťeleas─â nu at├«t ca limit─â, c├«t ca o condi╚Ťie de posibilitate a cunoa╚Öterii.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.