De ce şi cum

Publicat în Dilema Veche nr. 242 din 28 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Asemenea diasporei evreieşti din perioada elenistică sau a celei greceşti din secolul XX, comunităţile româneşti expatriate par să poarte - şi uneori să ascundă - tot ce avem mai bun în materie de capital intelectual. Pentru a folosi un termen uzat prin abuz, "valorile" noastre larg recunoscute nu se află acasă, ci în spaţiul euro-american. Regimul comunist, cu aberaţiile sale kafkiene, poartă desigur principala vină pentru necontenita "fugă a creierelor". Însă nici noua societate românească nu pare atractivă pentru personalităţile veritabile, prea puţin stimulate de "evoluţiile" băştinaşe, fie că ne referim la derivele suburbane ale vieţii civice, fie că acuzăm precaritatea politicilor culturale şi rahitismul mecenatului. Guvernele instalate după 1990 au părut uneori alertate de situaţia evocată adineaori. Au încercat să determine întoarcerea celor exilaţi şi, mai apoi, emigraţi. Din păcate, oricine şi-a reuşit cariera în străinătate a consimţit la prea multe sacrificii spre a reveni într-o patrie unde nu mai are conexiuni profesionale, casă şi, uneori, nici măcar familie. De ce ar lua-o cineva de la zero, cînd ţara natală îi oferă, pentru a o regăsi, doar cîntece de sirenă patriotardă, chefuri de o zi şi seminarii sforăitoare despre unitatea naţiunii? Există, fireşte, libertatea mişcărilor pendulatorii şi ubicuitatea Internetului. Însă de la orice distanţă s-ar implica românii de seamă în normalizarea contextului intern, tot înstrăinaţi se simt. Cînd propria comunitate reuşeşte să te gonească pe alte meleaguri, e greu să-ţi dizolvi ranchiuna faţă de compatrioţii care - prin supunerea faţă de dictatură sau indiferenţa "democratică" faţă de binele comun - ţi-au forţat mîna spre cea mai dramatică dintre deciziile unei vieţi. În fapt, ruptura se dovedeşte iremediabilă. Şi... reciprocă. Dacă depăşim retorica "nupţială" (care îi primeşte pe fiii rătăcitori cu tot soiul de flori imaginare), trebuie să admitem că nici românii de "acasă" nu-i prea suferă pe cei desţăraţi. Li se pare că succesul lor pe alte meleaguri presupune o vicleană laşitate, dar şi fructificarea unor oportunităţi de care ei n-au putut profita. Dialectica resentimentelor îşi păstrează, astfel, întreaga putere de a nărui. O explicaţie masochistă a fenomenului discutat ne oferă, în textul său despre pseudo-nihilismul cioranian, dl Andrei Vieru, pianist excelent (cu discografie Bach la "Harmonia Mundi") şi eseist parizian pe cît de subtil, pe atît de discret. Citez, în tălmăcire personală: "Nu e greu, pentru cine a trăit în România, să diserteze despre Ťesenţa» gîndirii Ťipocrite»: putem defini principala trăsătură a multor români drept incapacitate de a duce ceva la bun sfîrşit. Vaste proiecte, rezultate din viziuni adînci, şi care ar putea schimba faţa lumii pe termen lung, se istovesc negreşit. Luaţi cu alte treburi pe timpul punerii lor în operă, autorii acestor proiecte constată deodată că s-au înşelat: e mai bine să laşi lumea aşa cum e. Rareori se înjosesc românii pînă la a-şi pune în aplicare planurile. Pentru ei, alte lucruri sînt mai urgente. Orice s-ar întîmpla, nu se aventurează prea des dincolo de jumătatea drumului. La urma urmelor, de ce să finalizezi, să închei sau să desăvîrşeşti ceva cîtă vreme nu-ţi asigură supravieţuirea? De dragul spectacolului bine făcut? Românul trăieşte doar sub imperiul clipei. Nu ţine să acţioneze asupra duratei. Românul nu e nici actor şi, cu atît mai puţin, regizor: e poet. (...) Cum e poet înainte de toate, cum nu prizează decît momentul, el respinge proza unei îndelungate şi pozitive colaborări. Să lucrezi cu altul, ce oroare! A-i dăuna semenului pretinde mai puţin efort, iar satisfacţia e imediată. (...) Pentru români, bîrfa rămîne cel mai solid, dacă nu cumva singurul ciment naţional." ("L’Art des mots et les dangers du style (sur E.M. Cioran)", Le gai Ecclésiaste, Paris, Seuil, 2007, pp. 113-115). De tradus integral!

Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)

Adevarul.ro

image
Ucraina, „un stat mafiot și corupt care ne-a păcălit pe toți”. Un fost consilier al lui Boris Johnson se dezlănțuie
Fostul membru al Guvernului britanic Dominic Cummings a criticat joi sprijinul acordat de Occident Ucrainei, relatează Politico.
image
De ce doi ofițeri ruși nu l-au salutat pe Putin la parada de Ziua Victoriei VIDEO
Doi ofițeri militari ruși nu l-au salutat joi pe președintele rus Vladimir Putin în timpul paradei anuale pentru Ziua Victoriei, o sărbătoare anuală care marchează înfrângerea sovietică în fața Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.
image
Pelerinaj la bisericuța care se deschide o dată pe an. „Apa din fântâna de la Smeeni a vindecat și orbi“ VIDEO
În fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, în vinerea din Săptămâna Luminată, credincioşii se strâng la locurile cu apă vindecătoare. În Bărăganul din Buzău, acest loc, considerat sfânt, este în comuna Smeeni.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a