Despre Napoli, Camorra şi deşeuri – dintre care unele ajung la noi...

Cu consorţiul Mediterraneo Sociale, am vizitat comunitatea Il Pioppo (Plopul) din localitatea Somma Vesuviana de la poalele Vezuviului, unde am putut vedea cum o fostă fabrică ilegală de muniţie, confiscată de la mafia napolitană (Camorra), a fost transformată în centru de recuperare a unor tineri cu probleme infracţionale sau dependenţi de droguri. Am fost entuziasmat de această inversare de roluri, care mi s-a părut extrem de importantă sub raport simbolic. La sfîrşitul vizitei, am primit cadou un pachet de cafea artizanală, a cărei particularitate constă nu atît în gust şi aromă, cît mai ales în modul de procesare. Acest amestec special de boabe – provenite din Brazilia, Costa Rica, Columbia, Guatemala, India şi Uganda – este prăjit, măcinat şi ambalat exclusiv de femei condamnate, care îşi ispăşesc pedeapsa la Penitenciarul de femei din Pozzuoli, de lîngă Napoli. Vîndută ca produs premium, Caffè Lazzarelle le permite acestora nu doar să cîştige bani în perioada detenţiei (cu salarii stabilite conform grilei sindicale), ci mai ales să obţină o înaltă calificare, astfel încît să aibă şanse maxime de reintegrare socială la terminarea pedepsei. Cooperativa Lazarrelle combină abordarea socială cu protecţia mediului. Astfel, cafeaua este ambalată în pungi vidate, din plastic reciclabil, iar sacii în care vin boabele sînt folosiţi pentru pungi şi săculeţi pentru cadouri, nimic nerămînînd nefolosit sau nereciclat. Produsele Lazarrelle sînt vîndute în cadrul programului „Facciamo un pacco alla Camorra“, expresie napolitană, care se traduce aproximativ prin „Să-i jucăm un renghi Camorrei“.

Napolitanii se revoltă împotriva legii tăcerii

Iniţial indiferentă sau chiar temătoare, respectînd omertà (legea tăcerii şi a neimplicării în afacerile altora), opinia publică din Napoli şi din întreaga regiune Campania a devenit treptat tot mai vocală în opoziţia sa faţă de crima organizată. Chiar în luna noiembrie 2013, zeci de mii de cetăţeni ai oraşului au ieşit în stradă pentru a manifesta contra Camorrei, care între Napoli şi Caserta a transformat o zonă altădată curată într-un adevărat „triunghi al morţii“, cunoscut şi sub numele de Terra dei fuochi (Ţara focurilor). Zona este plină de deşeuri toxice, cărora li se dă foc pentru a li se şterge urma.

Potrivit organizaţiei Legambiente, peste 10 milioane de tone de deşeuri toxice (conţinînd metale grele, materiale radioactive, substanţe acide) au fost depozitate ilegal în triunghiul morţii, în ultimii 20 de ani, ceea ce a condus la o creştere extraordinară a numărului de îmbolnăviri de cancer în rîndul populaţiei locale. Sute de imagini ale victimelor – copii, femei, tineri – au fost purtate de rude şi prieteni la manifestaţia din acest sfîrşit de noiembrie.  

Deşeurile au fost, de altfel, şi tema celui de-al zecelea Forum Greenaccord – „Un viitor fără gunoaie“, organizat la Napoli în perioada 6-9 noiembrie 2013. Şi ce alt loc ar fi putut fi mai bun pentru a discuta acest subiect decît Napoli, locul unde s-a inventat celebra pizza, dar şi oraşul care, doar cu cîţiva ani în urmă, era prezent în toate buletinele de ştiri din lume, cu munţii de gunoi udaţi de pompieri ca să nu ia foc pînă vine armata să-i strîngă? Problema deşeurilor menajere a fost rezolvată între timp – spune Luigi de Magistris, un fost procuror antimafia, ajuns în prezent primarul oraşului Napoli. Ce nu s-a rezolvat încă e problema deşeurilor periculoase.

Şi Biserica Catolică sprijină cererile cetăţenilor

Arhiepiscopul oraşului Napoli, cardinalul Crescenzio Sepe, a cerut ca Biserica să nu le mai acorde împărtăşania celor care se fac vinovaţi de crime împotriva mediului. „Pentru un bun creştin nu este suficient să meargă la biserică, ci trebuie să arate şi respect pentru creaţia lui Dumnezeu“, spune Sepe. Această luare de poziţie a fost susţinută şi de cardinalul Francesco Coccopalmerio, care a adus participanţilor la forum mesajul Papei Francisc – „de a contribui activ la sensibilizarea instituţiilor politice şi a cetăţenilor pentru încurajarea unui stil de viaţă care să ţină cont atît de nevoile oamenilor, cît şi de cele ale naturii, şi de a contribui la crearea unui sistem economic care să nu mai fie bazat exclusiv pe consumul resurselor naturale de către oameni, ci să promoveze împlinirea fiecărei persoane în cadrul dezvoltării autentice a întregii creaţii.“ Comentînd mesajul papal, Coccopalmerio a spus: „Francisc vorbeşte despre o Biserică săracă între săraci: cei care îl urmează pe Hristos într-o viaţă de simplitate trebuie de asemenea să respecte şi patrimoniul natural.“

Ecomafia – o problemă  la ordinea zilei  

Antonio Pergolizzi, de la Legambiente, explică cum Camorra a început să fie interesată de deşeuri, către sfîrşitul anilor ’80, cînd şi-a dat seama că antreprenorii din nordul industrializat caută soluţii facile şi ieftine pentru a scăpa de deşeurile provenite din diverse ramuri industriale. Iniţial o activitate minoră pentru mafia locală, transportul şi depozitarea ilegală a deşeurilor au devenit curînd una dintre principalele ei activităţi. Astfel apare termenul ecomafie, utilizat pentru primă oară de Legambiente în anul 1994. De atunci, această organizaţie publică anual rapoarte, care multă vreme n-au interesat însă nici publicul, nici politicienii. Ermete Realacci, un membru eminent al organizaţiei Legambiente, în prezent preşedintele Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor a Italiei, spune că „ziariştii se uitau la noi ca la extratereştrii cînd le vorbeam despre depozitele ilegale de deşeuri.“ 

În loc să fie tratate şi neutralizate, deşeurile industriei din nordul Italiei au început să ajungă în sud, unde erau fie aruncate direct în golful Napoli, fie depozitate la întîmplare pe sol. Între timp, au fost făcute descoperiri şocante. Se ştie acum că la unele din drumurile şi construcţiile recente au fost folosite materiale amestecate cu deşeuri toxice şi chiar radioactive. Nici chiar şcolile nu au fost ocolite de aceste practici criminale. Camorra s-a orientat cu precădere spre deşeurile toxice şi periculoase, pentru că acestea ofereau cele mai mari posibilităţi de cîştig. Aşa ceva n-ar fi fost însă posibil fără sprijinul unor oficiali corupţi – afirmă Pergolizzi. „Mulţi au fost în trecut colaboratorii mafiei. Firmele de avocatură, de asemenea“, menţionează reprezentantul organizaţiei Legambiente. Direcţia originară a deşeurilor a fost, la început, dinspre nord spre sud. Acum, acest fenomen a ajuns să fie circular în Italia, depăşind uneori şi graniţele ţării.  

Traficul cu deşeuri, mai profitabil decît drogurile  

Infracţiunile de mediu au putut prolifera pe fundalul lipsei legislaţiei – confirmă procurorul naţional antimafia Franco Roberti. „Prima dată cînd am auzit de problema deşeurilor toxice anchetam un contrabandist, pentru droguri. Mi-a spus că a găsit ceva mai rentabil şi mai puţin periculos ca drogurile: traficul cu deşeuri toxice“, spune Roberti. Într-adevăr, în Italia, depozitarea ilegală a deşeurilor era pedepsită, pînă de curînd, cel mult cu o amendă. Abia din 2010 există legi care permit procurorilor să-i ancheteze şi să-i trimită în judecată pe cei care se fac vinovaţi de depozitarea ilegală a deşeurilor. Comisia antimafia a parlamentului italian colaborează de anul trecut şi cu Corpul Forestier al statului, ceea ce-i permite să facă dese controale pe teren. Rezolvarea problemei este însă în continuare îngreunată de insuficienta coordonare a sistemului judiciar antimafia cu sistemul judiciar obişnuit, pentru că sub jurisdicţia judecătorilor antimafia intră doar infracţiunile comise de mafia, nu şi de ceilalţi. Iar mafia nu acţionează de una singură.  

Partenerii mafiei sînt antreprenorii şi politicienii corupţi

„E nevoie de doi pentru a dansa tango“, spune Roberti, referindu-se la industria din nordul Italiei, care a apelat la Camorra pentru a scăpa de deşeuri, precum şi la politicienii corupţi, care închid ochii la ilegalităţile comise. Potrivit organizaţiei Legambiente, sînt cunoscute numele a 440 de firme care au apelat la mafia napolitană pentru a scăpa de deşeurile toxice pe care le-au generat. Schema este astfel descrisă de procurorul naţional antimafia: firmele din nord, care ar fi trebuit să plătească sume importante pentru ca deşeurile pe care le generau să fie tratate şi depozitate în siguranţă, apelau la Camorra pentru a scăpa de deşeuri la jumătate sau sfert de preţ. Camorra le lua şi pur şi simplu le arunca undeva în jurul oraşului Napoli, fie pe sol, fie chiar în Mediterana. În acest timp, politicienii corupţi închideau ochii, iar populaţia afectată de poluarea apei, a aerului şi solului se îmbolnăvea de cancer.  

Antonio Giordano, un eminent genetician italo-american, originar din Napoli, spune că în această zonă a fost înregistrată o creştere anormală a cazurilor de cancer la femei tinere, între 25-35 de ani, aflate înainte de vîrsta de screening, sau că la copii au apărut boli rare, care înainte nu existau. Nu cu mulţi ani în urmă, spune Giordano, Napoli a fost unul din cele mai poluate golfuri din lume. Desigur, lucrurile au evoluat, există tot mai multe firme corecte şi au apărut şi firme care se ocupă cu reciclarea. Dar au rămas terenurile poluate din Ţara focurilor. Cîteodată, cînd nu se mai poate, cîte un loc e curăţat... cu bani publici. În prezent, o comisie senatorială italiană analizează gravitatea situaţiei, în vederea posibilei curăţiri din bani publici a întregii zone poluate.  

În general, regiunea Campania era cunoscută ca o regiune curată, cu produse agricole de înaltă calitate. Poluarea din „triunghiul negru“ a dăunat însă serios acestei reputaţii. Un produs tipic din Campania, mozarella de bivoliţă, a fost în cîteva rînduri chiar interzisă la import de diferite ţări, deoarece s-a descoperit că era contaminată cu dioxină (o substanţă cancerigenă eliberată prin arderea unor anumite tipuri de deşeuri).   

România este una dintre ţintele preferate ale Camorrei 

Comerţul ilegal cu deşeuri toxice se desfăşoară şi la nivel internaţional, acolo unde există puncte slabe, mai uşor permeabile. Potrivit lui Roberti, ţintele preferate ale mafiei napolitane sînt China şi... România.

Andreea Masullo, de la Greenaccord, mi-a spus că, în urmă cu cîţiva ani, a făcut parte dintr-o echipă de experţi care, după ce a analizat compoziţia unui transport de deşeuri, a decis că trebuie trimis în Franţa, pentru că în Italia nu existau mijloace tehnice de neutralizare a lui. Deşeurile au fost într-adevăr încărcate la Napoli, cu direcţia Marsilia, însă n-au ajuns niciodată la destinaţie. După o vreme, a aflat din presă că au fost descărcate la... Constanţa.  

România este o ţintă preferată şi pentru o altă activitate a mafiei. Potrivit lui Roberti, Camorra nu acţionează doar cu brutalitate şi violenţă, ci şi prin cumpărare de influenţă sau spălare de bani. În mod paradoxal, spălarea banilor negri ai Camorrei se face astăzi prin investiţii chiar în afaceri cu energie regenerabilă, ca ferme eoliene, instalaţii de biogaz etc., dintre care unele în România – spune Roberti.

Dar Uniunea Europeană este tot mai decisă să lupte cu crima organizată. Anul trecut, Parlamentul European a creat un Comitet special împotriva crimei organizate, a corupţiei şi a spălării de bani (CRIM). În luna septembrie a acestui an, comitetul a propus un plan de acţiune pentru perioada 2014-2019. Conform acestuia, oficialii dovediţi a fi participat la activităţi de crimă organizată, corupţie sau spălare de bani nu vor mai putea participa vreodată la o licitaţie pentru fonduri publice, şi nici nu vor mai putea fi aleşi în vreo funcţie publică în UE. Dar cel mai important dintre instrumentele luptei contra crimei organizate rămîne atacarea intereselor ei financiare. Între noile propuneri se află şi aceea ca bunurile şi banii confiscaţi din activităţi de crimă organizată, corupţie sau spălare de bani să fie utilizaţi exclusiv în scopuri sociale şi umanitare, idee pe care o salut cu entuziasm.      

Alexandru-Radu Săvulescu, de formaţie geofizician, este eseist şi fotograf

Foto: A.-R. Săvulescu