Despre Napoli, Camorra şi deşeuri – dintre care unele ajung la noi...

Alexandru-Radu SĂVULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 513 din 12-18 decembrie 2013
Despre Napoli, Camorra şi deşeuri – dintre care unele ajung la noi    jpeg

Cu consorţiul Mediterraneo Sociale, am vizitat comunitatea Il Pioppo (Plopul) din localitatea Somma Vesuviana de la poalele Vezuviului, unde am putut vedea cum o fostă fabrică ilegală de muniţie, confiscată de la mafia napolitană (Camorra), a fost transformată în centru de recuperare a unor tineri cu probleme infracţionale sau dependenţi de droguri. Am fost entuziasmat de această inversare de roluri, care mi s-a părut extrem de importantă sub raport simbolic. La sfîrşitul vizitei, am primit cadou un pachet de cafea artizanală, a cărei particularitate constă nu atît în gust şi aromă, cît mai ales în modul de procesare. Acest amestec special de boabe – provenite din Brazilia, Costa Rica, Columbia, Guatemala, India şi Uganda – este prăjit, măcinat şi ambalat exclusiv de femei condamnate, care îşi ispăşesc pedeapsa la Penitenciarul de femei din Pozzuoli, de lîngă Napoli. Vîndută ca produs premium, Caffè Lazzarelle le permite acestora nu doar să cîştige bani în perioada detenţiei (cu salarii stabilite conform grilei sindicale), ci mai ales să obţină o înaltă calificare, astfel încît să aibă şanse maxime de reintegrare socială la terminarea pedepsei. Cooperativa Lazarrelle combină abordarea socială cu protecţia mediului. Astfel, cafeaua este ambalată în pungi vidate, din plastic reciclabil, iar sacii în care vin boabele sînt folosiţi pentru pungi şi săculeţi pentru cadouri, nimic nerămînînd nefolosit sau nereciclat. Produsele Lazarrelle sînt vîndute în cadrul programului „Facciamo un pacco alla Camorra“, expresie napolitană, care se traduce aproximativ prin „Să-i jucăm un renghi Camorrei“.

Napolitanii se revoltă împotriva legii tăcerii

Iniţial indiferentă sau chiar temătoare, respectînd omertà (legea tăcerii şi a neimplicării în afacerile altora), opinia publică din Napoli şi din întreaga regiune Campania a devenit treptat tot mai vocală în opoziţia sa faţă de crima organizată. Chiar în luna noiembrie 2013, zeci de mii de cetăţeni ai oraşului au ieşit în stradă pentru a manifesta contra Camorrei, care între Napoli şi Caserta a transformat o zonă altădată curată într-un adevărat „triunghi al morţii“, cunoscut şi sub numele de Terra dei fuochi (Ţara focurilor). Zona este plină de deşeuri toxice, cărora li se dă foc pentru a li se şterge urma.

Potrivit organizaţiei Legambiente, peste 10 milioane de tone de deşeuri toxice (conţinînd metale grele, materiale radioactive, substanţe acide) au fost depozitate ilegal în triunghiul morţii, în ultimii 20 de ani, ceea ce a condus la o creştere extraordinară a numărului de îmbolnăviri de cancer în rîndul populaţiei locale. Sute de imagini ale victimelor – copii, femei, tineri – au fost purtate de rude şi prieteni la manifestaţia din acest sfîrşit de noiembrie.  

Deşeurile au fost, de altfel, şi tema celui de-al zecelea Forum Greenaccord – „Un viitor fără gunoaie“, organizat la Napoli în perioada 6-9 noiembrie 2013. Şi ce alt loc ar fi putut fi mai bun pentru a discuta acest subiect decît Napoli, locul unde s-a inventat celebra pizza, dar şi oraşul care, doar cu cîţiva ani în urmă, era prezent în toate buletinele de ştiri din lume, cu munţii de gunoi udaţi de pompieri ca să nu ia foc pînă vine armata să-i strîngă? Problema deşeurilor menajere a fost rezolvată între timp – spune Luigi de Magistris, un fost procuror antimafia, ajuns în prezent primarul oraşului Napoli. Ce nu s-a rezolvat încă e problema deşeurilor periculoase.

Şi Biserica Catolică sprijină cererile cetăţenilor

Arhiepiscopul oraşului Napoli, cardinalul Crescenzio Sepe, a cerut ca Biserica să nu le mai acorde împărtăşania celor care se fac vinovaţi de crime împotriva mediului. „Pentru un bun creştin nu este suficient să meargă la biserică, ci trebuie să arate şi respect pentru creaţia lui Dumnezeu“, spune Sepe. Această luare de poziţie a fost susţinută şi de cardinalul Francesco Coccopalmerio, care a adus participanţilor la forum mesajul Papei Francisc – „de a contribui activ la sensibilizarea instituţiilor politice şi a cetăţenilor pentru încurajarea unui stil de viaţă care să ţină cont atît de nevoile oamenilor, cît şi de cele ale naturii, şi de a contribui la crearea unui sistem economic care să nu mai fie bazat exclusiv pe consumul resurselor naturale de către oameni, ci să promoveze împlinirea fiecărei persoane în cadrul dezvoltării autentice a întregii creaţii.“ Comentînd mesajul papal, Coccopalmerio a spus: „Francisc vorbeşte despre o Biserică săracă între săraci: cei care îl urmează pe Hristos într-o viaţă de simplitate trebuie de asemenea să respecte şi patrimoniul natural.“

Ecomafia – o problemă  la ordinea zilei  

Antonio Pergolizzi, de la Legambiente, explică cum Camorra a început să fie interesată de deşeuri, către sfîrşitul anilor ’80, cînd şi-a dat seama că antreprenorii din nordul industrializat caută soluţii facile şi ieftine pentru a scăpa de deşeurile provenite din diverse ramuri industriale. Iniţial o activitate minoră pentru mafia locală, transportul şi depozitarea ilegală a deşeurilor au devenit curînd una dintre principalele ei activităţi. Astfel apare termenul ecomafie, utilizat pentru primă oară de Legambiente în anul 1994. De atunci, această organizaţie publică anual rapoarte, care multă vreme n-au interesat însă nici publicul, nici politicienii. Ermete Realacci, un membru eminent al organizaţiei Legambiente, în prezent preşedintele Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor a Italiei, spune că „ziariştii se uitau la noi ca la extratereştrii cînd le vorbeam despre depozitele ilegale de deşeuri.“ 

În loc să fie tratate şi neutralizate, deşeurile industriei din nordul Italiei au început să ajungă în sud, unde erau fie aruncate direct în golful Napoli, fie depozitate la întîmplare pe sol. Între timp, au fost făcute descoperiri şocante. Se ştie acum că la unele din drumurile şi construcţiile recente au fost folosite materiale amestecate cu deşeuri toxice şi chiar radioactive. Nici chiar şcolile nu au fost ocolite de aceste practici criminale. Camorra s-a orientat cu precădere spre deşeurile toxice şi periculoase, pentru că acestea ofereau cele mai mari posibilităţi de cîştig. Aşa ceva n-ar fi fost însă posibil fără sprijinul unor oficiali corupţi – afirmă Pergolizzi. „Mulţi au fost în trecut colaboratorii mafiei. Firmele de avocatură, de asemenea“, menţionează reprezentantul organizaţiei Legambiente. Direcţia originară a deşeurilor a fost, la început, dinspre nord spre sud. Acum, acest fenomen a ajuns să fie circular în Italia, depăşind uneori şi graniţele ţării.  

Traficul cu deşeuri, mai profitabil decît drogurile  

Infracţiunile de mediu au putut prolifera pe fundalul lipsei legislaţiei – confirmă procurorul naţional antimafia Franco Roberti. „Prima dată cînd am auzit de problema deşeurilor toxice anchetam un contrabandist, pentru droguri. Mi-a spus că a găsit ceva mai rentabil şi mai puţin periculos ca drogurile: traficul cu deşeuri toxice“, spune Roberti. Într-adevăr, în Italia, depozitarea ilegală a deşeurilor era pedepsită, pînă de curînd, cel mult cu o amendă. Abia din 2010 există legi care permit procurorilor să-i ancheteze şi să-i trimită în judecată pe cei care se fac vinovaţi de depozitarea ilegală a deşeurilor. Comisia antimafia a parlamentului italian colaborează de anul trecut şi cu Corpul Forestier al statului, ceea ce-i permite să facă dese controale pe teren. Rezolvarea problemei este însă în continuare îngreunată de insuficienta coordonare a sistemului judiciar antimafia cu sistemul judiciar obişnuit, pentru că sub jurisdicţia judecătorilor antimafia intră doar infracţiunile comise de mafia, nu şi de ceilalţi. Iar mafia nu acţionează de una singură.  

Partenerii mafiei sînt antreprenorii şi politicienii corupţi

„E nevoie de doi pentru a dansa tango“, spune Roberti, referindu-se la industria din nordul Italiei, care a apelat la Camorra pentru a scăpa de deşeuri, precum şi la politicienii corupţi, care închid ochii la ilegalităţile comise. Potrivit organizaţiei Legambiente, sînt cunoscute numele a 440 de firme care au apelat la mafia napolitană pentru a scăpa de deşeurile toxice pe care le-au generat. Schema este astfel descrisă de procurorul naţional antimafia: firmele din nord, care ar fi trebuit să plătească sume importante pentru ca deşeurile pe care le generau să fie tratate şi depozitate în siguranţă, apelau la Camorra pentru a scăpa de deşeuri la jumătate sau sfert de preţ. Camorra le lua şi pur şi simplu le arunca undeva în jurul oraşului Napoli, fie pe sol, fie chiar în Mediterana. În acest timp, politicienii corupţi închideau ochii, iar populaţia afectată de poluarea apei, a aerului şi solului se îmbolnăvea de cancer.  

Antonio Giordano, un eminent genetician italo-american, originar din Napoli, spune că în această zonă a fost înregistrată o creştere anormală a cazurilor de cancer la femei tinere, între 25-35 de ani, aflate înainte de vîrsta de screening, sau că la copii au apărut boli rare, care înainte nu existau. Nu cu mulţi ani în urmă, spune Giordano, Napoli a fost unul din cele mai poluate golfuri din lume. Desigur, lucrurile au evoluat, există tot mai multe firme corecte şi au apărut şi firme care se ocupă cu reciclarea. Dar au rămas terenurile poluate din Ţara focurilor. Cîteodată, cînd nu se mai poate, cîte un loc e curăţat... cu bani publici. În prezent, o comisie senatorială italiană analizează gravitatea situaţiei, în vederea posibilei curăţiri din bani publici a întregii zone poluate.  

În general, regiunea Campania era cunoscută ca o regiune curată, cu produse agricole de înaltă calitate. Poluarea din „triunghiul negru“ a dăunat însă serios acestei reputaţii. Un produs tipic din Campania, mozarella de bivoliţă, a fost în cîteva rînduri chiar interzisă la import de diferite ţări, deoarece s-a descoperit că era contaminată cu dioxină (o substanţă cancerigenă eliberată prin arderea unor anumite tipuri de deşeuri).   

România este una dintre ţintele preferate ale Camorrei 

Comerţul ilegal cu deşeuri toxice se desfăşoară şi la nivel internaţional, acolo unde există puncte slabe, mai uşor permeabile. Potrivit lui Roberti, ţintele preferate ale mafiei napolitane sînt China şi... România.

Andreea Masullo, de la Greenaccord, mi-a spus că, în urmă cu cîţiva ani, a făcut parte dintr-o echipă de experţi care, după ce a analizat compoziţia unui transport de deşeuri, a decis că trebuie trimis în Franţa, pentru că în Italia nu existau mijloace tehnice de neutralizare a lui. Deşeurile au fost într-adevăr încărcate la Napoli, cu direcţia Marsilia, însă n-au ajuns niciodată la destinaţie. După o vreme, a aflat din presă că au fost descărcate la... Constanţa.  

România este o ţintă preferată şi pentru o altă activitate a mafiei. Potrivit lui Roberti, Camorra nu acţionează doar cu brutalitate şi violenţă, ci şi prin cumpărare de influenţă sau spălare de bani. În mod paradoxal, spălarea banilor negri ai Camorrei se face astăzi prin investiţii chiar în afaceri cu energie regenerabilă, ca ferme eoliene, instalaţii de biogaz etc., dintre care unele în România – spune Roberti.

Dar Uniunea Europeană este tot mai decisă să lupte cu crima organizată. Anul trecut, Parlamentul European a creat un Comitet special împotriva crimei organizate, a corupţiei şi a spălării de bani (CRIM). În luna septembrie a acestui an, comitetul a propus un plan de acţiune pentru perioada 2014-2019. Conform acestuia, oficialii dovediţi a fi participat la activităţi de crimă organizată, corupţie sau spălare de bani nu vor mai putea participa vreodată la o licitaţie pentru fonduri publice, şi nici nu vor mai putea fi aleşi în vreo funcţie publică în UE. Dar cel mai important dintre instrumentele luptei contra crimei organizate rămîne atacarea intereselor ei financiare. Între noile propuneri se află şi aceea ca bunurile şi banii confiscaţi din activităţi de crimă organizată, corupţie sau spălare de bani să fie utilizaţi exclusiv în scopuri sociale şi umanitare, idee pe care o salut cu entuziasm.      

Alexandru-Radu Săvulescu, de formaţie geofizician, este eseist şi fotograf

Foto: A.-R. Săvulescu

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Marinela Ardelean a primit titlul de "Cel mai bun somelier" (2014) FOTO: Arhiva personală
Marinela Ardelean, critic de vinuri, explică de ce vinul făcut în curte nu e nici cel mai bun si nici cel mai sănătos
Dincolo de o afacere, vinul face parte din tradiția vieții de zi cu zi. Asta spune Marinela Ardelean, cea care consideră că licoarea din struguri merită „să devină un element fundamental al brandului de țară“.
Josep Borrell FOTO EPA-EFE
Josep Borrell: Sfârșitul războiului din Ucraina, „aproape imposibil” după anexările efectuate de Rusia
Anexarea de către Rusia a patru teritorii ucrainene ocupate face „aproape imposibil” sfârşitul războiului în Ucraina, a apreciat sâmbătă şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell.
umit yildirim m9FBEtUTRXY unsplash jpg
Schimbări mari prin lucruri simple. Soluția clară pentru traficul din București
România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană la producția de biciclete, cu peste 2.5 milioane de unități, dar suntem la coada clasamentului când vine vorba de pistele pentru utilizarea lor.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.