Darul 2019

Publicat în Dilema Veche nr. 777 din 10-16 ianuarie 2019
Darul 2019 jpeg

Majoritatea românilor au sărbătorit Crăciunul, naşterea Domnului, pe 25 decembrie. Au devenit mai buni, mai darnici, mai iertători, dar şi mai stresaţi de terminarea lucrului, de cadouri, de curăţenie, de alegerea bradului, de concedii sau petreceri. A urmat Revelionul, pe 1 ianuarie, cînd toată lumea a zîmbit, a ciocnit cupe şi şi a făcut urări. Am păşit plini de optimism în Anul Nou 2019. Sperăm să avem un an mai îngăduitor, mai liniştit, mai curat, cu pace…

Ambele date sînt convenţionale, dar ambele au o semnificaţie profundă. Crăciunul reprezintă aniversarea naşterii lui Iisus Hristos. Ser-bînd Crăciunul, îl serbăm pe Iisus Cel viu, născut în sărmana iesle, simbol al umilinţei şi al sacrificiului de sine. Un bou şi un asin L-au încălzit într-un staul aflat în afara Betleemului, într-un loc de pășunat, iar primii martori ai naşterii pruncului sfînt au fost păstorii. În deplin contrast cu precaritatea condiţiilor lumeşti ale naşterii, o stea a răsărit, cerurile s-au deschis şi îngerii au vestit. Deşi săracă, ieslea este împodobită de însăşi Lumina lumii. La fiecare Crăciun, conform timpului sacru, ciclic, sărbătorim unirea cerului cu pămîntul, întruparea dumnezeirii în om. Împodobim un brad care nu-şi pierde frunza după tăiere, asemeni lăstarului crescut din butucul retezat al profetului Isaia. Ne îmbrăcăm în straie curate şi frumoase şi oferim cadouri asemeni celor trei magi de la răsărit, Melchior, Gaspar şi Baltazar. Colindăm cu Steaua şi decorăm clădirile cu lumini. În fiecare casă creştină, pe 25 decembrie se naşte pruncul Iisus, motiv de mare sărbătoare. O sărbătoare care, se înţelege, trebuie organizată cum se cuvine. Bradul trebuie să fie frumos, înalt, bogat. Decoraţiunile – diferite faţă de anul precedent. Cadourile sînt listate cu precizie în scrisori adresate lui Moş Crăciun şi nu vrei să vezi feţe de copii dezamăgiţi pe 25 decembrie. Cu o lună înainte începi să simţi o febrilitate în aer, în trafic, în supermagazine. Raioanele cu jucării din plastic te copleşesc. Aştepţi prima de Crăciun ca să ai ce cheltui, ca să poţi organiza evenimentul corespunzător. Începînd cu 20 decembrie, rafturile magazinelor arată ca după bătălia de la Posada. Pe străzi umblă cete de colidători care te fac să traversezi îngrijorat. Se apropie Crăciunul şi mai sînt încă atîtea de rezolvat! Iar pe 25 dimineaţa, cînd ambalajele cadourilor sînt sfîşiate cu nelinişte, cîţi ne mai gîndim că ele sînt destinate pruncului Iisus care se află în noi, de la botez? Că îl serbăm pe El, aflat în mijlocul nostru, viu şi surîzător? Iar cînd ne aşezăm la masa îmbelşugată, avem grijă să-l hrănim întîi pe El, pe prunc?

Anul Nou în care am intrat este 2019, adică 2772 ab urbe condita, sau 5779-5880, după calendarul ebraic. Pentru creştini, şi nu numai, punctul de referinţă este Iisus Hristos, prin naşterea sa. Îi datorăm asta călugărului Dionisie cel Mic, dobrogeanul. De la el, timpul istoric, liniar, se desparte în două ere fundamentale: prima, guvernată de Lege, iar a doua de împlinirea Legii, prin bunătate şi dragoste pentru aproapele. Prima, de Logosul revelat. A doua, de Logosul întrupat. Relevanţa Revelionului nu stă doar în trecerea de la un an la altul, ceea ce s-ar putea petrece în oricare dintre cele 365 de zile, iar sărbătoarea s-ar putea numi Saturnalia sau altfel. Ea se dezvăluie, mai ales, în trecerea de la anul 2018 la 2019, marcînd scurgerea a 2018 ani de la naşterea Mîntuitorului. Chiar dacă nu se cunoaşte cu precizie anul naşterii lui Iisus, acesta putînd fi dedus cu aproximaţie din coroborarea împrejurărilor istorice datate ale evenimentului (apariţia stelei, moartea lui Irod, recensămîntul lui Quirinius), semnificativă este Naşterea ca finalitate temporală pentru lumea veche şi ca origine pentru cea nouă. Revelionul, prin el însuşi, vorbeşte despre naşterea sau trezirea noului an. Serbată, de-a lungul timpului, şi la diverse popoare fie în preajma solstiţiului de iarnă, cînd ziua începe să crească, fie a echinocţiului de primăvară, cînd vegetaţia renaşte, ori a celui de toamnă, trecerea dintre ani a fost mereu prilej de bucurie şi speranţă îndreptate către Adam şi Eva, Osiris, Attis şi Cybele, Mithra, Sol Invictus ş.a.m.d. Revelionul 2019 celebrează însă permanenţa credinţei în Logosul Cel vechi de zile, în Cuvîntul care, în urmă cu 2018 ani, „S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi“, mărturisind iubirea fără sfîrşit a lui Dumnezeu pentru oameni. Prin darul de sacrificiu pe care Dumnezeu l-a făcut omenirii la începutul anului 1, lumea a fost salvată, iar mîntuirea a devenit posibilă. La mulţi ani, 2019! Fie ca 2019 să ne îngăduie visurilor aripi! 

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Secretele şi costurile unei case ecologice din paie. Este ca pe vremea bunicilor şi are consum de garsonieră
O familie din Botoşani îşi construieşte propria casă eco, din lut şi baloţi de paie, după modelul locuinţelor ţărăneşti de acum un secol. Avantajele sunt nenumărate, spune bărbatul, inclusiv costurile la utilităţi fiind comparabile cu cele ale unei garsoniere.
image
Momentul de glorie în care România a fost pe locul 2 în lume la Olimpiadă, după SUA. De ce a sfidat Ceauşescu Rusia
La Olimpiada  de vară din 1984, din Los Angeles, România a adus acasă 53 de medalii, situându-se pe locul 2 în lume, după SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a făcut presiune asupra lui Ceauşescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe lângă cei 120.000 de dolari primiţi pentru participare, a avut legătură cu contextul economic din ţară.
image
Câmpurile morţii de sub mall-urile din Ploieşti. Descoperire făcută de arheologi
Extinderea municipiului Ploieşti spre comunele Blejoi sau Aricheştii Rahtivani a scos la iveală un veritabil câmp al morţii, care ascunde deopotrivă comori unice, vechi de mii de ani, dar şi informaţii relevante despre o civilizaţie demult apusă.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.