Cu Franz Kafka despre CCR ┼či abuzul ├«n serviciu

Publicat în Dilema Veche nr. 699 din 13-19 iulie 2017
Cu Franz Kafka despre CCR ┼či abuzul ├«n serviciu jpeg

Abuzul ├«n serviciu este infrac╚Ťiunea-vedet─â a Codului Penal. Interesul pe care ├«l suscit─â este predominant ├«n r├«ndul politicienilor. Dac─â s-ar compara interesul manifestat de politicieni cu cel al speciali╚Ötilor ├«n drept, asimetria este evident─â. Astfel, importan┼úa cople┼čitoare a infrac┼úiunii de abuz ├«n serviciu nu rezult─â din scrierile doctrinare, ci din temerea pe care o insufl─â oamenilor de partid. ├Än sprijinul acestei afirma╚Ťii stau practica judiciar─â (aproximativ o treime din rechizitoriile construite de parchete ┼či ├«naintate instan┼úelor de judecat─â au la baz─â abuzul ├«n serviciu) ╚Öi, ├«n mod deosebit, declara╚Ťiile ╚Öi ini╚Ťiativele celor viza╚Ťi ├«n mod direct. Implicarea Cur┼úii Constitu┼úionale a Rom├óniei (CCR) ├«n acest subiect, printr-o serie de hot─âr├«ri criticabile (deciziile nr. 405/15 iunie 2016 ┼či 392/6 iunie 2017), a scos la iveal─â faptul c─â incriminarea abuzului ├«n serviciu este important─â prin miza pe care o prezint─â.

Realitatea c─â se disput─â intens, dar se discut─â anemic, ├«╚Öi afl─â oglindirea ├«n calitatea dezbaterii ┼či chiar a motiv─ârilor care ├«nso┼úesc deciziile CCR. Interven┼úiile ┼čtiin┼úifice par s─â nu fi c├«nt─ârit ├«n balan╚Ťa judec─âtorilor constitu╚Ťionali. ÔÇ×C├«teva considera┼úii relative la infrac┼úiunea de abuz ├«n serviciuÔÇť de Lidia Barac, profesor universitar ┼či judec─âtor la Curtea de Apel Timi┼čoara, ap─ârut pe juridice.ro cu nou─â zile ├«nainte ca CCR s─â pronun┼úe decizia nr. 405, este un studiu care faulteaz─â sim╚Ťitor ra┼úionamentul constitu┼úionali┼čtilor. Nu intr─â ├«n obiectul acestui articol s─â ar─ât cum unele declara┼úii politice s├«nt ambalate ├«n afirma┼úii doctrinare ┼či sentin┼úe jurisdic┼úionale (la CCR cele dou─â situa┼úii coincid). Totu┼či, se impune observa╚Ťia c─â, dup─â ce mediul politic a v├«nturat ideea c─â infrac┼úiunea de abuz ├«n serviciu este neclar formulat─â, CCR a achiesat tacit, stabilind c─â prin sintagma ÔÇ×├«n mod defectuosÔÇť trebuie s─â se ├«n┼úeleag─â ÔÇ×cu ├«nc─âlcarea legiiÔÇť (lege parlamentar─â sau ordonan╚Ť─â guvernamental─â). L. Barac, ├«n schimb, demoleaz─â ├«ntregul e┼čafodaj al retoricii politicianiste ┼či al silogismelor CCR: 1) sintagma ├«mpricinat─â este constitu┼úional─â, ├«ndeplinind cerin┼úele de claritate, accesibilitate ┼či previzibilitate, deoarece, potrivit jurispruden┼úei CEDO, norma se evalueaz─â nu doar din formulare ┼či din structura infrac┼úiunii, ci ┼či din practica judiciar─â ├«n aplicarea normei; 2) incriminarea abuzului ├«n serviciu din Rom├ónia are ÔÇ×un grad de precizie mult mai ├«naltÔÇť dec├«t incrimin─ârile altor state; 3) aplicarea normei nu poate fi susceptibil─â de abuz, pe motiv c─â exist─â garan┼úii penale ┼či extrapenale.

De ce a deranjat atît de mult incriminarea abuzului în serviciu încît s-a procedat la îngrădirea acesteia, pe de o parte, prin restrîngerea sferei actelor normative în raport de care s-ar fi apreciat existenţa sau nu a unei fapte de abuz în serviciu, iar, pe de altă parte, prin stabilirea unui prag valoric care să cuantifice intensitatea vătămării sau a pagubei?

Primul r─âspuns rezult─â din evolu┼úia istoric─â a modului de a┼čezare a infrac┼úiunii ├«n structura Codului Penal. Infrac┼úiunea este tot at├«t de veche precum Codul Penal, fiind prev─âzut─â ├«n codurile din 1864, 1936, 1968 ┼či actualul din 2009 (intrat ├«n vigoare la 1 februarie 2014). Diferen┼úa ├«ntre primele dou─â coduri ┼či ultimele dou─â este dat─â de faptul c─â, ├«n prima situa┼úie, abuzul ├«n serviciu avea semnifica┼úia unui abuz de putere, ├«n timp ce, ├«n a doua situa┼úie, accentul se mut─â de la modalit─â┼úile de abuzare a puterii asupra efectelor acesteia. Astfel c─â, ├«n codul din 1936, abuzul de putere se precizeaz─â ├«n patru infrac┼úiuni: abuz de putere (ac┼úiunea const─â ├«n dep─â┼čirea competen┼úei), abuz de autoritate (recurs la for┼úa armat─â), exces de putere (executarea unor acte ce intr─â ├«n atribu┼úiile altei puteri publice) ┼či purtare abuziv─â (violen┼ú─â fa┼ú─â de persoan─â). ├Än schimb, codul din 1968 ┼či cel actual stabilesc c─â abuzul ├«n serviciu se manifest─â contra intereselor persoanelor, a intereselor publice ┼či prin ├«ngr─âdirea unor drepturi. A┼ča cum arat─â Barac, sub aspect formal diferen┼úa dintre codul din 1968 ┼či cel actual ┼úine doar de simplificare, ├«n sensul c─â actualul cod incrimineaz─â abuzul ├«n serviciu ├«ntr-un singur articol, av├«nd variant─â tip ┼či variant─â asimilat─â, iar sub aspectul con┼úinutului urmarea imediat─â a s─âv├«r┼čirii faptei trebuie s─â constea ├«n v─ât─âmarea unei persoane sau ├«n p─âgubirea patrimoniului; noul cod a eliminat starea de tulburare, ceea ce face ca abuzul ├«n serviciu s─â r─âm├«n─â doar o infrac┼úiune de rezultat, nu ┼či de pericol. Aceast─â constatare ne oblig─â s─â rectific─âm afirma┼úia f─âcut─â ├«n spa┼úiul public de unii jurnali┼čti competen┼úi (Liviu Avram, ÔÇ×Reconstituirea crimei de la CCRÔÇť, Adev─ârul, 7 iunie a.c.), potrivit c─âreia CCR a restr├«ns de dou─â ori sfera de aplicare a normei incriminatoare. ├Än realitate, restr├«ngerea s-a f─âcut de trei ori: prima dat─â ├«n 2014, prin intrarea ├«n vigoare, iar apoi ├«n 2016 ┼či 2017, prin deciziile CCR. Astfel, restr├«ngerea sferei de aplicare a normei de incriminare a abuzului ├«n serviciu se profileaz─â periculos ├«n orizontul de a┼čteptare al politicienilor: dezincriminarea. ├Än felul acesta, s-au extirpat incisivii din gura legii penale.

Urm─âtoarele dou─â r─âspunsuri ┼úin de caracterul subsidiar al infrac┼úiunii de abuz ├«n serviciu ┼či, respectiv, de pozi┼úionarea grupei infrac┼úiunilor de serviciu fa┼ú─â de cele de corup┼úie. Acest lucru ├«nseamn─â c─â infrac┼úiunea de abuz ├«n serviciu: a) poate fi re┼úinut─â de organele judiciare de fiecare dat─â c├«nd nici o alt─â infrac┼úiune nu este incident─â, iar realitatea dovede┼čte c─â faptele care pot crea un pericol social grav s├«nt mult mai multe dec├«t num─ârul infrac┼úiunilor prev─âzute ├«n cod ┼či ├«n legile speciale; b) poate fi re┼úinut─â ├«n concurs cu celelalte infrac┼úiuni de corup┼úie. Potrivit lui L. Barac, pentru a se conforma prevederilor din Conven┼úia ONU, legiuitorul a procedat ├«n 2009 la eliminarea infrac┼úiunilor de corup┼úie din grupa celor de serviciu, consacr├«nd celor dou─â capitole distincte ┼či, pe cale de consecin┼ú─â, obiecte juridice speciale. Dac─â este permis─â aceast─â analogie, pentru organismul dreptului penal, fiecare capitol reprezint─â o celul─â, ├«n sensul c─â aici s├«nt formulate valorile sociale ocrotite prin norma juridic─â ┼či, totodat─â, d─â posibilitatea ca infrac┼úiunile prev─âzute ├«ntr-un capitol s─â poat─â fi re┼úinute ├«n concurs cu cele din alt capitol, de unde efectul agravant al pedepsei.

Am discutat, fie ┼či schematic, motivele pentru care politicienii au de ce s─â se team─â ├«ntr-o a┼ča mare m─âsur─â de existen┼úa unei infrac┼úiuni de abuz ├«n serviciu. Acum trebuie ar─âtat rostul acestei infrac╚Ťiuni ╚Öi miza pe care o prezint─â pentru societate. Gruparea infrac┼úiunilor de corup┼úie ├«ntr-un capitol distinct fa┼ú─â de cele de serviciu este menit─â s─â arate c─â obiectele juridice s├«nt proprii, astfel c─â exist─â o diferen┼ú─â ├«ntre valorile sociale ocrotite prin normele de incriminare a faptelor de corup┼úie (dare ┼či luare de mit─â, trafic de influen┼ú─â etc.) ┼či cele privind faptele de serviciu (abuz ├«n serviciu, neglijen┼ú─â ├«n serviciu, purtare abuziv─â etc.). Esen┼úialul diferen┼úei este c─â ├«n primul caz s├«nt protejate rela┼úiile sociale cu privire la exercitarea autorit─â┼úii de stat, iar ├«n al doilea caz s├«nt protejate rela┼úiile sociale cu privire la buna desf─â┼čurare a activit─â┼úilor de serviciu (├«ndeplinirea corect─â a ├«ndatoririlor, ap─ârarea drepturilor ┼či intereselor personale, egalitatea ├«n drepturi a cet─â┼úenilor). Altfel spus, accentul cade ├«n prima situa┼úie pe institu┼úie, pe autoritatea acesteia, iar ├«n cea de-a doua pe activit─â┼úile de serviciu. Posibilitatea de a re┼úine ├«n concurs infrac┼úiunea de abuz ├«n serviciu cu celelalte infrac┼úiuni de corup┼úie prezint─â un interes social foarte ridicat deoarece rareori se ├«nt├«mpl─â ca macularea unei institu┼úii s─â nu fie ├«nso┼úit─â de o pletor─â de fapte prin care cet─â┼úeanul s─â fie abuzat de func┼úionarii publici. A┼č ├«ndr─âzni o generalizare spun├«nd c─â infrac┼úiunile ├«n leg─âtur─â cu serviciul ┼či, ├«n mod special, abuzul ├«n serviciu reprezint─â o anticamer─â, o etap─â preg─âtitoare pentru infrac┼úiunile ceva mai grave de corup┼úie. Decizia 405 gre╚Öe╚Öte deoarece legea ╚Öi ordonan╚Ťa nu vor fi niciodat─â ├«ndeajuns de am─ânun╚Ťite pentru a exemplifica toate posibilit─â┼úile prin care un cet─â┼úean este pasibil de abuz din partea func╚Ťionarilor. Dac─â substan┼úa faptelor de corup┼úie nu poate fi prev─âzut─â dec├«t ├«n lege, faptele de abuz ├«n serviciu se definesc, ├«nt├«i de toate, ├«n raport de actele normative secundare pe care judec─âtorii constitu┼úionali le-au eliminat din condei. Astfel, CCR a a┼čteptat fie ca o lege s─â prevad─â toate acele detalii care, ├«n mod firesc, s├«nt cuprinse ├«n actele normative inferioare, ceea ce este imposibil, fie nu a ├«n┼úeles c─â faptele prin care administra┼úia poate abuza de puterea pe care o de┼úine s├«nt nenum─ârate, iar capacitatea acestora de a crea un climat de ostilitate ┼či de ne├«ncredere a cet─â┼úeanului fa╚Ť─â de administra╚Ťie nu trebuie subestimat─â.

├Än aceast─â din urm─â ipotez─â, ar fi fost nimerit ca ├«n m├«inile judec─âtorilor constitu┼úionali s─â ajung─â dou─â lecturi obligatorii din Franz Kafka: Procesul ┼či Castelul. Romanele sugereaz─â c─â ra╚Ťiunea ultim─â a incrimin─ârii faptelor de abuz ├«n serviciu este aceea de a ├«mpiedica transformarea administra┼úiei publice ├«ntr-o birocra┼úie. Care este diferen┼úa kafkian─â dintre cele dou─â? Dac─â administra┼úia public─â execut─â servicii publice ├«n interesul cet─â┼úeanului, birocra┼úia reprezint─â o degenerare a administra┼úiei ├«ntr-un organism autosuficient care supune cet─â┼úeanul propriilor reguli. Ce ne spune destinul lui K ├«n fa┼úa Castelului ┼či a personajelor care-l populeaz─â? ├Äntre altele, c─â nu exist─â via┼ú─â individual─â ├«n afara birocra┼úiei, c─â rela┼úiile de serviciu nu s├«nt acela┼či lucru cu rela┼úiile interumane (ÔÇ×At├«ta vreme c├«t eram ├«n rela┼úii de serviciu, ai fost, fire┼čte, o persoan─â foarte important─â pentru mine, nu datorit─â calit─â┼úilor tale, ci din pricina sarcinei meleÔÇť, ├«i spune lui K secundantul s─âu), c─â ÔÇ×un func┼úionar trebuie s─â fie b─ânuitor fa┼ú─â de oricineÔÇť, iar ÔÇ×principiul de lucru al autorit─â┼úilor este s─â nu ia ├«n considerare defel posibilitatea vreunei eroriÔÇť. ├Än fine, birocra┼úia ├«ndepline┼čte un serviciu public, dar pervertit pentru c─â acesta nu te despov─âreaz─â de o grij─â, ci, dimpotriv─â, te ├«nrobe┼čte. Astfel, K afl─â de la ├«nv─â┼ú─âtor c─â postul de ├«ngrijitor la ┼čcoal─â i-a fost acordat ÔÇ×ca o gentile┼úeÔÇť, nu ca un merit ori ca rezultat al calific─ârii; totodat─â, prezen╚Ťa permanent─â a secundan╚Ťilor ├«n jurul s─âu pare s─â-i sugereze lui K faptul c─â fiecare zi ├«n prezen╚Ťa birocra╚Ťiei ├«i diminueaz─â individualitatea.

Abuzul ├«n serviciu, ├«n varianta agravat─â, mai are un specific, deloc lipsit de relevan┼ú─â ├«n sensul celor ar─âtate mai sus, prin aceea c─â este una din extrem de pu┼úinele infrac┼úiuni care ia ├«n considerare ┼či mobilul s─âv├«r┼čirii faptei (art. 297, alin. 2), adic─â voin┼úa func┼úionarului public de a abuza cet─â┼úeanul ÔÇ×pe temei de ras─â, na┼úionalitate, origine etnic─â, limb─â, religieÔÇŽÔÇť (├«n total, 13 situa┼úii). Ca ilustrare istoric─â a abuzului ├«n serviciu poate fi evocat un raport al Consiliului de Mini┼čtri din 9 iunie 1944 despre emigrarea evreilor, din care re┼úin pct. 3: ÔÇ×constat├«nd c─â aceste abuzuri pe l├«ng─â c─â ating interesele statului rom├ón, dar tind s─â umbreasc─â prestigiul autorit─â┼úilor rom├óne┼čti, de┼či acestea trebuie s─â execute ordinele Guvernului ÔÇô care a fost totdeauna favorabil emigra┼úiei ÔÇô astfel c─â nici o cheltuial─â pentru ob┼úinerea autoriza┼úiilor de plecare nu este legitim─âÔÇť (Jean Ancel, ed., Documents concerning the Fate of Jews, vol. 8). Acest paragraf nu doar c─â explic─â introducerea variantei agravate a abuzului ├«n serviciu, dar exemplific─â abuzul ├«n serviciu ┼či, mai ales, arat─â c├«t de complexe pot fi modalit─â╚Ťile de abuzare a cet─â┼úeanului.

A╚Öadar, dincolo de ceea ce politicienii pot dori ├«n interesul propriu, autorit─â┼úile de stat au ├«ndatorirea s─â apere eficient interesul societ─â┼úii, a┼ča cum rezult─â din expresia valorilor pe care le ocrote┼čte special fiecare capitol, iar ├«n mod generic fiecare titlu din Codul Penal. 

Nicolae Dr─âgu╚Öin este doctor ├«n filozofie ╚Öi lector la Universitatea Cre╚Ötin─â ÔÇ×Dimitrie CantemirÔÇť din Bucure╚Öti.

Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intr├«nd ├«n mare ╚Öi ├«naint├«nd ├«n ea, at├«t c├«t ├«╚Ťi permiteau puterile, sfidai direct determin─ârile.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note ┼či fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cap─âtul drumului ÔÇô cum recuper─âm anii ÔÇÖ90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
S├«nt aceste panacee care promit via╚Ť─â lung─â ╚Öi s─ân─âtoas─â reale sau doar o g─âselni╚Ť─â a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
├Än orice religie, extremismul secret─â o ideologie a ÔÇ×comunit─â┼úii ale┼čilorÔÇŁ eschatologici ├«n lupt─â cu restul ÔÇ×dec─âzutÔÇŁ al umanit─â┼úii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
ÔÇ×PrologulÔÇŁ pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi fra╚Ťi ambi╚Ťio╚Öi
A filozofa despre ambi╚Ťie f─âr─â a ne reconsidera reperele risc─â, pe l├«ng─â pre╚Ťiozitate sau cinism, s─â ne limiteze pur ╚Öi simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Mu╚Ötele femele au mai mul╚Ťi neuroni dec├«t masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnic─â inedit─â.
Zizi și neantul jpeg
La piscin─â
Pe vremuri, ├«n anii ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, mersul la piscin─â era una dintre activit─â╚Ťile cele mai ÔÇ×fancyÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu ÔÇ×reprezint─âÔÇť drama christic─â ╚Öi nu ├«i caut─â o semnifica╚Ťie anume: ea se na╚Öte din cutremurarea care cuprinde lumea ├«n momentul suferin╚Ťei divine ╚Öi o s─âde╚Öte ad├«nc ├«n sufletul ascult─âtorului.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Dou─â comentarii la Genez─â
Nu pu╚Ťini s-au ├«ntrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei c─âr╚Ťi ale ÔÇ×ConfesiunilorÔÇŁ lui Augustin s├«nt, de fapt, o exegez─â la primele versete ale ÔÇ×GenezeiÔÇŁ.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
ÔÇ×C├«nd via╚Ťa se ├«nt├«mpl─â, puiul e tot pui.ÔÇť
Window through a window in R├Âe g├ąrd caf├ę 2 jpg
Dec├«t un termopan, ╚ÖefuÔÇÖ
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
O s─â fie bine! ÔÇô recens─âm├«nt 2022 ÔÇô
O s─â ajung eu ├«n Albania, iar ei or s─â fie tot la coad─â, ├«ncremeni╚Ťi ├«n a╚Öteptare.
E cool să postești jpeg
Via╚Ťa f─âr─â Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a f─âcut pe subiec╚Ťii studiului mai toleran╚Ťi fa╚Ť─â de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul f─âr─â umbre al amiezii
Pentru via┼úa spiritual─â, pentru c─âutarea ┼či ├«nt├«lnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importan┼ú─â?
Theodor Pallady jpeg
Pe teras─â, cu Epictet
Greu de spus dac─â stoicismul e la mod─â pentru c─â se poart─â textele aspira╚Ťionale sau pentru c─â timpul nostru face loc unui anume neo-p─âg├«nism.
Jilava Prison jpg
R─âutatea ╚Öi contextul de via╚Ť─â
Oamenii vinova╚Ťi de ceva r─âu, c├«╚Ťi or fi ei, provin adeseori din r├«ndul celor buni.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Labirintul din tufi╚Öuri de tuia ╚Öi-a deschis por╚Ťile pentru 78 de nudi╚Öti.
Zizi și neantul jpeg
Mentalit─â╚Ťi din alt film
Avem, oarecum, un obraz mai gros, ne-am ├«nv─â╚Ťat, de nevoie, s─â fim mai pu╚Ťin sensibili ├«n momente ├«n care, de fapt, ar trebui s─â fim.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
M-aș muta din București, dar unde?
Mereu am urît cumva Bucureștiul, deși m-am străduit să-l iubesc, iar în ultimii ani, de cînd nu se întrevede nici o schimbare, l-am urît mai mult decît oricînd.
p 19 WC jpg
Ordinea moral─â a lumii
Ne place sau nu, chiar există și femei care nu vor să aibă copii. Ce se întîmplă dacă le obligi să ducă sarcina la termen și să dea naștere unui copil pe care nu-l doresc?
p 20 jpg jpg
ÔÇ×C├«ntarea C├«nt─ârilorÔÇŁ ╚Öi tandre╚Ťea interpret─ârii
├Än mijlocul unei istorii a poporului lui Dumnezeu aspru judecat─â, cu c─âderi ╚Öi ridic─âri ne├«ncetate, cu pl├«ngeri ╚Öi strig─âte de speran╚Ť─â, poc─âin╚Ť─â, credin╚Ť─â neclintit─â ╚Öi ├«ntunecate lep─âd─âri st─â un c├«ntec de dragoste care love╚Öte pe cititor chiar ├«n cre╚Ötetul sufletului ╚Öi al c─ârnii.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.