Cine ap─âr─â Constitu╚Ťia de Curtea Constitu╚Ťional─â?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 749 din 28 iunie ÔÇô 4 iulie 2018
Cine ap─âr─â Constitu╚Ťia de Curtea Constitu╚Ťional─â? jpeg

Curtea Constitu╚Ťional─â a Rom├óniei (CCR), ├«ndeplinind rolul de ÔÇ×garant al suprema╚Ťiei Constitu╚ŤieiÔÇť, exercit─â o serie de atribu╚Ťii precum verificarea constitu╚Ťionalit─â╚Ťii legilor ├«nainte ╚Öi dup─â promulgare, solu╚Ťionarea conflictelor juridice de natur─â constitu╚Ťional─â. S-ar putea spune c─â CCR e menit─â s─â apere legea fundamental─â ├«n fa╚Ťa excesului de activitate al autorit─â╚Ťilor publice. ├Än ce condi╚Ťii Constitu╚Ťia ├«ns─â╚Öi ar avea nevoie s─â fie ap─ârat─â de excesul de activitate al CCR?

Niciodat─â aceast─â problem─â nu s-a pus mai serios dec├«t ├«n ultimii doi ani. CCR a fost solicitat─â s─â se pronun╚Ťe ├«ntr-un num─âr tot mai mare de spe╚Ťe ├«ncep├«nd cu 2005-2007, perioad─â de c├«nd dateaz─â ╚Öi prima sugestie de abolire a Cur╚Ťii (C─ât─âlin Avramescu, ÔÇ×Desfiin╚Ťarea Cur╚Ťii Constitu╚ŤionaleÔÇť revista 22, 4 octombrie 2005). ├Än cazuistica proprie, mai sensibil─â dec├«t controlul de constitu╚Ťionalitate ╚Öi hot─âr├«rea asupra excep╚Ťiilor de neconstitu╚Ťionalitate nu poate fi dec├«t solu╚Ťionarea conflictelor juridice de natur─â constitu╚Ťional─â. Nu e ├«nt├«mpl─âtor c─â aceast─â atribu╚Ťie a z─âcut ├«n adormire p├«n─â ├«n 2005 ╚Öi s-a revigorat ulterior. De ce? Rom├ónia s-a v─âzut for╚Ťat─â s─â procedeze la o reform─â legislativ─â a statului care s─â creeze condi╚Ťiile luptei eficiente ├«mpotriva corup╚Ťiei; apoi, electoratul rom├ón a trimis de trei ori la ╚Öefia statului dou─â persoane cu temperamente diferite, e drept, dar unite de o agend─â comun─â, opus─â majorit─â╚Ťii parlamentare. Astfel, s-au creat premisele unor conflicte dintre autorit─â╚Ťi, pe aliniamentul conservarea privilegiilor ├«n m├«inile unor grupuri cu acces la resurse (defini╚Ťia corup╚Ťiei ca activitate specific─â a oligarhiei) vs. democratizarea privilegiilor legale. Referitor la protagoni╚Ötii acestor conflicte, este interesant de observat c─â dac─â, ├«n majoritatea cazurilor p├«n─â ├«n 2014, ace╚Ötia erau pre╚Öedintele ╚Öi, respectiv, Guvernul cu Parlamentul, dup─â 2014 se adaug─â autoritatea judec─âtoreasc─â.

Cre╚Öterea volumului de activitate nu poate s─â dea seam─â dec├«t asupra vizibilit─â╚Ťii ╚Öi, cel mult, importan╚Ťei acestei autorit─â╚Ťi publice. Posibilitatea ca activitatatea CCR s─â excead─â Constitu╚Ťiei pe care, teoretic, trebuie s─â o apere nu se documenteaz─â dec├«t ├«n raport cu tipul solu╚Ťiilor adoptate ╚Öi, mai ales, cu ra╚Ťionamentele care le sus╚Ťin. Ultraactivitatea CCR din anii 2016-2018 este comparabil─â cu aceea din 2012. ├Än ambele situa╚Ťii, CCR a pronun╚Ťat solu╚Ťii care au dinamizat dezbaterea public─â. Diferen╚Ťa este c─â dac─â, ├«n 2012, reac╚Ťiile s-au produs preponderent ├«n domeniul politic, ├«n 2016-2018 reac╚Ťiile au avut un caracter pronun╚Ťat doctrinar. Cu alte cuvinte, ├«n 2016-2018 dezbaterea a trecut dincolo de solu╚Ťie, a dep─â╚Öit comentariul politic pentru a analiza ra╚Ťionamentul din spatele acesteia. Profesionalizare a dezbaterii publice? Posibil. ├Än tot cazul, exist─â o diferen╚Ť─â major─â ├«ntre tipul solu╚Ťiilor adoptate ├«n 2012 ÔÇô c├«nd CCR a fost solicitat─â s─â se pronun╚Ťe, bun─âoar─â, asupra motivelor de suspendare a ╚Öefului statului, asupra conflictului dintre pre╚Öedinte ╚Öi premier cu privire la participarea la Consiliul European ╚Öi asupra valid─ârii referendumului de demitere a ╚Öefului statului ÔÇô ╚Öi solu╚Ťiile adoptate dup─â 2016. Dintre acestea, cele mai importante vizeaz─â abuzul ├«n serviciu, eliminarea infrac╚Ťiunilor de corup╚Ťie din categoria ÔÇ×amenin╚Ť─ârilor la securitatea na╚Ťional─âÔÇť, sl─âbirea rolului de╚Ťinut de pre╚Öedinte ├«n numirea ╚Öefilor din Justi╚Ťie ╚Öi ├«n revocarea procurorilor-╚Öefi. Dincolo de activitatea jurisdic╚Ťional─â, concretizat─â ├«n decizii, CCR a desf─â╚Öurat ╚Öi o activitate administrativ─â, materializat─â ├«n Hot─âr├«rea 1/2017 prin care pre╚Öedintele CCR ├«╚Öi arog─â dreptul de a cenzura opiniile minoritare. Aceast─â m─âsur─â reprezint─â o noutate ├«n activitatea CCR, dup─â cum neobi╚Önuit─â este ╚Öi contestarea acestei hot─âr├«ri ├«n circuitul judec─âtoresc obi╚Önuit (contenciosul administrativ).

Polemica ├«n jurul CCR a ├«nceput ├«nc─â din 1990, c├«nd legiuitorul constituant s-a ├«ntrebat asupra oportunit─â╚Ťii cre─ârii unei autorit─â╚Ťi publice care s─â asigure ÔÇ×suprema╚Ťia Constitu╚ŤieiÔÇť, dup─â modelul european. Perioada elabor─ârii Constitu╚Ťiei este interesant─â ÔÇô ╚Öi actual─â ├«n orizontul prezentei hiperactivit─â╚Ťi ÔÇô numai din perspectiva argumentelor pentru ╚Öi ├«mpotriva unei asemenea institu╚Ťii. ├Än clipa de fa╚Ť─â, legitimitatea CCR pare mai mult ca niciodat─â pus─â ├«n discu╚Ťie; hiperactivitatea scoate la iveal─â o putere uria╚Ö─â ╚Öi un viciu latent. Puterea rezid─â ├«n rol (art. 142, alin. 1) ╚Öi ├«n atribu╚Ťii (art. 146). Viciul latent rezid─â ├«n alc─âtuirea Cur╚Ťii (art. 143 ╚Öi 145). Le vom lua pe r├«nd pentru a ar─âta, alt─â dat─â, ├«n ce m─âsur─â natura activit─â╚Ťii desf─â╚Öurate dup─â 2016 ├«ndrept─â╚Ťe╚Öte temerile celor care ├«n Adunarea Constituant─â din 1990 1991 fie au respins de plano ideea unei autorit─â╚Ťi constitu╚Ťionale, fie au cerut organizarea acesteia pe alte baze.

Pilonii puterii CCR s├«nt mul╚Ťi ╚Öi bine ancora╚Ťi ├«n textul constitu╚Ťional. Eviden╚Ťa se impune ├«nc─â din cuprinsul legii fundamentale, ale c─ârei articole s├«nt organizate ├«n titluri, capitole ╚Öi sec╚Ťiuni. Observ─âm c─â, sub aspect institu╚Ťional, exist─â dou─â titluri care reglementeaz─â autorit─â╚Ťile publice (Parlamentul, pre╚Öedintele Rom├óniei, Guvernul, administra╚Ťia public─â ╚Öi autoritatea judec─âtoreasc─â) ╚Öi, respectiv, Curtea Constitu╚Ťional─â. Altfel spus, Constitu╚Ťia prevede c─â exist─â, pe de o parte, autorit─â╚Ťile publice care organizeaz─â ├«n institu╚Ťii cele trei ramuri ale puterii publice (legislativ─â, executiv─â ╚Öi judec─âtoreasc─â), iar, pe de alt─â parte, Curtea Constitu╚Ťional─â a Rom├óniei. Nu trebuie s─â-i ├«nvinuim pe John Locke ╚Öi pe Montesquieu c─â nu au prev─âzut c─â ├«n afara celor trei puteri mai exist─â ╚Öi o a patra, dup─â cum nici noi nu trebuie s─â ne ├«nvinov─â╚Ťim pentru acest adaos la tradi╚Ťia care s-a n─âscut prin refuzul absolutismului politic. ├Än definitiv, nim─ânui nu trebuie s─â i se repro╚Öeze c─â nu anticipeaz─â evolu╚Ťia lucrurilor ori c─â refuz─â s─â r─âm├«n─â ├«ncapsulat ├«ntr-o tradi╚Ťie rigid─â. Problema se contureaz─â abia atunci c├«nd analiz─âm titlul III (ÔÇ×Autorit─â╚Ťile PubliceÔÇť) ╚Öi titlul V (ÔÇ×Curtea Constitu╚Ťional─âÔÇť) prin raportare la la titlul I (ÔÇ×Principiile GeneraleÔÇť). Din punct de vedere al literei, fiecare articol constitu╚Ťional se bucur─â de o egal─â greutate ├«n ordinea juridic─â. Totu╚Öi, ├«n ordinea simbolic-moral─â putem afirma c─â ÔÇ×principiile generaleÔÇť definesc identitatea statului ╚Öi, pe cale de consecin╚Ť─â, se bucur─â de ├«nt├«ietate ╚Öi ├«ndeplinesc func╚Ťia de cheie interpretativ─â. Un principiu general este ÔÇ×separa╚Ťia ╚Öi echilibrul puterilorÔÇť (art. 1, alin. 4). Mai mult sau mai pu╚Ťin eficient, acest principiu st─â la baza interac╚Ťiunii dintre autorit─â╚Ťile publice evocate la titlul III. Principiul pare ├«ns─â inaplicabil CCR. Analiz├«nd titlul V din perspectiva principiului separa╚Ťiei, trebuie s─â observ─âm c─â aceast─â institu╚Ťie pare mai cur├«nd o gref─â ce nu e prins─â cu nimic, except├«nd rolul generic de garantare a suprema╚Ťiei Constitu╚Ťiei, de trupul legii fundamentale. Este adev─ârat c─â legiuitorul a optat ca ÔÇ×separa╚Ťia ╚Öi echilibrul puterilorÔÇť s─â opereze ÔÇ×├«n cadrul democra╚Ťiei constitu╚ŤionaleÔÇť, ceea ce ar putea justifica exceptarea CCR de la aplicabilitatea principiului. ├Än acela╚Öi timp, ÔÇ×Rom├ónia este stat de dreptÔÇť (art. 1, alin. 3), ceea ce presupune domnia legii, adic─â faptul c─â statul ╚Öi op╚Ťiunile de natur─â politic─â se subordoneaz─â dreptului. Ce se ├«nt├«mpl─â c├«nd o anume autoritate public─â iese din orbita dreptului?

CCR de╚Ťine o riscant─â capacitate centrifug─â. ├Än primul r├«nd, este o institu╚Ťie care, sub forma deciziilor, se pronun╚Ť─â prin acte jurisdic╚Ťionale. Ele s├«nt ÔÇ×general obligatoriiÔÇť (art. 147, alin. 4), ├«n sensul c─â se aplic─â cu aceea╚Öi for╚Ť─â tuturor, indiferent dac─â ├«n cauz─â s├«nt autorit─â╚Ťi publice ori cet─â╚Ťeni. De╚Öi modul de func╚Ťionare se inspir─â din procedura instan╚Ťelor de judecat─â, Curtea prezint─â particularitatea ÔÇô esen╚Ťial─â uneori ÔÇô c─â deciziile s├«nt definitive ├«nc─â de la prima pronun╚Ťare. Solu╚Ťia adoptat─â nu este atacabil─â ├«n nici un fel. Spre compara╚Ťie, nu exist─â nici un act al vreunei autorit─â╚Ťi publice care s─â nu fie atacabil, ceea ce poate fi interpretat nu doar ├«n orizontul ÔÇ×echilibrului puterilorÔÇť, ci ╚Öi ├«n cel al unui ÔÇ×proces echitabilÔÇť (art. 21). Calea de atac ├«n context administrativ ╚Öi judec─âtoresc reprezint─â un instrument de evitare a abuzului. Este drept c─â principiul ÔÇ×suprema╚Ťiei Constitu╚ŤieiÔÇť (art. 1) pe care CCR o garanteaz─â ar justific─â o natur─â excep╚Ťional─â a deciziilor prin care ├«╚Öi exercit─â atribu╚Ťiile, ├«ns─â ├«n anumite condi╚Ťii aceast─â putere se poate ├«ntoarce chiar ├«mpotriva Constitu╚Ťiei. ├Än al doilea r├«nd, este o institu╚Ťie care, a╚Öa cum am ar─âtat, func╚Ťioneaz─â ├«n afara principiului ÔÇ×separa╚Ťiei ╚Öi echilibrului puterilorÔÇť. ├Än al treilea r├«nd, puterea Cur╚Ťii rezid─â ╚Öi ├«n propria jurispruden╚Ť─â. Iar─â╚Öi cu titlu excep╚Ťional, Curtea func╚Ťioneaz─â pe baza precedentului judiciar. Aceasta este, fire╚Öte, o consecin╚Ť─â direct─â a faptului c─â deciziile s├«nt definitive de la prima pronun╚Ťare ╚Öi general obligatorii, ├«ns─â se ├«nt├«mpl─â ca for╚Ťa s─â-i fie m─ârit─â prin chiar propria jurispruden╚Ť─â. Prin Decizia nr. 536/2011, Curtea a statuat c─â obligatoriu nu este doar dispozitivul, ÔÇ×ci ╚Öi considerentele pe care se sprijin─â acestaÔÇť. Spre compara╚Ťie, actele jurisdic╚Ťionale tradi╚Ťionale pronun╚Ťate de instan╚Ťele de judecat─â (sentin╚Ťe, decizii) s├«nt obligatorii numai din perspectiva solu╚Ťiei adoptate, nu ╚Öi a motivelor. A╚Öa st─âteau lucrurile ├«n 2011. Cinci ani mai t├«rziu, Curtea avea s─â afirme c─â nu doar motivele care conduc direct la solu╚Ťie s├«nt obligatorii, ci orice considerent enun╚Ťat. Acest mod dinamic de func╚Ťionare a jurispruden╚Ťei ├«nt─âre╚Öte capacitatea Cur╚Ťii de a deveni legiuitor pozitiv, adic─â de institu╚Ťie care adaug─â legi noi, ceea ce contravine rolului Parlamentului de ÔÇ×unic─â autoritate legiuitoare a ╚Ť─âriiÔÇť (art. 61). Dar cum po╚Ťi contesta ├«nc─âlcarea Constitu╚Ťiei de c─âtre Curte?

Ar putea exista aceast─â posibilitate, ├«ns─â numai ├«n raport cu discern─âm├«ntul ╚Öi capacitatea autocritic─â a judec─âtorilor constitu╚Ťionali. Numai c─â aici se ascunde un viciu latent care, atunci c├«nd se actualizeaz─â, face ca puterea special─â a CCR s─â devin─â discre╚Ťionar─â. Viciul latent const─â ├«n politizarea ╚Öi insuficientul profesionalism al membrilor din completul constitu╚Ťional. Despre judec─âtorii constitu╚Ťionali afl─âm c─â s├«nt independen╚Ťi ├«n exercitarea mandatului ╚Öi inamovibili pe durata acestuia. CCR ├«mprumut─â iar─â╚Öi dou─â atribute ale autorit─â╚Ťii judec─âtore╚Öti, omi╚Ť├«nd ├«ns─â mecanismul regulator al Consiliului Superior al Magistraturii. Independen╚Ťa magistra╚Ťilor este temperat─â legal prin c─âile de atac, iar institu╚Ťional prin CSM. Independen╚Ťa judec─âtorilor constitu╚Ťionali nu are nici o contragreutate. Inamovibilitatea magistra╚Ťilor este temperat─â de CSM, ├«n schimb a judec─âtorilor constitu╚Ťionali de nimic. De asemenea, criteriile de numire a judec─âtorilor constitu╚Ťionali s├«nt suficient de imprecise ├«nc├«t for╚Ťa independen╚Ťei s─â nu fie purificat─â de originile politice. Un num─âr de 6 din cei 9 judec─âtori s├«nt desemna╚Ťi (mai cur├«nd numi╚Ťi dec├«t ale╚Öi) de cele dou─â Camere ale Parlamentului care func╚Ťioneaz─â ca autoritate public─â eminamente politic─â. E drept c─â, ├«n majoritatea cazurilor, membrii Cur╚Ťii s├«nt desemna╚Ťi de Parlament, ├«ns─â e suficient s─â ne g├«ndim la ├«n╚Ťelepciunea legiuitorului german care a stabilit c─â alegerea se face din r├«ndul magistra╚Ťilor federali. Abia acum ├«n CCR func╚Ťioneaz─â doi magistra╚Ťi de carier─â, numi╚Ťi de c─âtre pre╚Öedinte.

R─âspunz├«nd la ├«ntrebarea din titlu, judec─âtorii constitu╚Ťionali pot ap─âra Constitu╚Ťia de Curte, cu condi╚Ťia elimin─ârii riscului politic ╚Öi a garan╚Ťiilor de profesionalism. ├Än situa╚Ťii excep╚Ťionale, putem argumenta ╚Öi referendumul (art. 90) drept cale de atac nenumit─â la deciziile controversate.

Nicolae Dr─âgu┼čin, doctor ├«n filozofie, este lector universitar la Universitatea Cre┼čtin─â ÔÇ×Dimitrie CantemirÔÇť din Bucure┼čti.

Foto: Andrei Ivan

Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intr├«nd ├«n mare ╚Öi ├«naint├«nd ├«n ea, at├«t c├«t ├«╚Ťi permiteau puterile, sfidai direct determin─ârile.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note ┼či fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cap─âtul drumului ÔÇô cum recuper─âm anii ÔÇÖ90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
S├«nt aceste panacee care promit via╚Ť─â lung─â ╚Öi s─ân─âtoas─â reale sau doar o g─âselni╚Ť─â a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
├Än orice religie, extremismul secret─â o ideologie a ÔÇ×comunit─â┼úii ale┼čilorÔÇŁ eschatologici ├«n lupt─â cu restul ÔÇ×dec─âzutÔÇŁ al umanit─â┼úii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
ÔÇ×PrologulÔÇŁ pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi fra╚Ťi ambi╚Ťio╚Öi
A filozofa despre ambi╚Ťie f─âr─â a ne reconsidera reperele risc─â, pe l├«ng─â pre╚Ťiozitate sau cinism, s─â ne limiteze pur ╚Öi simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Mu╚Ötele femele au mai mul╚Ťi neuroni dec├«t masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnic─â inedit─â.
Zizi și neantul jpeg
La piscin─â
Pe vremuri, ├«n anii ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, mersul la piscin─â era una dintre activit─â╚Ťile cele mai ÔÇ×fancyÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu ÔÇ×reprezint─âÔÇť drama christic─â ╚Öi nu ├«i caut─â o semnifica╚Ťie anume: ea se na╚Öte din cutremurarea care cuprinde lumea ├«n momentul suferin╚Ťei divine ╚Öi o s─âde╚Öte ad├«nc ├«n sufletul ascult─âtorului.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Dou─â comentarii la Genez─â
Nu pu╚Ťini s-au ├«ntrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei c─âr╚Ťi ale ÔÇ×ConfesiunilorÔÇŁ lui Augustin s├«nt, de fapt, o exegez─â la primele versete ale ÔÇ×GenezeiÔÇŁ.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
ÔÇ×C├«nd via╚Ťa se ├«nt├«mpl─â, puiul e tot pui.ÔÇť
Window through a window in R├Âe g├ąrd caf├ę 2 jpg
Dec├«t un termopan, ╚ÖefuÔÇÖ
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
O s─â fie bine! ÔÇô recens─âm├«nt 2022 ÔÇô
O s─â ajung eu ├«n Albania, iar ei or s─â fie tot la coad─â, ├«ncremeni╚Ťi ├«n a╚Öteptare.
E cool să postești jpeg
Via╚Ťa f─âr─â Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a f─âcut pe subiec╚Ťii studiului mai toleran╚Ťi fa╚Ť─â de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul f─âr─â umbre al amiezii
Pentru via┼úa spiritual─â, pentru c─âutarea ┼či ├«nt├«lnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importan┼ú─â?
Theodor Pallady jpeg
Pe teras─â, cu Epictet
Greu de spus dac─â stoicismul e la mod─â pentru c─â se poart─â textele aspira╚Ťionale sau pentru c─â timpul nostru face loc unui anume neo-p─âg├«nism.
Jilava Prison jpg
R─âutatea ╚Öi contextul de via╚Ť─â
Oamenii vinova╚Ťi de ceva r─âu, c├«╚Ťi or fi ei, provin adeseori din r├«ndul celor buni.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Labirintul din tufi╚Öuri de tuia ╚Öi-a deschis por╚Ťile pentru 78 de nudi╚Öti.
Zizi și neantul jpeg
Mentalit─â╚Ťi din alt film
Avem, oarecum, un obraz mai gros, ne-am ├«nv─â╚Ťat, de nevoie, s─â fim mai pu╚Ťin sensibili ├«n momente ├«n care, de fapt, ar trebui s─â fim.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
M-aș muta din București, dar unde?
Mereu am urît cumva Bucureștiul, deși m-am străduit să-l iubesc, iar în ultimii ani, de cînd nu se întrevede nici o schimbare, l-am urît mai mult decît oricînd.
p 19 WC jpg
Ordinea moral─â a lumii
Ne place sau nu, chiar există și femei care nu vor să aibă copii. Ce se întîmplă dacă le obligi să ducă sarcina la termen și să dea naștere unui copil pe care nu-l doresc?
p 20 jpg jpg
ÔÇ×C├«ntarea C├«nt─ârilorÔÇŁ ╚Öi tandre╚Ťea interpret─ârii
├Än mijlocul unei istorii a poporului lui Dumnezeu aspru judecat─â, cu c─âderi ╚Öi ridic─âri ne├«ncetate, cu pl├«ngeri ╚Öi strig─âte de speran╚Ť─â, poc─âin╚Ť─â, credin╚Ť─â neclintit─â ╚Öi ├«ntunecate lep─âd─âri st─â un c├«ntec de dragoste care love╚Öte pe cititor chiar ├«n cre╚Ötetul sufletului ╚Öi al c─ârnii.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.