Cele patru c─âr╚Ťi de arhitectur─â ale lui Andrea Palladio

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 936 din 17 ÔÇô 23 martie 2022
Cele patru c─âr╚Ťi de arhitectur─â ale lui Andrea Palladio jpeg

ÔÇ×├Ändr─âznesc s─â spun c─â am aruncat lumini noi asupra

celor ce privesc aceast─â ramur─â de arhitectur─â.ÔÇŁ

 Andrea Palladio

Ap─ârut ├«n 1570 la Vene╚Ťia, tratatul Cele patru c─âr╚Ťi de arhitectur─â al lui Andrea Palladio vine s─â ├«ntregeasc─â domeniul literaturii teoretice de specialitate, continu├«nd opera predecesorilor s─âi ilu╚Ötri Vitruviu, Alberti (1452), Serlio ╚Öi Vignola. Dac─â tratatul vitruvian se bucura de o larg─â circula╚Ťie ╚Öi beneficiase deja de numeroase comentarii, ca acela a lui Daniele Barbaro, ilustrat de ├«nsu╚Öi Palladio, Regula celor cinci ordine de arhitectur─â al lui Vignola, ap─ârut cu doar opt ani ├«naintea tratatului palladian, nu devenise ├«nc─â o lucrare de referin╚Ť─â, acest lucru dator├«ndu-se, ├«n principal, restr├«ngerii domeniului studiat doar la ordinele de arhitectur─â. Fa╚Ť─â de aceast─â situa╚Ťie existent─â ├«n epoc─â, proiectul teoretic al lui Palladio (la care acesta lucra ├«nc─â din 1556, a╚Öa cum atest─â Vasari) este mult mai ambi╚Ťios. El preia structura expunerii tratatului lui Serlio, a╚Öa cum ap─âruse acesta ├«n 1537, ╚Öi o ├«mbog─â╚Ťe╚Öte, ad─âug├«ndu-i considera╚Ťii de ordin personal izvor├«te din experien╚Ťa de lucru cu materialele (├«nainte de a fi arhitect, Palladio lucrase ca pietrar, sculptor ╚Öi decorator), ilustreaz─â principiile de compunere a spa╚Ťiilor cu exemple provenite din propria lui activitate, comenteaz─â c─âdiri antice ╚Öi extinde aria studiat─â inclusiv la arhitectura podurilor, drumurilor ╚Öi cea militar─â. ├Än plus, ├«n forma publicat─â, tratatul palladian nu reflect─â dec├«t par╚Ťial viziunea autorului, care ar fi dorit s─â-l completeze cu capitole dedicate preceptelor de realizare a altor programe, ca teatrele ╚Öi amfiteatrele.

Pe parcursul celor ÔÇ×patru c─âr╚ŤiÔÇŁ, Palladio analizeaz─â morfologia arhitecturii, dar ╚Öi sintaxa acesteia, cu referire direct─â la contemporaneitatea sa, f─âr─â a pierde ├«ns─â din vedere construc╚Ťiile cu caracter exemplar ale Antichit─â╚Ťii. Programele de arhitectur─â pe care le descrie s├«nt diferen╚Ťiate ├«n func╚Ťie de client ╚Öi de nevoile acestuia (de reprezentare ╚Öi locuire), o locuin╚Ť─â fiind diferit─â pentru un nobil ori pentru un avocat sau perceptor. Adecvarea cl─âdirii la nevoile utilizatorului, iat─â un concept foarte modern pe care Palladio ├«l enun╚Ť─â ├«n ÔÇ×Cartea a douaÔÇŁ, spun├«nd: ÔÇ×O cas─â confortabil─â va fi adecvat─â nevoilor aceluia care o locuie╚ÖteÔÇŁ.

Caracterul perceptiv-normativ va r─âzbate pe ├«ntreg parcursul tratatului. ├Äntr-adev─âr, dac─â aplicabilitatea normelor de utilizare a materialelor rezult─â din experimentarea constant─â a unor rezultate foarte bune, iar caracterul normativ al ├«ndrumarului de folosire a acestora implic─â mai degrab─â asumarea unor c─âi deja b─âtute pentru evitarea unor gre╚Öeli, altfel spus avem de-a face cu un ghid de bune practici, nu acela╚Öi lucru se ├«nt├«mpl─â atunci c├«nd Palladio vorbe╚Öte despre armonie ╚Öi estetica unei construc╚Ťii. ├Än acest caz, judecata nu se mai bazeaz─â pe experien╚Ť─â, ci pe o valorizare a frumosului din punct de vedere estetic, av├«nd ca scop evitarea dizarmoniilor. Armonia dintre p─âr╚Ťi, c├«t ╚Öi armonia dintre p─âr╚Ťi ╚Öi ├«ntreg s├«nt condi╚Ťii sine qua non pentru ob╚Ťinerea unei arhitecturi de calitate.

Tratatul prilejuie╚Öte autorului o pledoarie contra manierismului ├«n arhitectura epocii, d├«nd exemplu ├«ntreruperea frontoanelor ce genereaz─â abera╚Ťii ├«n scurgerea apei ╚Öi ├«ndep─ârtarea frontonului de scopul ini╚Ťial pentru care a fost conceput. De asemenea, excesul de decora╚Ťie este penalizat ├«n cadrul capitolului al XX-lea, ÔÇ×Despre abuzuriÔÇŁ, acolo unde, pentru a combate formele f─âr─â fond av├«nd ca scop doar generarea insolitului, Palladio afirm─â: ÔÇ×Sus╚Ťin deci c─â arhitectura, ca toate artele, fiind o copie a naturii, ea nu ├«ng─âduie nimic din ce ar putea s-o abat─â sau s─â o dep─ârteze de natur─âÔÇŁ. G─âsim aici o referin╚Ť─â la mimesis-ul aristotelian mai degrab─â dec├«t la cel platonician. Arhitectura este copie (fidel─â) a naturii, nu o copie imperfect─â a ideii de arhitectur─â. De altfel, scrierile lui Aristotel ╚Öi nu ale lui Platon circulau ├«n perioada umanist─â, influen╚Ť├«nd g├«nditorii vremii. Palladio se sluje╚Öte pentru a ilustra aceast─â afirma╚Ťie de compara╚Ťia cu un arbore, al c─ârui trunchi nu se ├«ngroa╚Ö─â, ci, dimpotriv─â, se sub╚Ťiaz─â spre v├«rf. Tot astfel, pere╚Ťii unei case se sub╚Ťiaz─â cu fiecare nivel. Este interesant de remarcat c─â, de╚Öi se refer─â la pere╚Ťi construi╚Ťi din c─âr─âmid─â sau piatr─â, Palladio nu ├«i compar─â cu un munte care, ╚Öi el, se ├«ngusteaz─â spre v├«rf, ci abordeaz─â regnul vegetal, organicul, inteligen╚Ť─â naturii vii, prefigur├«nd avant la lettre modelele organice ale secolelor al XX-lea ╚Öi al XXI-lea.

Referindu-se la originile arhitecturii ├«nc─â din Cuv├«ntul ├«nainte, Palladio justific─â domeniul cercetat ╚Öi delimitarea acestuia prin raportarea la o construc╚Ťie teoretic─â cu privire la na╚Öterea urbanismului, viziune f─âr─â ├«ndoial─â limitat─â la capacitatea redus─â de cunoa╚Ötere ╚Öi analiz─â a unui fenomen imposibil de ├«ntrez─ârit ├«ntr-o perioad─â c├«nd arheologia ├«nsemna, de exemplu, redescoperirea forurilor romane. Pentru ordinea prezent─ârii, ÔÇ×Alegerea (caselor particulare) este ├«nt─ârit─â ╚Öi de presupunerea c─â acestea au existat ├«naintea edificiilor publice, fiind mai probabil ca, la ├«nceput, omul s─â fi locuit singur ╚Öi apoi, v─âz├«nd c─â are nevoie de ajutorul altor oameni (ÔÇŽ), s─â fi dorit tov─âr─â╚Öia altor oameni, ceea ce a f─âcut ca mai multe case la un loc s─â formeze satele, mai multe sate, ora╚Öele ╚Öi abia ├«n acestea s─â apar─â pie╚Ťele ╚Öi edificiile publiceÔÇŁ. Putem observa ├«n acest moment c─â perspectiva palladian─â asupra evolu╚Ťiei urbane de la locuin╚Ťa individual─â ╚Öi p├«n─â la nivelul de sistematizare urban─â care presupune spa╚Ťiu public este tributar─â unei viziuni care porne╚Öte de la individualitate c─âtre colectivitate-comunitate.

Din perspectiva cuno╚Ötin╚Ťelor prezentului, putem afirma cu certitudine c─â, la ├«nceput, omul a locuit ├«n colectivitate din ra╚Ťiuni evident legate de siguran╚Ť─â ╚Öi abia ulterior, c├«nd siguran╚Ťa nu a mai fost o problem─â, a ├«nceput s─â locuiasc─â individual. ├Äns─â Palladio judec─â locuirea prin prisma modelului omului renascentist, cu o individualitate capabil─â s─â dep─â╚Öeasc─â localul ╚Öi particularul ╚Öi s─â se proiecteze ├«n universal, g├«ndire umanist─â centrat─â pe om, capabil de autodeterminare.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ╚Öi Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure╚Öti.

Foto: Andrea Palladio, Ponte di Tiberio (wikimedia commons)

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.