Case bogate f─âr─â morminte regale

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 930 din 3 ÔÇô 9 februarie 2022
Case bogate f─âr─â morminte regale jpeg

Ideea proiectului de la El Gourna a fost lansat─â ├«n 1946 de Departamentul Egiptean al Antichit─â╚Ťilor, care dorea relocarea s─âtenilor. Decizia fusese luat─â din cauza faptului c─â ace╚Ötia aveau locuin╚Ťele construite deasupra mormintelor regale antice ale necropolei din Luxor ╚Öi tr─âiau dintr-un prosper comer╚Ť cu reproduceri de artefacte din perioada faraonilor. ├Än 1946, ca ╚Öi ├«n prezent, comer╚Ťul cu obiecte egiptene antice era interzis cu des─âv├«r╚Öire, iar s─âtenii, pentru a-╚Öi rotunji veniturile, fabricau reproduceri surprinz─âtor de bine me╚Öte╚Öugite. Studiate cu aten╚Ťie de cercet─âtorii muzeului na╚Ťional de arheologie din Cairo, acestea p─âreau tot at├«t de reale pe c├«t probabil c─â ╚Öi erau. Relocarea satului pentru a stopa hemoragia de mumii de pisici, ╚Öoimi, pietre cioplite cu hieroglife ╚Öi multe altele se impunea cu necesitate, acest lucru degrev├«nd o suprafa╚Ť─â semnificativ─â ├«n vederea dezvolt─ârii turismului local. Noul El Gourna se ├«ntindea pe o suprafa╚Ť─â de cca 50 de acri l├«ng─â Luxor. ├Än mod firesc, localnicii nu ar fi vrut s─â-╚Öi p─âr─âseasc─â satul ╚Öi locuin╚Ťele, c├«t─â vreme acestea erau sursa existen╚Ťei lor. De aceea Hassan Fathy, arhitectul ├«ns─ârcinat cu proiectarea noului sat, a ├«ncercat s─â creeze o arhitectur─â c├«t mai familiar─â celei pe care localnicii aveau s─â o p─âr─âseasc─â. ├Än plus, pe l├«ng─â locuin╚Ťe, Fathy a construit o moschee, o ╚Öcoal─â, o pia╚Ť─â ╚Öi un teatru ├«n aer liber, iar experien╚Ťa construirii acestui sat a sintetizat-o ├«n lucrarea Arhitectura pentru s─âraci.

Foarte interesant este modul ├«n care arhitectul a ob╚Ťinut participarea ╚Ť─âranilor la procesul de proiectare, ├«n cadrul analizei de nevoi. Ace╚Ötia nu au v─âdit un interes deosebit pentru locuin╚Ť─â; de fapt, ├«ntr-o prim─â faz─â, ei au boicotat proiectul, ├«n speran╚Ťa c─â se vor ├«ntoarce ├«n vechile case ale c─âror pivni╚Ťe conduceau direct la mormintele regale. Atunci c├«nd arhitectul a reu╚Öit s─â ob╚Ťin─â participarea s─âtenilor, interesul general s-a a╚Ťintit asupra unei proiect─âri corespunz─âtoare pentru grajdurile animalelor. Fathy a reu╚Öit totu╚Öi s─â capteze aten╚Ťia localnicilor suger├«ndu-le c─â descenden╚Ťii lor care se ├«ntorc acas─â de la ╚Öcoal─â se vor ru╚Öina s─â locuiasc─â ├«ntr-o cas─â care nu este altceva dec├«t o anex─â a grajdului. Dincolo de anecdotic─â, implicarea localnicilor ├«n design a fost dificil─â mai ales pentru c─â acestora le lipsea vocabularul de baz─â pentru g├«ndirea ├«n avans a casei, pentru a formula nevoile lor materiale sau pentru a face considera╚Ťii referitoare la stil ╚Öi frumos. Conform tradi╚Ťiei, ei ╚Öi-ar fi putut construi singuri casele f─âr─â s─â le aib─â desenate, ├«ntr-un fel sau altul, dinainte. ÔÇ×Un ╚Ť─âran nu vorbe╚Öte niciodat─â despre art─â; o face pur ╚Öi simpluÔÇŁ, avea sa constate Fathy.

Identitatea cultural─â a locuitorilor a fost una din preocup─ârile de baz─â ale arhitectului. Acesta spunea c─â, dac─â proiectul ar fi trebuit s─â fie pus ├«n oper─â ├«ntr-un interval de trei ani, ar fi colectat date, analizat ╚Öi proiectat circa doi ani ╚Öi opt luni. Locuin╚Ťele au fost conformate spa╚Ťial-volumetric ╚Öi ├«n termeni de func╚Ťiune conform tradi╚Ťiilor de locuire ale utilizatorilor ╚Öi posibilit─â╚Ťilor tehnice ale materialelor utilizate.

Interven╚Ťia a integrat programe educa╚Ťionale de igien─â ╚Öi s─ân─âtate, eradicarea unor boli, dar ╚Öi cursuri de calificare a for╚Ťei de munc─â ├«n meseria de zidar (ucenici, asisten╚Ťi ╚Öi me╚Öte╚Öugari).

Nu ├«n cele din urm─â, Noul El Gourna trebuia s─â serveasc─â drept model de dezvoltare durabil─â a comunit─â╚Ťilor din Egipt. Cum trebuia f─âcut acest lucru ╚Öi cum s─â reconstruie╚Öti mii de sate f─âr─â bani? R─âspunsul lui Fathy st─â ├«n reinterpretarea arhitecturii tradi╚Ťionale nubiene, potrivit c─âreia o cas─â poate fi construit─â integral din noroi, ÔÇ×f─âr─â a cheltui un piastruÔÇŁ, fiind ├«n acela╚Öi timp mai spa╚Ťioas─â, mai armonioas─â ╚Öi mai confortabil─â dec├«t orice locuin╚Ť─â social─â construit─â prin programe guvernamentale sus╚Ťinute de scheme de finan╚Ťare complicate ╚Öi obscure. Construirea cu tehnici tradi╚Ťionale ╚Öi materiale locale rezolv─â problema finan╚Ť─ârii. Dac─â o camer─â nu cost─â nimic, atunci o cas─â, oric├«t de spa╚Ťioas─â, cost─â tot at├«t. Cea mai ampl─â locuin╚Ť─â poate fi realizat─â doar ├«n trei s─âpt─âm├«ni. Ce este mai important de construit este ÔÇ×dezvoltarea comunit─â╚Ťii la firul ierbiiÔÇŁ, Fathy fiind cel care a consacrat ├«n literatura de specialitate aceast─â expresie.

├Äns─â ca de obicei, dup─â ce tot mapamondul a apreciat la unison poten╚Ťialul fantastic al abord─ârii lui Fathy, proiectul ├«nsu╚Öi nici m─âcar nu a fost definitivat. ├Äntr-o perioad─â de av├«nt economic major, Egiptul avea nevoie de o╚Ťel─ârii ╚Öi sta╚Ťii de betoane, de ma╚Öini grele ╚Öi industrie, nu de ╚Ť─ârani care s─â construiasc─â locuin╚Ťe cu m├«inile goale, deci modelul a intrat rapid ├«ntr-o nemeritat─â uitare. Cu toate acestea, rafinamentul tipologiilor propuse, estetica bol╚Ťilor ╚Öi cupolelor aveau s─â influen╚Ťeze arhitectura marilor hoteluri de pe malul M─ârii Ro╚Öii, precum ╚Öi arhitectura cl─âdirilor publice reprezentative, ceea ce arat─â c─â bog─â╚Ťia caselor f─âr─â morminte regale nu a trecut neobservat─â, ba mai mult, a redat Egiptului o component─â cultural─â uitat─â, reg─âsit─â, reinterpretat─â ╚Öi topit─â ├«n creuzetul uneia dintre cele mai vechi civiliza╚Ťii ale omenirii.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ╚Öi Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure╚Öti.

Foto: wikimedia commons

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.