Bună ziua, la revedere

Publicat în Dilema Veche nr. 539 din 12-18 iunie 2014
Mîrlanii cu palat jpeg

„Te sărut, dragă, ce faci?“ Cele două fete îşi pupă una alteia aerul de lîngă urechi şi despart în două şuvoiul de lume care se scurge la metrou spre peronul de la Victoriei – Berceni. Rîul bălţat de oameni curge nedomolit, le ocoleşte lent pe cele două care-şi pipăie admirativ una alteia ba pletele, ba poala rochiţei.

Cu un „te sărut“ se vor întîmpina două asemenea fete, dar şi doamnele mămoase, cu aspect de directoare de grădiniţă. Mai sprinţar, mai lejer şi nu atît de intruziv pare a fi drăgălaşul „te pup“, cu varianta rostită „pupi“, „pusi“, uneori „pupu“. Persoanele care te pupă sînt prietenoşii de ocazie cărora, slavă Domnului, nu le trece prin cap să te pupe. Se vor pupa, sub formă de salut, colegele de serviciu, amicele, deseori şi cunoştinţele oarecare. Băieţii – nu. Ei vor spune un „salut“ scurt; ăia care nu vor să fie atît de seci cu domnişoarele, vor spune, eventual, un „bună“. Mai e şi „servus“-ul importat şi prin Muntenia, şi mai e cazonul „să trăiţi“ pe care şi-l adresează între ei, de regulă, bărbaţii trecuţi de 50 de ani. N-am reuşit încă să desluşesc prin ce mimetism o fi prins aşa bine în civilime soldăţescul „să trăiţi“. Dovadă de respect faţă de celălalt, plecată din recunoaşterea gradului ierarhic în armată? Un salut perceput a fi bărbătesc, de recunoaştere a speciilor, dar şi a generaţiilor care meştereau odinioară la Daciile din faţa blocului, în cămăşi cadrilate cu mînecă scurtă? De ce s-ar saluta doi contabili la pensie aşa?

În fine, tot bărbaţii pot spune un „săru-mîna“ doamnelor şi domnişoarelor. Unii rămîn doar cu salutul rostit, alţii se încăpăţînează chiar să-ţi pupe mîna. Nu contează că momentul e cam nepotrivit şi tu poate că nu vrei, mîna va fi ridicată la gură cu forţa şi pupată în diverse grade de intensitate. „Săru-mîna“ mai spun puştii doamnelor în vîrstă, un „săru-mîna“ filial îi zic şi eu Florichii care face curat în clădire şi-mi zice „dă să te pupe mama“.

Dincolo de pupatul mîinii, salutul rostit e însoţit de o grămadă de alte gesturi complementare. Cum spuneam, cu un „te pup“ poate veni şi pupatul efectiv pe obraz sau pe lîngă. Precum francezii sau ruşii (nu-mi iese în momentul ăsta din cap sărutul istoric-pasional-iconic dintre Brejnev şi Honecker), şi românii par a fi nişte mari pupăcioşi. Prietenii trebuie a se pupa, altminteri eşti catalogat a fi retras şi rece. Am cunoscut la un moment dat un neamţ care şi-a exasperat chiar şi amicii români cu pupatul. În primele lui contacte cu România, o fi învăţat că ăsta-i obiceiul locului şi de atunci se deprinsese cuminte şi sistematic să ia la ţocăit pe toată lumea. Se integrase, adicătelea.

Saluturile bărbăteşti se dau cu un strîns de mînă. Care strîns de mînă poate fi scurt, direct, ferm cu moderaţie. La extreme e atingerea moale şi fleşcăită, dar şi strîngerea de mînă macho. Forţosul cu pricina te va strînge de-ţi ies ochii din cap. Va fi atît de bărbat, că-ţi va fărîma cele opt carpiene, cinci metacarpiene şi-ţi va frînge ca nuieluşele cele paisprezece falange. După un salut din ăsta, îţi vine să-l iei la bătaie pe respectivul Hercule. Şi fetele îşi strîng mîinile atunci cînd fac cunoştinţă prima oară. Şi aici vei avea mîini calde şi ferme, mîini evazive şi reci, mîini umede şi moi ca meduzele. Diferenţa e că fetele nu-şi produc totuşi fracturi cînd se salută.

Categoria saluturilor gen street-gang e mai săracă aici. Poţi cel mult vedea doi tipi care-şi strîng mîinile într-un soi de salut roman, în timp ce-şi ating uşor umerii. Rar am văzut şi liceeni care se salutau cu figuri, ştiţi, cu pocnet din degete şi cu şuierat din gură – o întreagă coregrafie care trebuie să fie repetată cu un amic bun. Nu te saluţi aşa cu oricine, aşa cum nu poţi dansa un tango cu oricine.

La despărţire, un neutru „la revedere“ stă în compania mai amicalelor „pa-pa“, „bye“ şi a binevoitorului „să aveţi o zi bună“, cu varianta scurtă „o zi bună“. Chiar dacă e foarte proastă. Vă pup.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
La ce distanță față de proprietatea vecină poți planta un copac. Când pot fi puși arborii chiar pe hotar
Copacii și gardurile vii plantate la limita dintre proprietăți stârnesc dispute aprige între vecini, iar de multe ori se ajunge în justiție pentru tranșarea lor.
image
Orașele cu cele mai mari salarii și domeniile cu cele mai multe locuri de muncă
Valorile sunt corelate cu numărul de joburi disponibile în aceste orașe, însă depind și de distribuția candidaților pe niveluri de experiență.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.